Ziua Mondial ă a Inimii 2012 (World Heart Day - WHD) 29 septembrie

1. ZiuaMondială a Inimii 2012(World Heart Day - WHD)29 septembrie Contextulcelebrării PromoSan-CRSP București

2. Scurtistoric Ziua Mondială a Inimii (WHeartD)a fostinițiatăîn anul 2000 de cătreFederațiaMondială a Inimii (World Heart Federation - WHF) în ultimaduminică din septembrie. Din 2011 WHeartDestecelebrată la data fixă de 29 septembrieșiestecoordonatăpe plan internațional de parteneriatul WHF – OMS. WHF este o organizațienonguvernamentală, singurulorganism de vocațiemondială angajatîn luptaglobalăîmpotrivabolilor de inimăși accidentelorvascularecerebrale. WHF reunește 200 de organizații membre - societăţi naționale de cardiologie și fundații ale inimiidin peste 100 de ţări, precumși grupări continentale ale acestoraprecumSocietateaEuropeană de Cardiologie şiReţeauaEuropeană a Inimii - EHN. Cu ocaziaWHeartD, WHF și partenerii săi organizeazădezbateripublice, crosuri ale inimii, evenimenteartisticeși sportive avânddreptnumitorcomunprevențiabolilorcardiovasculare (BCV). Într-adevăr, cel puţin 80%din decesele premature cauzate de bolile de inimă și de accidente vasculare cerebrale, arputea fi evitate prineliminarea principalilorfactori de risc BCV:tutunul, alimentațianesănătoasă șilipsa activității fizice. TemaWHeartD 2012 dezvoltăideilecampaniei 2011 în direcția sănătății cardiovasculare a femeilorși copiilor, adoptânddrept model campaniaGo Red for Women inițiatăîn 2004 de către American Heart Association (AHA). Sursa: http://www.world-heart-federation.org/what-we-do/awareness/world-heart-day/about-world-heart-day/

3. Go red for women Go Red for Women (Cod roșu pentru femei) încurajează progresele în prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul BCV înrândul femeilor. Campania Go Red for Womencorectează opinia curentă conform căreia femeile se găsesc față de bărbați într-o poziție privilegiatăîn privința BCV şi cheamă femeile să-și asume stiluri de viață favorabile sănătății inimii ca factor de importanță primordială pentru starea de bine personală (incluzând conotațiile estetice), performanța socialăși longevitate împlinită. Având în vedere rolul lor în familie și micro-colectivități, sănătatea mai bună a femeilor reverberează pozitiv asupra copiilor, adolescenților și chiar a bărbaților, prezentând un potențial important de ameliorare a sănătății publice la nivelul întregii societăți. Imaginea campaniei este rochia - ca simbol al femeii, în timp ce culoarea roșie,în mod curent asociată sănătații,vieţii şi vitalitătii,reprezintăîn context un semnal de avertizare față de endemia BCV la femei – mai serioasă decât se credea până acum. Sursa: http://www.world-heart-federation.org/what-we-do/awareness/go-red-for-women/the-campaign/

4. Tema 2012: O lume, un cămin și o inimă - începând cu femeile și copiii. • Slogan: Inima femeii bate pentru fiecare copil, cămin și națiune!

5. Scop: Încurajarea femeilorde a se preocupa mai mult pentru sănătatea inimii lor şi a copiilor, sporirea atenţiei personalului medical în privința BCV în rândul femeilor, prioritate mai mare acordată acestui subiect în agendele de sănătate publică.

6. Obiectivenaționale • Conștientizareapopulației feminine de necesitateasporirii mișcăriipentru sănătateșiameliorăriiconduiteialimentareîn vedereacorectăriideficitului de activitatefizică, colesteroluluiridicatși a obezității – maifrecventefață de bărbați; merită de asemeneaatențiecontrolul TA și al greutății – la cote de risc BCV înalte, similare bărbaților. • Motivareapopulației feminine pentruameliorareastilului de viațăprinargumentarea legăturiiîntre sănătateainimiișiestetica personală, calitatea vieții socialeșifamiliale, performanța profesionalășilongevitateaîmplinită. • Inducerea în rândulpopulației feminine a responsabilității pentru sănătatea cardio-vasculară a copiilor, adolescențilorși a micro-comunităților, datoritărolului deținutîn familie. • Creștereaatențieiacordate sănătății inimii cu ocaziacontroalelorși a consultațiilorsolicitate de femei la specialitățilemedicalealteledecât cardiologia. • Prioritatemaiînaltăacordatăgenului femininîn programele de prevenireși control BCV coordonate de Ministerul Sănătății .

7. BCV – componentă majoră a grupuluibolilornetransmisibile (BNT). Adunarea generală ONU a consacratîn 20-22 septembrie 2011 o sesiune specialăa liderilor mondiali privind BNT- consideratăistorică, care a subliniaturmătoarele: • BNT în primul rând BCV, cancerele, bolile respiratorii cronice şi diabetul zaharatreprezintă 63% din totalul deceselorpe plan global afectând bărbații șifemeileîn proporții similare. • 80% din decesele legate de BNT apar în ţările cu venituri mici şi medii. • Mai mult de 25% (9 milioane) decese atribuite BNT sunt premature (înainte de 60 de ani). • BNT sunt în mare măsură prevenite prin intermediul unor intervenţii eficiente care abordează factori de risc comuni: consumul de tutun, dieta nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul abuzivde alcool. • BNT nu sunt doar o problemă de sănătateci şio problemăfinanciarăimpunândcheltuieligreusuportabilefamiliilorcelorafectați. • Un miliardşi jumătate de adulţi >= 20ani au fost supraponderali în 2008, iar aproape 43 milioane de copii sub cinci ani erau supraponderali în 2010. • Eliminarea riscurilor BNT majore ar putea preveni circa 75% dintre bolilecardiace, accidentele vasculare cerebrale, bolilediabetice de tip 2, precumși 40% din cancere. Sursa: http://www.who.int/features/factfiles/noncommunicable_diseases/facts/en/index.html

8. Distribuția globală a principalelorcauze de decesîn 2008 Comentariu: BNT suntresponsabile de 64% din totaluldeceselor, iardintreele BCV cauzează 31% din decese. Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf

9. Distribuția globală a mortalității cauzată de BNT în rândul bărbaților/100 000, 2008 Comentariu: “codulroşu” (mortalitate maximă), priveștețările fostei URSS, regiuneaBalcanică, (inclusiv România), Peninsula Arabicășiunelețăriafricane. Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf

10. Distribuția globală a mortalității cauzată de BNT în rândulfemeilor/100 000, 2008 Comentariu: “codulroșu” privește mare parte din țările fostei URSS, unelețăribalcaniceșimultețăriafricane; de remarcatcodurile de culoarescalateîn jos la femeisugerând căpe plan mondialmortalitatea BNT estecevamai mare în rândul bărbaților. Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf

11. Fapteși mesaje-cheie la nivel global* • Morbiditatea BCV în rândulfemeilor se găsește la niveleapropriate de ceaînregistrată la bărbați, uneorichiardepaşind-o**. • In privinţa mortalităţii, în 2008, femeileerauafectate de 8,6 din cele circa 17,3 milioane de deceseprin BCV (49%). • Peste 80% din decesele BCVse înregistrauîn ţăricu venituri micişimedii,distribuiteaproape în mod egal întrebărbaţi şi femei. • Dintrecele 17,3 milioane de decese, un număr de 7,3 milioane au fost cauzate de boala coronariană, iar 6,2 milioane au fost cauzate de accidentulvascular cerebral; cel din urmă are probabilîn spate HTA șicolesterolulseric total ridicat care în anumite socio-culturisuntmaifrecvente la femei (de ex. România, în privinţa colesterolului). • Principaliifactorii de risc BCV suntaceiașipentrufemeiși bărbați, desigur cu virulenţe diferite: lipsaactiviății fizice, alimentațianesănătoasă, fumatul; stresulpsiho-social esteprezent la nivelesimilarepentru femeiși bărbați deșisursele pot fidiferite. *Sursa: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.html **Ca o ilustrațieromânească, studiul CINDI Pucioasa 2000 pe un eșantion de 292 femeisi 272 barbati a gasit o prevalenta BCV de 33,7% la femeisi de 26,8% la barbatiintrecei 52,7% pacienticronici. Sursa: Negoescu R. Introducere in nouaSanatatePublica, Ed. ISPB, Bucuresti 2001

12. Distribuția globală a deceselorprin BCV cauzate de atacul de cord, atac cerebral șialtetipuri de bolicardiovasculare, în rândul bărbaților (graficstânga) șifemeilor (graficdreapta), 2008. Comentariu: la nivel global distribuțiile sunt echilibrate; totuși femeile sunt mai afectate decât bărbații (la diferențe de câteva procente) de bolile cerebro-vasculare și HTA. Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf

13. Distribuția globală a mortalității standardizateprin BCV & diabet, după gen în 2008 (scale de culoriidentice) Comentariu: culoareaalbastruintens (ultimiledouătrepte ale grilei), dominăambelegenuriîn țările fostei URSS șiîn majoritateațărilorafricane; femeileaparîntrucâtvaprivilegiateîn Europa de est, OrientulMijlociu, Peninsula Arabiacăși America Latină. Sursa: http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Males_2008.png Sursa: http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Females_2008.png

14. Ponderea globală a mortalității premature (< 60 ani) prin BCV, după gen, în funcție de venitulțărilorîn 2008 Comentariu: mortalitateaprematură BCV la femeiurmareștemaifideldecât la bărbaținivelulveniturilor (descreștemonoton cu venitul), sugerânddependența maiaccentuată a sănătății cardiovasculare a femeilor de mediul socio-economic. Sursa:http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf

15. Europa: efecte de gen și de vârstăîn mortalitatea BCV • În Europa de Vest s-a înregistrat dela începutul anilor 1970, un declin în privința mortalității prin BCV la ambele sexe şi toate grupele de vârstă, iar în Europa de Est începând cu 1990. Acest lucru a redus influenţa BCV asupramortalităţii premature (<65 ani), în general și a condusla o mortalitate BCV mai ridicată la grupurile mai vârstnice. • În consecințăBCV a încetat să maireprezinteprincipalacauză de mortalitate prematurăla femei. • In UE 2008, BCV erauresponsabile de 36% din totaluldeceselorînregistrateîn rândul bărbaţilor (900.000; aici se regăsesc 61% din total deceseîn Bulgaria și 25% în Franța)şi de 44% în rândul femeilor (1 milion). • În general, în ţările din estulUE, BCV constituie aproximativ jumătate din toate cauzele de deces, în timp ce în partea de vest, acestea se ridică la aproximativ o treime. Acestlucru se reflectăîn rata mortalității standardizate cu vârsta, multmai ridicată în Europa de Est. • În privinţa efectelorde vârstă,în UE 2008BCV au cauzat160.000 de decese la vârste <65 aniîn rândulbărbaţilor (reprezentândaproximativ 1/4 din totalul deceselor în Europa de Estși 1/5 din totalul deceselor din Europa de Vest) şi 60.000 în rândul femeilor cu vârsta <65 de ani. • În concluzie, mortalitatea BCV la toate vârstelecevamairidicată la femeiîn UE estecauzată de combinareamortalității premature mairidicate la bărbațiși a mortalității la vârsteavansate net mairidicate la femei (aicitrebuieconsideratășisperanța de viață la nașteremairidicatăca la femei, cu decalajcrescător de la est la vest). Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf

16. Mortalitatea BCV prematură (0-64 ani) standardizată, după gen, în Europa 2008* Comentariu:În UE, Româniaocupălocul 3 în privința mortalității premature la femei (circa 65/100 000) - după Bulgaria șiLetonia – șipelocul 5 la bărbați (circa 175/100 000). Mediile UE 27 sunt circa 75 la bărbațiși circa 20 la femei. *Eurostat hlth_cd_asdr.1 2008 except: BG, CH, EU27, FR, IT, MT, PL, RO, SE, UK (2007). DK, LU, PT (2006). BE (2004) Sursa: http://ec.europa.eu/health/population_groups/docs/men_health_extended_en.pdf

17. UE 2008: efecte de gen și de vârstăîn principalele BCV • Bolilecoronariene (BC) au reprezentatcauza a 360.000 de decese în rândul bărbaţilor – 15% din mortalitatea totalăși a 330.000 de deceseîn rândul femeilor – 14% din total. Dintreacestea, 80 000 la bărbațiși 20 000 la femei au fost premature (<65ani). • Întrețările UE mortalitateaprin BC esteceamai mare în țările baltice, Slovacia şi Ungaria; tendința istorică care privilegiațările meditaraneene se atenueazăîn prezent. • Accidentul vascular cerebral (AVC)cauzeazăanualmoartea a circa 200.000 de persoane, reprezentând 8% din totalul deceselor la bărbați; în rândul femeilor, număruldeceseloreste de 270.000,constituind 11% din întreaga mortalitate. AVC răspunde de aproximativ 28.000 de decese premature (<65ani)în rândul bărbaților și16000 printre femei. La femeile de vârstăînaintată AVC-ulreprezintăînsăprincipalacauză de deces. • Bulgariaşi Româniaîn estșiPortugaliaîn vest înregistreazăcelemai mari rate de mortalitate prin AVC . Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf

18. Mortalitatea BC standardizată, toate vârstele, după gen, în Europa 2008* Comentariu:În UE, Româniaocupălocul 6 în privința mortalității BC la femei (circa 150/100 000) - dupăLituania, Slovacia, Letonia, Ungariași Estonia - șiacelași loc la bărbați. Mediile UE sunt de circa 120 la bărbațiși 50 la femei. * *Eurostat hlth_cd_asdr.1 2008 except: BG, CH, EU27, FR, IT, MT, PL, RO, SE, UK (2007). DK, LU, PT (2006). BE (2004) Sursa: http://ec.europa.eu/health/population_groups/docs/men_health_extended_en.pdf

19. Mortalitatea AVC standardizată, toate vârstele, după gen, în Europa 2008* Comentariu: În UE, Româniaocupălocul 2 în privința mortalității AVC atât la femei (circa 170/100 000) cât şi la bărbați (circa 210/100 000) după Bulgaria. Mediile UE se cifrează la circa 60 la bărbațişi 50 la femei. *Eurostat hlth_cd_asdr.1 2008 except: BG, CH, EU27 FR, IT, MT, PL, RO, SE, UK (2007). DK, LU, PT (2006). BE (2004) Sursa: http://ec.europa.eu/health/population_groups/docs/men_health_extended_en.pdf

20. România 2008-2011: dinamicamortalității pecauze Comentariu: Între 2008-2001 mortalitățileprin BCV sau cancer sunt stabile, iarcea din cauzerespiratoriiesteîn creștere; mortalitățileprininfecțioase &maternale/perinatale & nutriție, cauzeexterneșidiabetscad. *Sursa:http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf ** Sursa: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf (grafica: PromoSan-CRSPB) 2008*

21. România 2008: mortalitatea BNT după gen Comentariu: În timp ce mortalitatea BNT a femeilor la toate vârstele este apropiată de cea a bărbaților, mortalitatea BNT prematură (<60 ani) la bărbați este dublă față de femei. Mortalitatea BNT estimată în 2008 bărbați femei • Totalul deceselor BNT/100 000 117.3 109.2 • Decesele cauzate BNT <60 ani (pondere din totalul deceselor BNT) 22.5 11.4 Mortalitatea standardizată cu vârsta /100 000 • Total BNT 788.7 483.0 • Cancere 188.9 100.1 • Boli cronice respitratorii 30.1 10.2 • BCV și diabet 476.9 322.5 Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf

22. România 2008: factori de risc BNT, după gen Comentariu: Inactivitateafizicăestesemnificativcrescută la femeifață de bărbați; femeileînregistreazăobezitatesemnificativcrescutăşitendința de colesterol total mairidicatfață de bărbați; riscurile legate de HTA suntsimilare. Factori de risccomportamentali Prevalența estimatăîn 2008 (%) bărbațifemeitotal • Fumătorizilnici38.6 17.7 27.8 • Inactivitatefizică31.2 47.9 39.9 Factori de riscmetabolici Prevalența estimatăîn 2008 (%) bărbați femeitotal • Tensiune arterialăcrescută 49.5 48.8 49.1 • Supraponderabilitate53.1 49.1 51.0 • Obezitate16.9 21.2 19.1 • Colesterolridicat 46.2 47.9 47.1 Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf

23. România 2011: mortalitatea BNT pecauze, după gen, toate vârstele Sursa: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf (grafica: PromoSan-CRSPB) Comentariu: Se înregistreazădiferențe semnificativepentru BCV în detrimentulfemeilor, iarpentrucancere, digestive, respiratoriișicauzeexterne (traumatisme/otrăviri) în detrimentul bărbaților; diabetultinde să fie mai virulent la femei.

24. România 2011: Mortalitatea BCV după gen șigrupa de vârstă Comentariu: Șiîn Româniadominanța mortalității premature BCV la bărbațiestecompensată de situația la vârsteînaintateastfel că, mortalitatea BCV la toate vârsteleestesuperioară la femei. Sursa: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf (grafica: PromoSan – CRSPB)

25. România 2011: mortalitateaprin sub-cauze BCV după gen, grupa de vârstă 65-74 ani (cifre absolute) Comentariu: Spredeosebire de cohortelemaitinereîn care mortalitatea BCV domină net la bărbațiși de cohorta de vârstăavansată (75+) la care situația se inverseazăîn detrimentulfemeilor (65.512 față de 40.640), la cohorta 65-74 animortalitățilesuntrelativechilibrateîntrefemeiși bărbați (12.406 față de 15.702), darierarhizarea sub-cauzelor BCV esteîntrucâtvadiferită: Bărbați: AVC, IMA, alteforme BC, HTA, CPC;Femei: AVC, HTA, alteforme BC, IMA, CPC. Sursa: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf (graficaPromoSan – CRSPB)

26. WHeartD focalizează pe “tratarea” factorilor de risc • La nivelul întregii populații, factorii comuni de risc pentru BNT- între care pe primul loc se găsesc BCV – sunt în viziunea programului EURO-CINDI: fumatul, alimentația nesănătoasă, abuzul de alcool, inactivitatea fizicăși stresul psiho-social. Ierarhizarea lor după gen depinde major de mediul socio-cultural și geo-politic. • În ţara noastră riscul BCV suplimentar la femei decurge din sedentarism, colesterol seric total și obezitate evaluate la cote crescute față de bărbați. În privința HTA și a supraponderabilității, femeile se găsesc la cote înalte de risc, similare cu ale bărbaților. • Acest tablou al factorilor de risc este în legatură cu locurile 3 cel mai rău la femei și 5 cel mai rău la bărbați ocupate de ţara noastră în cadrul UE 27 în privința mortalității BCV premature (<65 ani). • Alimentația nesănătoasă, colesterolul ridicat și obezitatea sunt premise recunoscute a dezvoltării bolii coronariene care plasează femeile din România pe locul 6 cel mai rău în cadrul UE in privinţa mortalității respective. • HTA și, probabil, stresul psiho-social adăugate factorilor de risc de mai sus contribuie la plasarea femeilor din România pe locul 2 cel mai rău în cadrul UE în privința mortalității prin AVC la toate vârstele; adăugând și efectul vârstei înaintate, AVC-ul este responsabil de o parte covârșitoare din mortalitatea BCV la femei 75+ ani, înregistrând în 2011 un număr de cazuri de deces de cel puțin 4 ori mai mare decât la cohorta 65-74 ani. • Corectarea factorilor de risc BCV la femei influențează favorabil stilul de viață al copiilor și al întregii familii și poate contribui notabil la ameliorarea sănătății cardio-vasculare a comunităților. Astfel asumarea celor 4 pași ai sano-genezei cardiovasculare prezentați cu ocazia WHeartD 2011, anume 1. Eliminarea fumatului din casă, 2. Alimentația sănătoasă, 3. Activitatea fizică recreaționalăși 4. Cunoașterea parametrilor cardiovasculari - depinde major, cu deosebire în privința minorilor, de rolul femeii în familie şi cămin.

27. România: WHeartD 2011 • Fundația Română a Inimii a organizat şi celebrat WHeartD 2011 în România prin organizarea în București de circuite pentru bicicliști, cu locații în Parcul Unirii, Piaţa Victoriei şi în Piaţa Charles de Gaulle. În parcul Herăstrău, în corturi special amenajate, medicii cardiologi au evaluat gratuit riscul cardiovascular. Tot aici participanții s-au putut înscrie la deja tradiţionala plimbare pe bicicletă „Pedalează pentru inima ta!”*. • În România, campania WHeartD 2011 a fost celebrată de rețelele PromoSan din 14 județe prin activități incluzând: caravane ale inimii (măsuratori si consiliere preventivă), evenimente adresate tineretului școlar, cluburilor de pensionari, publicului larg, instruiri privind acordarea primului ajutor, seminare cu producatorii privind alimentația sănătoasă. • PromoSan - CRSPB împreună cu Asociația pentru Sănătate Educație și Familie (ASEF) au organizat în Parcul Tineretului București, ediția XII a Crosului tradițional al inimii, la care au fost înscriși 85 de participanți care au alergat în grup ghidat după regulile mișcării pentru sănătate. Împreună cu premiile și diplomele s-a distribuit gratuit magazinul de prevenție Viață+Sănătate și s-au efectuat măsurători de TA și grăsime corporală, precum și consiliere cardio-preventivă. *Sursa: http://www.romanianheart.ro/ro/ziua-mondiala-a-inimii/ziua-mondiala-a-inimii-in-romania-2011.html

28. Concluzii (I) • BCV reprezintă principala componentă a bolilor netransmisibile responsabile de 63% din totalul deceselor pe plan mondial și afectează aproape deopotrivă bărbaţii şi femeile.Astfel, în privința mortalității prin AVC și HTA femeile depășesc întrucâtva bărbații. • Pe plan global mortalitatea BCV înregistratăîn rândul bărbaților încă se găsește cu câteva procente înaintea femeilor, situație așteptată să se modifice odată cu progresele dezvoltării. La această situație contribuiemai ales țările fostei URSS și unele țări africane. • Mortalitatea prematură BCV la femei urmărește mai fidel decât la bărbați nivelul veniturilor, sugerând dependența mai accentuată a sănătății cardiovasculare a femeilor de mediul socio-economic. • În Europa 2008 mortalitatea BCV la femei o depășește pe cea a bărbaților, o rezultantă a mortalității BCV premature la bărbați depășităîntrucâtva de mortalitatea BCV femininăla cohorta 75+ (dominată de AVC).

29. Concluzii (II) • România se plaseazăpelocul 3 celmai rău la femeișipelocul 5 celmai rău la bărbațiîn cadrul UE 27 în privința mortalității BCV premature (<65 ani). • În Româniariscul BCV suplimentar la femeidecurge din sedentarism, colesterolseric total șiobezitate evaluate la cote crescutefață de bărbați. În privința HTA și a supraponderabilității, femeile se găsesc la cote înalte de risc, similare cu ale bărbaților. • Campaniile IEC cu ocazia WHeartD 2012 în țaranoastrătrebuie săurmăreascădincolo de conștientizarea de cătrefemei a efectelor benefice personale ale corectăriistilului de viațăîn privința sedentarismului, alimentațieișicontroluluigreutății, inducerearesponsabilității pentrusănătateacopiilorși a întregiifamiliiîn virtutearolului deținutîn cămin și micro-comunități.

30. Resursebibliografice • Site-ul World Heart Federation, WHeartD 2012: http://www.world-heart-federation.org/what-we-do/awareness/world-heart-day/about-world-heart-day/ • Site-ul World Heart Federation, WHeartD 2012: • http://www.world-heart-federation.org/what-we-do/awareness/go-red-for-women/the-campaign/ • Site-uloficial OMS, WHeartD 2012: http://www.who.int/features/factfiles/noncommunicable_diseases/facts/en/index.html • *** Global Atlas on cardiovascular disease prevention and control, OMS, Geneva 2011:http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf • http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Males_2008.png • http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Females_2008.png • *** Noncommunicable diseases country profiles, 2011:http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf • BuletinulInformativ nr.11/2011 al CNSISP: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf • Site OMS 2011: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.html • Site-ulFederatieiRomane a Inimii: http://www.romanianheart.ro/ro/ziua-mondiala-a-inimii/ziua-mondiala-a-inimii-in-romania-2011.html • *** The State of Men’s Health in Europe. Extended Report, European Union, Bruxelles, 2011 http://ec.europa.eu/health/population_groups/docs/men_health_extended_en.pdf