1 / 14

BIOMASa

BIOMASa. PROIECT ENERGIE MECANICĂ LICA PETRONELA –ROXANA OLĂREANU OANA ONOFREI CĂTĂLINA. Definiția biomasei.

hawa
Download Presentation

BIOMASa

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. BIOMASa PROIECT ENERGIE MECANICĂ LICA PETRONELA –ROXANA OLĂREANU OANA ONOFREI CĂTĂLINA

  2. Definiția biomasei • Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane. (Definiție cuprinsă în Hotărârea nr. 1844 din 2005 privind promovarea utilizării biocarburanților și a altor carburanți regenerabili pentru transport). • Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului. • Energia înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din urmă, reprezintă procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezența oxigenului molecular, proces prin excelentă exergonic).

  3. Forme de valorificare energetică a biomasei(biocarburanți) • Lista produselor considerate biocarburanți cuprinde cel puțin următoarele: • a) bioetanol - etanol produs din biomasă și/sau fracția biodegradabilă a deșeurilor, în vederea utilizării ca biocarburant; • b) biodiesel - ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal, în vederea utilizării ca biocarburant; • c) biogaz - carburant gazos produs din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor, care poate fi purificat până ajunge la calitatea gazului natural, în vederea utilizării ca biocarburant sau gaz de lemn; • d) biometanol - metanol extras din biomasă, în vederea utilizării ca biocarburant; • e) biodimetileter - dimetileter extras din biomasă, în vederea utilizării ca biocarburant; • f) bio-ETBE (etil-tert-butil-eter) - ETBE produs pe bază de bioetanol. Procentajul volumic de bio-ETBE, calculat ca biocarburant • h) biocarburanți sintetici - hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice, care au fost extrase din biomasă

  4. Cum se formează biomasa ? • Bioxidul de carbon din atmesferă şi apa din sol participă în procesul obţinerii glucidelor (saharidelor), care formează „blocurile de construcţie” a biomasei. Astfel, energia solară, utilizată la fotosinteză, îşi păstrează forma chimică în structura biomasei. Dacă ardem efectiv biomasa (extragem energia chimică), atunci oxigenul din atmosferă şi carbonul din plante reacţionează formînd dioxid de carbon şi apă. Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei.  • Ca adăugare la sensul său estetic de floră pămîntească a planetei, biomasa prezintă o rezervă resursă util şi important pentru om. Pe parcursul a mii de ani oamenii extrăgeau energia soarelui, păstrată în formă de energiei legăturilor chimice, arzînd biomasa în calitate de combustibil sau utilizînd-o în alimentaţie, utilizînd energia zaharidelor şi celulozei. Pe parcursul ultimelor secole omenirea a învăţat să obţină tipurile fosile de biomasă, în deosebi, în formă de cărbune. Combustibilii fosili prezintă rezultatul reacţiei chimice foarte încete de transformare polisaharidelor în compuşi chimici asemănătoarei fracţiei ligninice. În rezultat compusul chimic al cărbunelui asigură o sursă de energie mai concentrată. Toate tipurile de combustibil fosil, utilizate de către omenire – cărbune, petrol, gaze naturale – reprezintă (prin sine) biomasă străveche. Timp de milioane de ani pe Pămînt resturile plantelor (vegetale) se transformă în combustibil. Deşi combustibilul extras constă din aceleeaşi componente – hidrogen şi carbon - ca şi biomasa ”proaspătă”, el nu poate fi atribuit la surse energetice renovabile, pentru că formarea lui necesită o perioadă îndelungată de timp .

  5. Biomasa –prima energie utilizată de om • Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului. Energia înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din urmă, reprezintă procesul chimic de ardere .Biomasa reprezintă componentul vegetal al naturii. Ca formă de păstrare a energiei Soarelui în formă chimică, biomasa este unul din cele mai populare şi universale resurse de pe Pământ. Ea asigură nu doar hrana, ci şi energie, materiale de construcţie, hârtie, ţesături, medicamente şi substanţe chimice.Biomasa este utilizată în scopuri energetice din momentul descoperirii de către om a focului. Astăzi combustibilul din biomasă poate fi utilizat în diferite scopuri - de la încălzirea încăperilor până producerea energiei electrice şi combustibililor pentru automobile. • In ultimele sute de ani, omul a exploatat in mod intensiv biomasa mai ales sub forma ei fosila de carbune, petrol si gaze naturale, ceea ce a dus la un aport major de bioxid de carbon in atmosfera, mult peste posibilitatile ‘’plamanilor planetei’’ (plantele si arborii vii), de a-l consuma in perioada lor de crestere. De acea oamenii de stiinta recomanda tot mai mult in ultima perioada, utilizarea combustibililor bioregenerabili proveniti din biomasa proaspata. • Biomasa proaspătă poate fi prelucrata in diverse moduri : - arderea – produce energie termica.- fermentarea – produce biogaz.- presarea sau peletizarea – produce combustibil solid (brichete sau peleți) - distilarea – produce combustibil lichid ( bioetanol, biodiesel)

  6. Utilizarea biomasei • Utilizarea biomasei creşte cu tempuri rapide. În unele state dezvoltate biomasa este utilizată destul de intens, spre exemplu, Suedia, care îşi asigură 15% din necesitatea în surse energetice primare. Suedia planifică pe viitor creşterea volumului biomasei utilizate concomitent cu închiderea staţiilor atomo- şi termo-electrice, care utilizează combustibil fosil. În SUA 4%, unde din energie este obţinută din biomasă, aproape de cantitatea obţinută la staţiile atomo-electrice, astăzi funcţionează instalaţii cu capacitatea totală de 9000 MW, unde se arde biomasa cu scopul obţinerii energiei electrice. Biomasa cu uşurinţă poate asigura peste 20% din necesităţile energetice a ţării. Altfel spus, resursele funciare existente şi infrastructura sectorului agrar permite înlocuirea completă a tuturor staţiilor atomice, fără a influenţa preţurile la produsele alimentare. De asemenea utilizarea biomasei la producerea etanolului poate micşora importul petrolului cu 50%.  • În ţările în curs de dezvoltare biomasa este utilizată neefectiv, obţinându-se, ca regulă, 5-15% din necesitatea totală. În plus, biomasa nu este atât de comodă în utilizare ca combustibilul fosil. • Utilizarea biomasei poate fi periculoasă pentru sănătate şi mediu. Spre exemplu, la prepararea bucatelor în încăperi puţin aerisite se pot forma CO, NOx, formaldehide, particule solide, alte substanţe organice, concentraţia cărora poate întrece nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În plus, utilizarea tradiţională a biomasei (de obicei arderea lemnului) este favorizează deficitul în creştere a materiei lemnoase: Sărăcirea de resurse, de substanţe hrănitoare, problemele legate de micşorarea suprafeţelor pădurilor şi lărgirea pustiurilor. • La începutul anilor '80 aproape 1,3 mlrd oameni îşi asigurau necesitatea în combustibil pe baza micşorării rezervelor forestiere. • Există un potenţial enorm a biomasei, care poate fi inclus în circuit în cazul înbunătăţirii utilizării resurselor existente şi creşterea productivităţii. Bioenergetica poate fi modernizată datorită tehnologiilor moderne de transformare a biomasei iniţiale în purtători de energie moderni şi comozi (energie electrică, combustibili lichizi şi gazoşi, solid finisat).

  7. Biomasa – o sursă de energie aflată la răscruce • Astăzi, cercetările se concentrează pe conversia biomasei în alcool, care ar putea servi drept carburant pentru suplimentarea şi chiar înlocuirea benzinei şi a motorinei. Alte forme lichide de energie obţinute din biomasă ar fi uleiurile vegetale. Metanolul produs prin distilarea lemnului şi a deşeurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport şi industrie, la preţuri care ar putea concura cu cele ale combustibililor obţinuţi din bitum şi din lichefierea carbonului. Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este că utilizează resurse alimentare, cum sunt porumbul sau grâul. Dacă însă etanolul s-ar obţine exclusiv din deşeuri alimentare sau agricole, deşi costurile sale de producţie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica pentru că se reciclează deşeurile. La alcooli se adaugă şi biogazul, respectiv forma gazoasă a biomasei. Acest gaz cu o putere calorică destul de slabă, conţinând în principal metan, se obţine din materii organice, precum apele uzate sau bălegarul .

  8. Principala resursă de biomasă lemnul • Există o largă varietate de surse de biomasă, printre care se numără copacii cu viteză mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahăr, rapiţa, plantele erbacee cu rapiditate de creştere şi diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor şi din construcţii, paiele şi tulpinele cerealelor, deşeurile rezultate după prelucrarea lemnului, deşeurile de hârtie şi uleiurile vegetale uzate. Principala resursă de biomasă o reprezintă însă lemnul. Energia asociată biomasei forestiere ar putea să fie foarte profitabilă noilor industrii, pentru că toată materia celulozică abandonată astăzi (crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni) va fi transformată în produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere în scopuri energetice duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea înlocui o bună parte din consumul actual de petrol, odată ce tehnologiile de conversie energetică se vor dovedi rentabile. De asemenea, terenurile puţin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de tăiere o dată la 10 ani. Pe de altă parte, biomasa agricolă (bălegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe şi legume şi apele reziduale din industria alimentară) poate produce etanol sau biogaz. Spre deosebire de biomasa forestieră, care este disponibilă pe toată perioada anului, biomasa agricolă nu este, de obicei, disponibilă decât o dată pe an. Biogazul provenind din bălegar poate încălzi locuinţele; purificat şi comprimat, el poate alimenta maşinile agricole. Utilizarea deşeurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimizând problemele eliminării gunoaielor şi furnizarea de energie.

  9. Potențialul global de biomasă • Organismele de pe Terra participa în mod diferit la producția totala de biomasa. • Bioproductivitatea primara în apa marilor si oceanelor este datorata fitoplanctonului • (în zona europeana, acesta este compus predominant din microalge si mai puin • din macroalge) si plantelor superioare marine. Fitoplanctonul asigura o • productivitate scazuta, în jur de 0,5 t biomasa uscata ha-1/an-1, valori ce pot • ajunge pâna la 0,8-3,0 t/ha-1/an-1 în condiii favorabile (ceea ce reprezinta circa • 50% din producia biologica a apelor de coasta). În culturile artificiale de alge • marine productivitatea poate urca pâna la 50 t biomasa uscata ha-1/an-1, iar dupa • unele surse, cea mai ridicata producie de biomasa a fost obinuta experimental la • alge - aproximativ 100 t biomasa uscata ha-1/an-1. • Plantele acvatice submerse produc în zona temperata, în medie 5-7 t • biomasa uscata ha-1/an-1. Dintre speciile acvatice deosebit de productive se • citeazalintia (Lemna minor), salata de apa (Pistiastratiotes), caracterizate prin • ritmuri extraordinare de crestere (îsidubleaza biomasa în interval de 5-6 zile). În • aceasta grupa mai pot fi incluse plantele recoltate de pe terenurile mlastinoase, • cum ar fi trestia (genul Phragmites, 7,5-13,0 t biomasa uscata/ha-1/an-1), rogozul • (genul Carex, 4,2-6,3 t/ha-1/an-1), Scirpus s.a., plante care, în situaii extreme pot • acumula pââna la 20-37 t/ha-1/ an-1. Planctonul din apele dulci produce puin - 1-3 • t biomasa uscata (ha/an) în apele curate si pââna la 4-9 t/ha-1/.an-1 în apele • eutrofizate (Palz, Chartier, 1980). • Speciile vegetale terestre difera mult în privina randamentului conversiei • energiei solare si al produciei de biomasa. Potenialul acestor specii este evaluat • în zona temperata, la 20-30 t biomasa uscata/ha-1/an-1, dar aceste valorile sunt • realizabile numai de cele mai productive specii si în condții de mediu foarte • favorabile. Fara îndoiala, producia de biomasa are valori scazute la plantele • inferioare (de exemplu: licheni - 2-3 t substanța uscata/ha-1/an-1; mușchi - 0,5-0,7 • t/ha-1/an-1 (Atanasiu si Polescu, 1988).

  10. La arbori, productivitatea primara este estimata în medie la 8,6 t/ha-1/an- • 1, speciile forestiere foioase (cu frunza cazatoare) din zona temperata pot produce • circa 12 t/ha-1/an-1, iar coniferele 15-18 t/ha-1/an-1. În zona temperata, o padure • de stejar sau de fag în vâârsta de 120 de ani reprezinta o biomasa evaluata la 275 • t substana uscata/ha, prin comparaie cu padurile ecuatoriale care pot reprezenta • o acumulare de peste 1000 t/ha. Plantaiile forestiere intensive asigura, în prezent, • unele dintre cele mai mari producii de biomasa (36-40 t/ha-1/an-1). • Complexitatea relaiilor dintre particularitaile fiziologice si factorii de mediu • este remarcabil ilustrata de eficiena fotosintezei plantelor de tip C4 si eficiena cu • care ele utilizeaza apa. Pentru a produce aceeasi greutate de substana uscata, • plantele de tip C4 consuma în jur de doua ori mai puina apa decât plantele de tip • C3; de asemenea multe plante din tipul C4 au un optim de temperatura mai mare. • Planta perena erbacee Titestromiaoblongifolia (familia Amaranthaceace), • care traieste în Death Valley din California, nu-si opreste fotosinteza nici la 50ºC, • cât este temperatura zilei la amiaza. Plantele care poarta organe asimilatoare • numai într-o anumita perioada a anului au fotosinteza limitata numai în acea perioadă

  11. Imagini biomasă

  12. Avantajele biomasei • reduce dependența energetică de petrol si gaze ; • - valorifică subprodusele și reziduurile organice agricole ; • - stimulează industriile din sector la nivel social ; • - oferă acces agricultorilor la piața energiei .

  13. BIOENERGIA

  14. ro.wikipedia.org/wiki/Biomasă referat.clopotel.ro/Biomasa___o_sursa_de_energie_regenerabila_aflata_la_rascruce-14864.html

More Related