Etiopatogenia cariei dentare
Download
1 / 40

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE - PowerPoint PPT Presentation


  • 216 Views
  • Uploaded on

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. Caria dentara Definitie: “proces distructiv cronic, care evoluează fără fenomene inflamatorii tipice, provocând necroza ţesuturilor dure dentare şi în final, infectarea pulpei.” ( Harndt ) Boala carioasa are o etiologie multifactoriala. Terenul

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE' - graham-cleveland


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

Caria dentara

Definitie:

“proces distructiv cronic, care evoluează fără fenomene inflamatorii tipice, provocând necroza ţesuturilor dure dentare şi în final, infectarea pulpei.”

( Harndt )

Boala carioasa are o etiologie multifactoriala.


Terenul

1.str. dentara

2.lichid bucal

placa

dentara

diagrama lui

Keyes

alimentatie

Un model ecologic simplificat, bazat pe triada

etiologică indispensabilă producerii procesului

carios a fost imaginat de Keyes

CARIE

+ timp

Koenig1987


I terenul favorabil
I. Terenul favorabil

1.Calitatea smaltului dentar

Rezistenta smaltului: structura

influente exogene

endogene

Factori care pot perturba structura smaltului:

 alimentatia

 disendocrinii structura deficitara a tesuturilor dentare dure

 factori genetici distrofii dentare


Gravitatea modificărilor depinde de:

 momentul apariţiei tulburărilor

 intensitate factorului perturbator

 durata de actiune

 cumularea factorilor

 nr. de etape de dezvoltare afectate


Factori care pot actiona perturbator asupra dezvoltarii tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

1. Perturbarea formării matricei organice:

a) carente vitaminice A

C

D

b) principii nutritive: proteine

acizi grasi esentiali

glucide

c) boli infecto-contagioase: rujeola – hipoplazia smaltului

sifilisul


2 perturbarea mineraliz rii matricei organice
2. Perturbarea mineralizării matricei organice tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

a) carenţa în calciu si fosfor

Ca ==> scăderea ţesuturilor dentare

P ==> scade conţinutul mineral şi afectează structura dentinei

important raportul Ca/ P

normal : 2/1 1/3

raportului ==> acumularea carbonaţilor

in smalt

b) Fluorul

c) vitamina D

d) dereglari endocrine: insuficienta paratiroidiana

insuficienta tiroidiana


3 perturbarea maturarii preeruptive a smaltului
3. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

Matricea smaltuluimineralizarea - pina la 30%

in perioada preeruptiva continuarea mineralizarii

Important pentru o buna mineralizare:

a) administrarea de fluor

b) mentinerea raportului optim Ca / P

Factori endocrini pot influenta mineralizarea:

 nanismul hipofizar

 hormonii sexuali


După erupţia dentară tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare :dintele = membrană semipermeabilă schimb ionic şi hidric între lichidul bucal şi pulpa dentară posibilitatea substituirii unor ioni din cristalele de HAmodifica rezistenta smaltuluipermeabilitatea  vârsta


2. Lichidul bucal tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

A)Proprietati fizice:

 Compozitie:

 Volum: 0,5-1,5 l zilnic

importanta cantitate mare autocuratarea dintilor

actiune de protectie

  • Timpul de clearance:

     Vascozitatea salivei - gld. Parotida = 1,5 - gld. Submand.= 3,4 - gld.Sublinguala=13,4


B) tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltarePropietăţi chimice:

lichidul bucal este compus din: substanţe organice

anorganice

 substanţe anorganice:

Calciul salivar - regim alimentar

sub formă  ionizată - echilibrul dintre fosfatii de calciu din smalt si lichidul bucal

 neionizată (fosfati , carbonati)

Fosfaţii salivari

Fluorul - fluorura de calciu - protectie anticarie

- fluorura de magneziu - perturba metabolismul florei bucale

substanţe organice: proteine

glucide

lipide


tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltareSistemele tampon salivare

menţin pH-ul bucal la un nivel neutral sau uşor alcalin protecţie anticarioasă

variază în funcţie de: perioada de activitate

repaos

tipul de alimentaţie

Sistemele tampon: bicarbonaţi

fosfaţi

proteine macromoleculare


capacitatea de tamponare depinde de: tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

  • variaţiile pH-ului atins

  • ritmul secreţiei salivare

  • valoarea iniţială a pH-ului

  • mişcarea lichidului bucal

    Lichidul bucal

    remineralizează smalţul cariat

    precipitarea ionilor de calciu

    fosfat

    favorizat de F împiedecat de mucină


C propriet i antimicrobiene
C)Proprietăţi antimicrobiene tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

Factorii antimicrobieni acţionează prin:

  • inhibarea metabolismului

    aderenţei la ţesuturile dentare

  • distrugerea microorganismelor

    concentraţia- invers proportionala cu fluxul salivar

    sunt reprezentaţi de:

  • IgA, IgG ,IgM

  • lizozim(aderenta, perete celular)

  • peroxidaze : lactoperoxidaza prod de acid

  • aglutinine: glicoproteine cu G moleculară mare

    mucine

  • Proteine salivare


Ii flora microbiana placa bacteriana
II.Flora microbiana - Placa bacteriana tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

Definiţie:

este un sistem ecologic microbian -un agregat de microorganisme unite între ele şi suprafaţa dintelui sau cu alte structuri din cavitatea bucală,prin intermediul unei matrici organice

biofilm

- 400 specii bacteriene distincte

- 1,7 x 1011 per g


Placa bacterian
Placa bacteriană tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

Localizare:

placa supragingivală placa subgingivală

placa coronară placa marginală


Aspect clinic: tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

Placa supragingivală

detectare:

detectabila: prin colorare

cu ajutorul sondei dentare

vizual de culoare alb gălbuie

trebuie diferenţiată de materia albă

Placa subgingivală

detectabilă: prin colorare

cu ajutorul sondei

rata de formare şi localizare depinde de: regim alimentar

 igienă bucală

 salivă

 gradul de aliniere al d.


Compozitia placii dentare
Compozitia placii dentare tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

I. celule bacteriene =microorganisme

II.celule epiteliale III.leucocite IV.macrofage.

COMPONENTA ORGANICA:

Celulele –intr-o matrice extracelularaprodusi bacterieni si saliva.

Matricea extracelulara contine:

proteine

polizaharide

lipide.

Componenti anorganici :

- calciu

- fosfati derivati primar din saliva.


Compoziţia plăcii dentare tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

I. celule bacteriene =microorganisme

1.Coci Gram pozitivi

  • Streptococii- toate zonele cavitatii orale

    -28% din flora placii, 29% a santului gingival,45% din cea a limbii si 46% din a salivei.

    - S.mutans -S.sanguis- suprafete dentare

    -S.salivarius - suprafete epiteliale

    actionează prin: producere de acizi aciditatea pH <4,4

    polizaharizi extracelulari

    intracelulari

  • stafilococi dextran

    levan amilopectină


D Raoult : Dictionar tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

de boli infectioase


Flora bacteriana a tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

placii dentare

este similara celei

salivare

dar proportia relativa de

germeni este diferita

[C] S. mutans :

saliva = 1%

placa = 60%


Mecanismul de formare al pl cii bacteriene
Mecanismul de formare al plăcii bacteriene tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

pelicula

La aproximativ 20 min.după periajul dinţilor formarea plăcii dentare

primul strat:

asigură vâscozitatea salivei

stadiul I adsorbţia

glicoproteinelor pe ionii de Cagrupările fosfat

suprafaţa HA

substanţă amorfă sub formă de mici cupole confluează acoperă întreaga suprafaţă

Proteine

Glicoproteine

Anionice

(f.aderente)

Cationice

(neaderente)

Pelicula câştigată


Stadiul II: tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare colonizarea microbiană a peliculei

primele bacterii:

streptococii mutans un strat monocelular

sanguis aderare,ataşare, implantare

bacilii -lactobacilii apar celelalte bacterii

între oorganisme

matricea intermicrobiană

materii organice materii anorganice

dextran

levan Ca,P,Mg,K,Na

toxine microbiene

galactoză


Aderen a microbian
Aderenţa microbiană tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

glicocalix

Suprafaţa bacteriană înconjurată de o matrice

= heteropolizaharizi (dextran)

străbătut de

la capăt

subst. lipicioasa proteină fibrilară=AgI/II

recunoaşte terminaţiile glucidice din glicoproteinele salivare ale peliculei castigate

Pili sau fibrili

adezină

1 Adeziunea iniţială =independentă de zaharoză


  • Stadiul III: tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltareDezvoltarea plăcii dentare

  • 2 mecanisme:

  • a). Multiplicarea bacteriilor atașate anterior de suprafața dintelui

  • b). Atașarea și multiplicarea unor noi specii bacteriene la celulele bacteriene deja atașate →colonizatorii secundari specii Gram negativeFusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia, and Capnocytophaga→ dețin abilitatea de a adera de specii Gram-pozitive deja prezente în placa dentară

  • Placa de 1-3 zile

  • -Faza dependentă de zaharoză


  • Stadiul IV tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltareColonizarea terțiară a plăcii dentare

  • - Se produce la o săpămănă de la debutul formării plăcii dentarePorphyromonas gingivalis, Campylobacter rectus, Eikenella corrodens, Actinobacillus actinomycetemcomitans și spirochete orale (Treponema)

  • Adeziunea bacteriană duce la

  • apariția unor structuri specifice de

  • tipul ”știulete de porumb” sau ”perie”

  • - Apar asocieri metabolice complexe


bacterii tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

glucan binding protein

adezine

bacteriene

dextran, mutan enzime extracelulare

receptori

salivari

adeziune initiala

Pelicula

agregare

interbacteriana

Suprafata

smaltului

H+

aderenta

dependenta

de zaharoza

H+


pH tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

7

6

5

minute

40

30

10

20

Formare si eliminarea de acizi dintr-o

placa bacteriana supusa unui adaos

de zaharoza (curba lui Stephan,

J Am Dent Assoc 1940)


Capacitatea patogenica a placii bacteriene
Capacitatea patogenica a placii bacteriene tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

1. concentrarii unui numar mare de microorganisme pe o suprafata mica

2. capacitatea microorganismelor de a metaboliza o varietate mare de hidrocarbonati

3. scaderea constanta a ph-ului sub cel critic

4. posibilitatea acestor microorganisme de a produce acizi si in lipsa hidrocarbonatelor din alimentatie

5. placa bacteriana este impermeabila sistemelor tampon


Streptococcus mutans
Streptococcus mutans tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

S.mutans - prima dată descoperit în leziunile carioase

în 1924.

  • Necesită suprafeţe nedescuamative pentru colonizare şi de aceea este găsit în mod primar în placă.

  • Reprezintă  10% din bacteriile placii dentare la indivizii cario-activi

     mai putin de 1% la indivizii cario- indemni.

  • Rezistă bine încercării de îndepărtare din cavitatea orală de catre majoritatea mijloacelor de igienizare

  • Rezistă la pH acid


  • Transmiterea infec iei cu s mutans
    Transmiterea infecţiei tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare cu S.mutans

    1. La o vârstă tânără, numai odată cu erupţia dinţilor

    şi este permanentă

    2. În majoritatea cazurilor se pare că este vorba

    despre un transfer matern.

    3. Achiziţia de streptococ la adulti este mai dificil de

    realizat şi de experimentat, având în vedere flora

    relativ stabilă.


    Localizarea n cavitatea bucala
    Localizarea în cavitatea bucala tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

    • La om, S.mutans este izolat cu o frecventa maxima din fisurile si fosetele ocluzale, zonele aproximale si din apropierea marginii gingivale.

    • Caracteristicile anatomice ale

      primilor dinti erupti favorizeaza

      implantarea si colonizarea

      S.mutans


    S mutans cauzeaz caria dentar
    S tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare. mutanscauzează caria dentară

    Produce cantități crescute de acid lactic

    Toleranță la concentrații crescute de zahăr și pH

    • adezine (antigen I/II)

    răspunzătoare de adeziunea primară

    • sintetizaGTFazei

    glucani extracelulari din zaharoză

    •GBPacumularea de placă

    •Mutacin: proteina atb-

    Bactericidă pentru alte bacterii

    Mutans streptococcus

    GTF

    Adezine

    GBP


    Extracelular tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltaree

    solubile(dextran, levan)

    și

    insolubile (mutan)

    polimeriai sucrozei

    Rol: permit aderarea inițială la placă datorită GBP

    Intracelulare

    =amilopectina

    Rezultă din degradarea carbohidraților cu greutate moleculară mică (maltoză, glucoză)

    Rol: servesc bacteriilor drept rezervă energetică

    Multe bacterii care colonizează dintele au capacitatea de a sintetizadin carbohidrații proveniți din alimentație polizaharideintra-șiextracelularedatorită echipamentului lor enzimatic (GTF)

    Ambele pot fi metabolizate în acizi organici în lipsa substratului din mediu


    LDH tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

    glicoliză

    CH3-CO-COOH

    ac. piruvic

    glucoza

    Peretele

    bacterian

    CH3- CHOH -COOH

    acid lactic


    Fiziopatologia cariei dentare
    Fiziopatologia cariei dentare tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

    Demineralizare

    Remineralizare


    Placa bogata in SM tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

    zaharoza

    Acid lactic ( alti acizi organici)

    pH –nivel critic 4,5 - 5,5

    Demineralizare

    even.singular mai des

    Remineralizare Leziune carioasa


    Mecanisme de protectie impotriva celulelor bacteriene
    Mecanisme de protectie impotriva celulelor bacteriene tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

    Teren

    Factori - specifici

    - nespecifici

    Factori nespecifici:

    • lizozim

    • lactoferina

    • lactoperoxidaza

    • glicoproteine cu greutate moleculara mare

      => produc aglutinarea celulelor bacteriene


    Factori specifici tesuturilor dentare in diferitele etape de dezvoltare

    anticorpi IgASIMC mucoasa bucala

    IgG glande mucozale

    limfonoduli

    Ig serice = transudate din s. gingival(IgA, IgM, IgG )

    lichidul santului gingival uda dintele

    actioneaza asupra placii bacteriene

    Ig pot fi incorporate in placa dentara

    fagocitarea bacteriilor