etiopatogenia cariei dentare
Download
Skip this Video
Download Presentation
ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 40

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE - PowerPoint PPT Presentation


  • 217 Views
  • Uploaded on

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. Caria dentara Definitie: “proces distructiv cronic, care evoluează fără fenomene inflamatorii tipice, provocând necroza ţesuturilor dure dentare şi în final, infectarea pulpei.” ( Harndt ) Boala carioasa are o etiologie multifactoriala. Terenul

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE' - graham-cleveland


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide2
Caria dentara

Definitie:

“proces distructiv cronic, care evoluează fără fenomene inflamatorii tipice, provocând necroza ţesuturilor dure dentare şi în final, infectarea pulpei.”

( Harndt )

Boala carioasa are o etiologie multifactoriala.

slide3

Terenul

1.str. dentara

2.lichid bucal

placa

dentara

diagrama lui

Keyes

alimentatie

Un model ecologic simplificat, bazat pe triada

etiologică indispensabilă producerii procesului

carios a fost imaginat de Keyes

CARIE

+ timp

Koenig1987

i terenul favorabil
I. Terenul favorabil

1.Calitatea smaltului dentar

Rezistenta smaltului: structura

influente exogene

endogene

Factori care pot perturba structura smaltului:

 alimentatia

 disendocrinii structura deficitara a tesuturilor dentare dure

 factori genetici distrofii dentare

slide5
Gravitatea modificărilor depinde de:

 momentul apariţiei tulburărilor

 intensitate factorului perturbator

 durata de actiune

 cumularea factorilor

 nr. de etape de dezvoltare afectate

slide6
Factori care pot actiona perturbator asupra dezvoltarii tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

1. Perturbarea formării matricei organice:

a) carente vitaminice A

C

D

b) principii nutritive: proteine

acizi grasi esentiali

glucide

c) boli infecto-contagioase: rujeola – hipoplazia smaltului

sifilisul

2 perturbarea mineraliz rii matricei organice
2. Perturbarea mineralizării matricei organice

a) carenţa în calciu si fosfor

Ca ==> scăderea ţesuturilor dentare

P ==> scade conţinutul mineral şi afectează structura dentinei

important raportul Ca/ P

normal : 2/1 1/3

raportului ==> acumularea carbonaţilor

in smalt

b) Fluorul

c) vitamina D

d) dereglari endocrine: insuficienta paratiroidiana

insuficienta tiroidiana

3 perturbarea maturarii preeruptive a smaltului
3. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului

Matricea smaltuluimineralizarea - pina la 30%

in perioada preeruptiva continuarea mineralizarii

Important pentru o buna mineralizare:

a) administrarea de fluor

b) mentinerea raportului optim Ca / P

Factori endocrini pot influenta mineralizarea:

 nanismul hipofizar

 hormonii sexuali

slide9

După erupţia dentară :dintele = membrană semipermeabilă schimb ionic şi hidric între lichidul bucal şi pulpa dentară posibilitatea substituirii unor ioni din cristalele de HAmodifica rezistenta smaltuluipermeabilitatea  vârsta

slide10
2. Lichidul bucal

A)Proprietati fizice:

 Compozitie:

 Volum: 0,5-1,5 l zilnic

importanta cantitate mare autocuratarea dintilor

actiune de protectie

  • Timpul de clearance:

 Vascozitatea salivei - gld. Parotida = 1,5 - gld. Submand.= 3,4 - gld.Sublinguala=13,4

slide11
B)Propietăţi chimice:

lichidul bucal este compus din: substanţe organice

anorganice

 substanţe anorganice:

Calciul salivar - regim alimentar

sub formă  ionizată - echilibrul dintre fosfatii de calciu din smalt si lichidul bucal

 neionizată (fosfati , carbonati)

Fosfaţii salivari

Fluorul - fluorura de calciu - protectie anticarie

- fluorura de magneziu - perturba metabolismul florei bucale

substanţe organice: proteine

glucide

lipide

slide12
Sistemele tampon salivare

menţin pH-ul bucal la un nivel neutral sau uşor alcalin protecţie anticarioasă

variază în funcţie de: perioada de activitate

repaos

tipul de alimentaţie

Sistemele tampon: bicarbonaţi

fosfaţi

proteine macromoleculare

slide13
capacitatea de tamponare depinde de:
  • variaţiile pH-ului atins
  • ritmul secreţiei salivare
  • valoarea iniţială a pH-ului
  • mişcarea lichidului bucal

Lichidul bucal

remineralizează smalţul cariat

precipitarea ionilor de calciu

fosfat

favorizat de F împiedecat de mucină

c propriet i antimicrobiene
C)Proprietăţi antimicrobiene

Factorii antimicrobieni acţionează prin:

  • inhibarea metabolismului

aderenţei la ţesuturile dentare

  • distrugerea microorganismelor

concentraţia- invers proportionala cu fluxul salivar

sunt reprezentaţi de:

  • IgA, IgG ,IgM
  • lizozim(aderenta, perete celular)
  • peroxidaze : lactoperoxidaza prod de acid
  • aglutinine: glicoproteine cu G moleculară mare

mucine

  • Proteine salivare
ii flora microbiana placa bacteriana
II.Flora microbiana - Placa bacteriana

Definiţie:

este un sistem ecologic microbian -un agregat de microorganisme unite între ele şi suprafaţa dintelui sau cu alte structuri din cavitatea bucală,prin intermediul unei matrici organice

biofilm

- 400 specii bacteriene distincte

- 1,7 x 1011 per g

placa bacterian
Placa bacteriană

Localizare:

placa supragingivală placa subgingivală

placa coronară placa marginală

slide17
Aspect clinic:

Placa supragingivală

detectare:

detectabila: prin colorare

cu ajutorul sondei dentare

vizual de culoare alb gălbuie

trebuie diferenţiată de materia albă

Placa subgingivală

detectabilă: prin colorare

cu ajutorul sondei

rata de formare şi localizare depinde de: regim alimentar

 igienă bucală

 salivă

 gradul de aliniere al d.

compozitia placii dentare
Compozitia placii dentare

I. celule bacteriene =microorganisme

II.celule epiteliale III.leucocite IV.macrofage.

COMPONENTA ORGANICA:

Celulele –intr-o matrice extracelularaprodusi bacterieni si saliva.

Matricea extracelulara contine:

proteine

polizaharide

lipide.

Componenti anorganici :

- calciu

- fosfati derivati primar din saliva.

slide19
Compoziţia plăcii dentare

I. celule bacteriene =microorganisme

1.Coci Gram pozitivi

  • Streptococii- toate zonele cavitatii orale

-28% din flora placii, 29% a santului gingival,45% din cea a limbii si 46% din a salivei.

- S.mutans -S.sanguis- suprafete dentare

-S.salivarius - suprafete epiteliale

actionează prin: producere de acizi aciditatea pH <4,4

polizaharizi extracelulari

intracelulari

  • stafilococi dextran

levan amilopectină

slide20

D Raoult : Dictionar

de boli infectioase

slide21

Flora bacteriana a

placii dentare

este similara celei

salivare

dar proportia relativa de

germeni este diferita

[C] S. mutans :

saliva = 1%

placa = 60%

mecanismul de formare al pl cii bacteriene
Mecanismul de formare al plăcii bacteriene

pelicula

La aproximativ 20 min.după periajul dinţilor formarea plăcii dentare

primul strat:

asigură vâscozitatea salivei

stadiul I adsorbţia

glicoproteinelor pe ionii de Cagrupările fosfat

suprafaţa HA

substanţă amorfă sub formă de mici cupole confluează acoperă întreaga suprafaţă

Proteine

Glicoproteine

Anionice

(f.aderente)

Cationice

(neaderente)

Pelicula câştigată

slide23
Stadiul II: colonizarea microbiană a peliculei

primele bacterii:

streptococii mutans un strat monocelular

sanguis aderare,ataşare, implantare

bacilii -lactobacilii apar celelalte bacterii

între oorganisme

matricea intermicrobiană

materii organice materii anorganice

dextran

levan Ca,P,Mg,K,Na

toxine microbiene

galactoză

aderen a microbian
Aderenţa microbiană

glicocalix

Suprafaţa bacteriană înconjurată de o matrice

= heteropolizaharizi (dextran)

străbătut de

la capăt

subst. lipicioasa proteină fibrilară=AgI/II

recunoaşte terminaţiile glucidice din glicoproteinele salivare ale peliculei castigate

Pili sau fibrili

adezină

1 Adeziunea iniţială =independentă de zaharoză

slide25

Stadiul III:Dezvoltarea plăcii dentare

  • 2 mecanisme:
  • a). Multiplicarea bacteriilor atașate anterior de suprafața dintelui
  • b). Atașarea și multiplicarea unor noi specii bacteriene la celulele bacteriene deja atașate →colonizatorii secundari specii Gram negativeFusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia, and Capnocytophaga→ dețin abilitatea de a adera de specii Gram-pozitive deja prezente în placa dentară
  • Placa de 1-3 zile
  • -Faza dependentă de zaharoză
slide26

Stadiul IVColonizarea terțiară a plăcii dentare

  • - Se produce la o săpămănă de la debutul formării plăcii dentarePorphyromonas gingivalis, Campylobacter rectus, Eikenella corrodens, Actinobacillus actinomycetemcomitans și spirochete orale (Treponema)
  • Adeziunea bacteriană duce la
  • apariția unor structuri specifice de
  • tipul ”știulete de porumb” sau ”perie”
  • - Apar asocieri metabolice complexe
slide28

bacterii

glucan binding protein

adezine

bacteriene

dextran, mutan enzime extracelulare

receptori

salivari

adeziune initiala

Pelicula

agregare

interbacteriana

Suprafata

smaltului

H+

aderenta

dependenta

de zaharoza

H+

slide29

pH

7

6

5

minute

40

30

10

20

Formare si eliminarea de acizi dintr-o

placa bacteriana supusa unui adaos

de zaharoza (curba lui Stephan,

J Am Dent Assoc 1940)

capacitatea patogenica a placii bacteriene
Capacitatea patogenica a placii bacteriene

1. concentrarii unui numar mare de microorganisme pe o suprafata mica

2. capacitatea microorganismelor de a metaboliza o varietate mare de hidrocarbonati

3. scaderea constanta a ph-ului sub cel critic

4. posibilitatea acestor microorganisme de a produce acizi si in lipsa hidrocarbonatelor din alimentatie

5. placa bacteriana este impermeabila sistemelor tampon

streptococcus mutans
Streptococcus mutans

S.mutans - prima dată descoperit în leziunile carioase

în 1924.

    • Necesită suprafeţe nedescuamative pentru colonizare şi de aceea este găsit în mod primar în placă.
    • Reprezintă  10% din bacteriile placii dentare la indivizii cario-activi

 mai putin de 1% la indivizii cario- indemni.

  • Rezistă bine încercării de îndepărtare din cavitatea orală de catre majoritatea mijloacelor de igienizare
  • Rezistă la pH acid
transmiterea infec iei cu s mutans
Transmiterea infecţiei cu S.mutans

1. La o vârstă tânără, numai odată cu erupţia dinţilor

şi este permanentă

2. În majoritatea cazurilor se pare că este vorba

despre un transfer matern.

3. Achiziţia de streptococ la adulti este mai dificil de

realizat şi de experimentat, având în vedere flora

relativ stabilă.

localizarea n cavitatea bucala
Localizarea în cavitatea bucala
  • La om, S.mutans este izolat cu o frecventa maxima din fisurile si fosetele ocluzale, zonele aproximale si din apropierea marginii gingivale.
  • Caracteristicile anatomice ale

primilor dinti erupti favorizeaza

implantarea si colonizarea

S.mutans

s mutans cauzeaz caria dentar
S. mutanscauzează caria dentară

Produce cantități crescute de acid lactic

Toleranță la concentrații crescute de zahăr și pH

• adezine (antigen I/II)

răspunzătoare de adeziunea primară

• sintetizaGTFazei

glucani extracelulari din zaharoză

•GBPacumularea de placă

•Mutacin: proteina atb-

Bactericidă pentru alte bacterii

Mutans streptococcus

GTF

Adezine

GBP

slide35
Extracelulare

solubile(dextran, levan)

și

insolubile (mutan)

polimeriai sucrozei

Rol: permit aderarea inițială la placă datorită GBP

Intracelulare

=amilopectina

Rezultă din degradarea carbohidraților cu greutate moleculară mică (maltoză, glucoză)

Rol: servesc bacteriilor drept rezervă energetică

Multe bacterii care colonizează dintele au capacitatea de a sintetizadin carbohidrații proveniți din alimentație polizaharideintra-șiextracelularedatorită echipamentului lor enzimatic (GTF)

Ambele pot fi metabolizate în acizi organici în lipsa substratului din mediu

slide36

LDH

glicoliză

CH3-CO-COOH

ac. piruvic

glucoza

Peretele

bacterian

CH3- CHOH -COOH

acid lactic

fiziopatologia cariei dentare
Fiziopatologia cariei dentare

Demineralizare

Remineralizare

slide38

Placa bogata in SM

zaharoza

Acid lactic ( alti acizi organici)

pH –nivel critic 4,5 - 5,5

Demineralizare

even.singular mai des

Remineralizare Leziune carioasa

mecanisme de protectie impotriva celulelor bacteriene
Mecanisme de protectie impotriva celulelor bacteriene

Teren

Factori - specifici

- nespecifici

Factori nespecifici:

  • lizozim
  • lactoferina
  • lactoperoxidaza
  • glicoproteine cu greutate moleculara mare

=> produc aglutinarea celulelor bacteriene

slide40
Factori specifici

anticorpi IgASIMC mucoasa bucala

IgG glande mucozale

limfonoduli

Ig serice = transudate din s. gingival(IgA, IgM, IgG )

lichidul santului gingival uda dintele

actioneaza asupra placii bacteriene

Ig pot fi incorporate in placa dentara

fagocitarea bacteriilor