Dr. ing. Attila GÖNCZI Dr. ing. D-tru IANCULUI Universitatea “Politehnica” din Timişoara

1. Evaluarea principalelor acţiuni de siguranţă rutieră întreprinse în România în ultimele două decenii Dr. ing. Attila GÖNCZI Dr. ing. D-tru IANCULUI Universitatea “Politehnica” din Timişoara

2. Accidente – variaţie în timp

3. De la dictatură la democraţie – înrăutăţire catastrofală a siguranţei rutiere • In 1990: • 3782 decedaţi • 9708 accidente grave • 6823 răniţi grav • In 1990 raportat la valorile din 1985: • # decesemai mare de 2,86 ori • # accidente gravemai mare de 1.78 ori • # răniţi gravmai mare de 1.35 ori • Fenomene similare şi în alte ţări europene: Portugalia, Grecia, Spania, Polonia, Ungaria, ţările Baltice

4. Siguranţa rutieră în anii 1980 • Probleme economice majore cu efecte asupra traficului. • Motorizare foarte redusă, rulaj foarte redus • Limitări masive în utilizarea combustibililor, restricţii în deplasări rutiere lungi. • Poliţia avea posibilităţi anormal de mari pentru control şi constrângere. • Statisticile de accidente aveau fiabilitate redusă.

5. Anul 1990 în siguranţă rutieră – cauzele principale • Cauze instituţionale: • Dispariţia aproape totală a controlului şi a constrângerii. • Nivel operaţional foarte redus al sistemului de intervenţie medicală şi tehnică respectiv de tratament post-traumă • Fiabilitate mărită a datelor privind decesele rutiere • Lipsa aproape totală a atenţiei către siguranţa rutieră. • Cauze economice: • Dispariţia restricţiilor la carburanţi • Resurse materiale suplimentare pentru deplasări mai lungi.

6. 1991 – 1992: reducere a deceselor

7. “Deşteptarea” • Catastrofa de pe drumuri din 1990 – rol de deşteptare pentru autorităţi • Poliţia reapare pe drumuri pentru a controla respectarea legii şi a o impune • Sistemul medical începe să funcţioneze mai bine • În 2 ani decesele scad cu peste 25% • După 1992 situaţia se stabilizează în jur de 2800 decese pe an

8. Centurile de siguranţă obligatorii pe scaunele din faţă din01.01.1994 în afara localităţilor

9. Schimbări în legislaţie 1 • Prima schimbare majoră de legislaţie după 1990: centurile de siguranţă obligatorii pe scaunele din faţă în afara localităţilor • Observaţie: chiar şi azi rata de utilizare mai mare în afara localităţilor decât în localităţi • Eficienţa măsurii nu este univocă din statistici: • Pe baza unei analize tradiţionale de “înainte – după” efectul pare semnificativ statistic. • Indicele de severitate nu a scăzut ci a crescut!

10. Se înfiinţează CISR

11. Schimbare instituţională • În 1995 (şi) ca rezultat al colaborării cu WB a fost înfiinţat CISR prin lege • Membrii de rang foarte înalt (poate prea înalt) • Model francez ca formă dar fără conţinutul adecvat

12. Centurile de siguranţă obli-gatorii pe scaunele din faţă pe toate drumurile publice 60 km/h 50 km/h 90 km/h 80 km/h 120 km/h 110 km/h

13. Schimbări în legislaţie 2 • În martie 1998 schimbări majore în legislaţia rutieră: • Limita de viteză generală în localităţi de la 60 la 50 km/h; • Limita de viteză creşte de la 80 la 90 km/h pe drumurile în afara localităţilor şi de la 110 la 120 km/h pe autostradă • Centurile de siguranţă obligatorii pe scaunele din faţă pe toate drumurile publice; • Creşterea cuantumului amenzilor (grosso modo ajustare la inflaţie)

14. OUG 195 / 2002 (varianta Guvern)

15. Schimbări de legislaţie 3 • Lege noua a circulaţiei pe drumurile publice (OUG 195 / 2002): • Centurile obligatorii pe toate scaunele. • Unele viteze limită mărite: • Pe autostrăzi 120 to 130 km/h • Pe drumurile E şi expres 90 to 100 km/h. • Pentru autoveh. cat. C şi D, de la 90 la 110 km/h pe autostrăzi. • Pietonii limitaţi drastic şi libertatea de mişcare • Menţinut 50% din minimul amenzii în 48 ore.

16. După 2002 • Campanie pentru utilizarea centurilor de siguranţă • Poliţiştii în uniformă încep să folosească în masă centurile de siguranţă (între timp din nou a scăzut rata) • În 2006 intră în vigoare legea votată de Parlament cu schimbări importante • Campanie naţională de siguranţă rutieră de circa 3 ani • Rezultate în statistici: în 2007 mai mulţi decedaţi decât în 1998!

17. Câteva concluzii • Orice decizie şi modificare legislativă care nu este fundamentată ştiinţific poate duce la costuri majore. • Trebuie să se analizeze atent şi serios de ce măsurile implementate nu sunt eficiente. • Cercetare ştiinţifică serioasă şi sistematică pentru pregătirea deciziilor. • Este nevoie de analiză de cost-beneficiu pentru alegerea măsurilor adecvate. • TRADB trebuie făcut operaţional, accesibil şi pentru cercetători şi utilizabil • Este nevoie de un program de analiză accidentologică la nivel naţional pentru a fundamenta deciziile viitoare.

18. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată! attilagonczi@rdslink.ro dumitru.iancului@mpt.utt.ro