Bucure şti

1. Bucureşti Dungeanu Daniela GulaMihaela Hrab Carmen NechiforMagda

2. București este capitala României și, în același timp, cel mai mare oraș, centru industrial și comercial al țării. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere http://ro.wikipedia.org/wiki/

3. Așezare geografică și relieful Geografie şi istorie Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești la nord și Giurgiu la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului. Câmpia Bucureștiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în N-E și E până la Valea Pasărea, în S-E și S până la Câmpul Câlnăului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11

4. Așezare geografică și relieful Geografie şi istorie S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mișcării de înălțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile își prelungesc cursurile și își intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11

5. Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, și 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 58 m și 90 m altitudine. Peste 50% din suprafața sa se încadrează în intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depășesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2. Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) și văi (cu terase și lunci) care se succed de la nord către sud. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11

6. Apele, flora și fauna Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orașului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmigiu. Parcuri mari: Parcul Herăstrău și Grădina Botanică (cea mai mare din România și care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza, precum și multe parcuri mai mici și spații verzi amenajate de primăriile de sector. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11

7. Clima Geografie şi istorie Climaîn capitală este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru anotimpuri, iarnă, primăvară, vară și toamnă. Iernile în București sunt destul de blânde cu puține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pâna la 40 de grade la umbră) și cu puține precipitații. Aceasta face ca diferențele de temperatură iarnă - vară să fie de până la 60 de grade. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11

8. Istorie Geografie şi istorie Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșit de secol XIV. Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată cultura paleolitică și neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și Bucureștii-Noi de astăzi. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11

9. Așezarea este atestată documentar la 21 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri. Cetatea Dâmboviței, cum mai apare în primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11

10. Geografie şi istorie Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului și până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Vodă, Popești-Leordeni și Popești-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuințe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, până în Evul Mediu. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11

11. Galerie foto Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11

12. Populație și economie Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

13. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

14. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

15. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

16. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

17. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

18. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

19. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

20. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

21. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

22. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

23. Surse de poluare Geografie şi istorie Principala sursă de poluare a Capitalei o reprezintă traficul rutier, responsabil pentru circa 70 la sută din impuritățile din aer. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 31 S32

24. Surse de poluare Geografie şi istorie Bucureştenii inspiră zilnic resturile gazoase şi cancerigene emise de cele aproximativ peste 2,5 milioane de automobile din oraş. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 31 S32

25. Surse de poluare Geografie şi istorie StatisticialarmantedespreBucuresti • 150.000 de mașini apar anual în București • infrastructura din capitală a fost proiectată pentru maximum 200.000 de mașini, acum sunt de 10 ori mai multe • la fiecare 500 de metri găsim o benzinărie, pe drumurile principale • în 1989 aveam 37 milioane mp de spațiu verde, acum mai avem sub 13 milioane • în 1.000 de kilometri de mers, o mașină consuma oxigenul necesar unui om pentru un an Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere http://stirileprotv.ro/stiri/social/bucuresti-capitala-europeana-a-aerului-poluat-ne-sufocam-ca-la-copsa-mica.html S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 31 S32

26. Surse de poluare Geografie şi istorie Centralele electrotermice, industria, şantierele de construcţie şi unele instalaţii de încălzire a locuinţelor particulare ocupă, în ordine, următoarele patru locuri ale clasamentului. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 31 S32

27. Surse de poluare Geografie şi istorie Centralele electrotermice CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum şi cenuşă volantă. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 31 S32

28. Surse de poluare Geografie şi istorie Şantiere de construcţie şi betoniere Deşi ponderea activităţilor de construcţii a scăzut foarte mult, aceste şantiere şi betoniere rămân surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 31 S32

29. Surse de poluare Surse difuze de combustie Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, constituie o principală sursă de poluare a aerului; datorită combustiei incomplete se degajă noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 31 S32

30. Surse de poluare Geografie şi istorie Combustia neautorizată, în aer liber, a unor deșeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deșeuri stradale, neîntretinerea salubrității domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale și a deșeurilor menajere reprezintă surse de poluare permanentă. Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 31 S32

31. Surse de poluare Geografie şi istorie Principalele zone de poluare din București Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere Sursa: baza de date A.R.P.M. București, 2004 S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 31 S32

32. Surse de poluare Geografie şi istorie Efectelenocive ale poluăriiasupracorpuluiuman Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere http://stirileprotv.ro/stiri/social/bucuresti-capitala-europeana-a-aerului-poluat-ne-sufocam-ca-la-copsa-mica.html S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 31 S32

33. Metode de combatere Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

34. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

35. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

36. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

37. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

38. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

39. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

40. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

41. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere

42. Geografie şi istorie Populaţie şi economie Surse de poluare Metode de combatere