MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR DIRECTIA RECICLAREA MATERIALELOR

1. MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELORDIRECTIA RECICLAREA MATERIALELOR DESEURILE DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE – O PROBLEMA DE MARE ACTUALITATE, DAR SI DE MARE VIITOR

2. DESEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE (DEEE) In Romania, legislatia care reglementeaza regimul deseurilor de echipamente electrice si electronice cuprinde urmatoarele acte normative: • HG nr. 448/2005 – transpune Directiva Europeana nr. 2002/96, modificata prin Directiva Europeana nr. 2003/ 108 – privind deseurile de echipamente electrice si electronice; • HG nr. 992/2005 - transpune Directiva Europeana nr. 2002/95 - privind restrictionarea anumitor substante periculoase care intra in componenta echipamentelor electrice si electronice; • Ordin comun MMGA/MEC nr. 1225/721/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a DEEE, modificat de OM nr. 1269/820/2006;

3. Ordin comun MMGA/MEC nr. 901/2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea DEEE care prezinta riscuri prin contaminare pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de colectare; • Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice nr. 66/2006 modificat de OM nr. 3/04.01.2007; • Ordin comun MMGA/MEC/ANPM nr. 556/435/191 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data de 31 decembrie 2006.

4. Categoriile de echipamente electrice si electronice care intra sub incidenta HG nr. 448/2005 • (Anexa 1A): • Aparate de uz casnic de mari dimensiuni • Aparate de uz casnic de mici dimensiuni • Echipamente informatice si de telecomunicatii • Echipamente de larg consum • Echipamente de iluminat • Unelte electrice si electronice • Jucarii, echipamente sportive si de agrement • Dispozitive medicale • Instrumente de supraveghere si control • Distribuitoare automate

5. Structura materialelor si componentelorrezultate dinDEEE 1. Fonta si otel48% 2. Aluminiu5% 3. Cupru7% 4. Material plastic inflamabil15% 5. Material plastic neinflamabil5% 6. Sticla5% 7. Cauciuc1% 8. Circuite imprimate (PCB)3% 9. Ceramice si sinterizate2% 10. Lemn si placaj3% 11. Alte metale (neferoase)1% 12. Altele5%

6. Tipurile si structura materialelor plastice care intra in componenta EEE 1. Polipropilena (PP) 18% 2. Stiren Butadiena Acrilonitril (ABS) 3. Stiren acrilic (ASA) 33% 4. Acrilonitril stiren (SAN) 5. Polistiren (PS) 19% 6. Polistiren rezistent la soc (HPS) 7. Poliuretan (PU) 8% 8. Rasini epoxidice (EP) 4% 9. Policlorura de vinil (PVC) 4% 10. Policarbonat (PC) 4% 11. Poliamida (PA) 3% 12. Polioximetilen (POM) 2% 13. Polietilen tereftalat (PET) 1% 14. Polibutilen tereftalat (PBT) 15. Poliesteri nesaturati (UP) 3% 16.Polietilena (PE) 1%

7. Metale care intra in componenta PCB : 1. Aluminiu 5,8% 2. Cupru 9,7% 3. Fier 9,2% 4. Nichel 0,69% 5. Plumb 2,24% 6. Cositor 2,15% 7. Zinc 1,16% 8. Argint 0,06% 9. Aur 0,023% 10. Beriliu 0,003% 11. Cadmiu 0,014% 12. Crom 0,052% 13. Paladiu 0,010% 14. Antimoniu 0,35% 15. Mercur 0,0009% 16. Bromuri 2,03% TOTAL 33,8%

8. SISTEME DE GESTIONARE A DEEE • Exista 2 categorii generice de organizatii pentru gestionarea DEEE: • Sistemul colectiv • Sistemul competitiv, bazat pe ,,casa de clearing” • Sistemul colectiv • Este un sistem, organizat la nivel national, responsabil pentru colectarea, reciclarea si finantarea DEEE de pe teritoriul tarii respective; • Sunt organizatii nonguvernamentale, nonprofit, infiintate de una sau mai multe asociatii de profil, care sunt si actionarii acestora; • In unele cazuri, chiar daca aceste organizatii exista, mari distribuitori si supermarket-uri aleg sa ramana in afara sistemului si sa-si desfasoare propriile scheme de gestionare, ceea ce creeaza concurenta si face ca organizatia colectiva sa ramana eficienta;

9. Aceste sisteme au avantajul economiilor de scara si se aplica in special in tarile mici unde volumul DEEE nu este destul de mare pentru a permite existenta mai multor sisteme; • Organizatiile colective, bine conduse, reprezinta cea mai simpla varianta de a indeplini cerintele prevazute in Directiva DEEE; • Aceste scheme nationale sunt organizate pe categorii de produse, in scopul atingerii unei eficiente maxime in ceea ce priveste procesarea, reciclarea si identificarea pietelor pentru materiile prime si materialele obtinute prin reciclare; • Modelele colective sunt considerate utile pentru gestionarea deseurilor istorice, unde un sistem competitiv ar avea foarte putine avantaje;

10. Sistemul competitiv • Aceasta abordare consta in crearea unui cadru national, in care actori multiplii (producatori, reciclatori, organizatii de salubritate) pot furniza servicii; • Acest sistem a fost preferat de tarile care nu au avut o legislatie anterioara aparitiei Directivei DEEE; • Autoritatile asigura existenta unui sistem de inregistrare a producatorilor si defineste mecanismele de alocare, raportare si monitorizare; • In unele tari (Marea Britanie, Franta, Ungaria, Cehia) opereaza deja cinci-sase companii in domeniul gestionarii DEEE si piata ramane deschisa, desi pot interveni avantaje ale economiei de scara pentru operatorii existenti;

11. Tarile cu o astfel de abordare au ca scopuri principale evitarea monopolului si mentinerea costurilor scazute de operare; • Spre deosebire de sistemele colective, unde exista o singura abordare pentru colectarea, depozitarea si transportul tuturor categoriilor de produse, sistemele competitive asigura o mai buna eficienta a costurilor si solutii adaptate diverselor categorii de produse; - Sistemele competitive asigura indeplinirea minimala a tintelor de colectare si reciclare si nu ofera stimulente pentru depasirea acestora. • Pentru compararea eficientei sistemelor de gestionare a DEEE se utilizeaza urmatorii indicatori: • Rata de colectare (kg/locuitor); • Procentul de recuperare si reciclare pentru fiecare categorie de produse; • Costurile de recuperare si reciclare; • Valoarea totala a rezervelor in cadrul sistemului; • Cantitatile de deseuri eliminate sau incinerate.

12. CANALE DE COLECTARE • Exista 3 canale primare de colectare: • Punctele de colectare municipale; • Sistemul takeback la distribuitori; • Sistemul takeback la producatori. • Majoritatea sistemelor utilizeaza drept sursa principala de colectare punctele de colectare municipale. • Alte sisteme (Belgia, Olanda, Norvegia) incurajeaza participarea distribuitorilor, dar cantitatea colectata nu depaseste 30% din volumul total. • In tari non-EU, de exemplu Elvetia, sistemul SWICO a realizat, prin lantul de distributie, o rata de colectare de 55% din volumul total al DEEE. • Consumatorii si firmele pot preda DEEE la puncte special create; acestea pot fi centre specializate de sortare, gestionate de organizatia colectiva sau de terte parti care sunt remunerate pentru spatiul pus la dispozitie si munca prestata.

13. FACTORI CARE INFLUENTEAZA TIPUL SISTEMULUI DE GESTIONARE A DEEE • Directiva DEEE lasa la latitudinea statelor membre modul de organizare a sistemului de gestionare a DEEE; aceasta este valabil mai ales in ceea ce priveste impartirea responsabilitatilor in cadrul organizatiilor si modul de finantare a sistemului; • Factorii care influenteaza tipul de sistem pe care o tara il alege pentru gestionarea DEEE sunt: • Existenta unei legislatii anterioare in domeniu; • Gradul de implicare al autoritatilor in infiintarea si functionarea sistemului; • Marimea si densitatea populatiei;

14. Distantele si geografia tarii respective; • Costul muncii; • Tipurile de DEEE colectate; Durata de operare a sistemului; • Existenta standardelor pentru tratare si reciclare; • Calitatea si standardizarea sistemului de raportare; • Comportamentul consumatorului; • Modul de functionare al sistemului ,,business to business”:

15. STRUCTURA DEEE COLECTATE • Un studiu ICER (Industry Council for Electronic Equipment Recycling) a aratat ca in Marea Britanie rezulta anual, din gospodariile particulare, DEEE in greutate totala de peste 1 milion de tone, respectiv peste 90 de milioane bucati. • Din punct de vedere cantitativ, peste 90% din DEEE colectate provin de la trei categorii: • Aparate de uz casnic de mari dimensiuni (Cat. 1, Anexa 1A), cum ar fi masini de spalat, aragazuri, frigidere, constituie 70% din greutatea totala a DEEE colectate; • Echipamentele de larg consum (Cat. 4, Anexa 1A), cum ar fi televizoare, aparatura video si audio, reprezinta 13% din greutatea totala a DEEE colectate;

16. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni (Cat.2, Anexa 1A) reprezinta 8% din greutatea totala a DEEE colectate, dar 30% din numarul total de articole; • Restul de 10% din DEEE colectate de la gospodariile particulare este compus din echipament ITC, scule, jucarii, echipamente de iluminat, instrumente de supraveghere si control. • Un alt stadiu al cercetarii a aratat ca, din punct de vedere cantitativ, nivelul DEEE provenite din mediul de afaceri si institutional tinde sa-l depaseasca pe cel din gospodariile particulare; • DEEE provenite din mediul de afaceri si institutional au o structura diferita de cele provenite din gospodariile particulare, echipamentele ITC avand o pondere mult mai mare

17. Cercetarea ICER a evidentiat trei factori care influenteaza nivelul deseurilor care ajung la procesatorii de DEEE: • Marimea echipamentelor – peste 45 de milioane de articole dintre cele colectate de la gospodariile particulare au greutatea de maximum 2 kg; din acest motiv, ele pot fi aruncate impreuna cu deseurile menajere. ICER estimeaza ca numai 50% dintre aceste articole vor fi colectate separat. De asemenea, numai 20% dintre echipamentele de iluminat provenite de la gospodariile particulare vor ajunge la amplasamentele desemnate; • Numarul si locatia amplasamentele de colectare; • Destinatia echipamentelor – multe dintre echipamentele care ajung la punctele de colectare vor fi refolosite.

18. CONCLUZIE – peste 90% din DEEE colectate este compusa din articole cu o greutate mai mare de 10 kg; este probabil ca acestea sa fie colectate separat, deoarece sunt dificil de eliminat. • Cercetarea ICER a mai aratat ca este improbabil ca punctele de colectare a DEEE sa aiba suficient spatiu pentru amplasarea de containere diferite pentru toate cele 10 categorii de echipamente din Anexa 1A. • ICER recomanda utilizarea a cinci grupe: • Echipamente frigorifice – sunt special tratate pentru a indeplini cerintele referitoare la saracirea stratului de ozon; • Alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni – sunt articole cu continut mare de metal si pot fi introduse in shredder; • Echipamente care contin CRT-uri – trebuie sa ramana intacte si pot fi reciclate; • Echipamente de iluminat – nu trebuie sa contamineze alte deseuri si pot fi reciclate; • Toate celelalte DEEE – din punct de vedere tehnologic, pot fi procesate impreuna.

19. Bariere in calea cresterii nivelului de reciclare a materialelor rezultate din DEEE • Cerere limitata pentru materialele rezultate; • Cantitatea disponibila pentru reciclare; • Pretul scazut al materialelor “virgine”; • Variatii in compozitia materialelor rezultate; • Lipsa standardelor de calitate pentru materialele rezultate; • Procese de dezasamblare costisitoare; • Indepartarea agentilor de contaminare; • Valoare mica a componentelor rezultate.

20. Ciclul de viata al EEE Uzura Distributie Productie Colectare Sfarsit de viata Reutilizare Reparare/ Intretinere Service Eficienta materiala Reparare componente Refabricare Beneficiul economic Recuperare material Reciclare Extractie Eliminare

21. JAPONIA Cadru managerial Cadru legal Generator deseuri Taxe pentru colectare, transport si reciclare Take back obligatoriu Gospodarii Comert Colectori Comerciant second hand Distribuitori Municipaliati Contractori Fluxuri nespecificate Destinatii deseuri Proces/ruta nespecificata legal Export Reparare Reciclare Eliminare Reutilizare produs Demontare Reutilizare componente Recuperare mat./energie Recuperare/distrugere substante periculoase Reutilizare Piata second hand Producator

22. S.U.A. Cadru managerial Initiativa legislativa Programe pilot Generator deseuri Fara taxe, participare voluntara Colectare combinata Gospodarii Comert Colectori Comerciant second hand Distribuitori Municipalitati Contractori Fluxuri nespecificate Destinatii deseuri Proces/ruta nespecificata legal Export Reparare Reciclare Eliminare Reutilizare produs Demontare Reutilizare componente Recuperare materiale Recuperare/distrugere substante periculoase Reutilizare Piata second hand Producator

23. Uniunea Europeana Cadru managerial Cadru legal Generator deseuri Costurile sunt incluse in pretul produselor noi Colectare combinata Gospodarii Comert Colectori Comerciant second hand Distribuitori Municipalitati Contractori Colectate separat de MSW Fluxuri nespecificate Destinatii deseuri Colectate impreuna cu MSW Sortare, (pre)tratare Proces/ruta nespecificata legal Export Reparare Reciclare Eliminare Reutilizare produs Demontare Reutilizare componente Recuperare mat./energie Recuperare/distrugere substante periculoase Reutilizare Piata second hand Producator

24. Analiza comparativa a strategiilor

25. Conditii specifice in Romania privind implementarea sistemului de gestionare a DEEE • Infrastructura insuficienta pentru asigurarea unei colectari eficiente (numarul si distributia punctelor de colectare in teritoriu, logistica, containere pentru colectarea separata); • Lipsa de educatie a populatiei in domeniul colectarii separate a deseurilor; • Ca si alte tari ale Europei de sud-est, procedeul “nou pentru vechi” nu este un procedeu uzual si nu este agreat nici de consumatori, nici de distribuitori; • Durata medie de viata a produselor (indeosebi a celor din categoriile 1 si 4, Anexa 1A, care constituie cea mai mare parte a DEEE colectate, este de aprox. 2,5 ori mai mare decat in tarile UE); • Lipsa unei legislatii anterioare in domeniu.

26. MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELORDirectia Reciclarea Materialelor DATE DE IDENTIFICARE: Calea Victoriei nr.152, sector 1, Bucuresti tel: 021/315.10.85 021/317.87.75 fax:021/317.87.76 Site MEC: www. minind.ro/mediu/reciclarea materialelor e-mail: cnrm@minind.ro