ANSAMBLAREA CALCULATORULUI PERSONAL DIN COMPONENTE

1. ECHIPA 1 ANSAMBLAREA CALCULATORULUI PERSONAL DIN COMPONENTE Profesor Coordonator: Brebenel George

2. SCOPUL PROIECTULUI Ne-am propus să realizăm un sistem de calcul din componente, la un cost cât mai redus și cu performanțe cât mai bune. Pentru aceasta a trebuit să înțelegem funcționarea calculatorului personal, caracteristicile și compatibilitățile componentelor.

3. ÎNTREBAREA ESENŢIALĂ A PROIECTULUI Cum va evolua omenirea …peste 30 de ani?

4. Care sunt funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească hardware-ul și în ce componente materiale se concretizează unitățile funcționale Calculatorul a fost inventat de om ca urmare a necesității prelucrării rapide a unui volum din ce în ce mai mare de date. Calculatoarele personale s-au dezvoltat începând cu anul 1977 odată cu apariţia modelului Apple II, 1981 - IBM PC, 1983 - IBM PC XT si Apple Lisa, iar 1984 - Apple Macintosh. La baza dezvoltării tehnicii de calcul au stat dezvoltarea circuitelor electronice integrate şi a teoria informației. Astfel, utilizatorul transmite calculatorului date de intrare pe care mașina să le prelucreze conform unor instrucțiuni (program) pentru a obține rezultatul sau datele de ieșire. Date de intrare Date de ieșire Program Calculator personal (Personal Computer, PC) Pentru realizarea operațiilor de procesare a datelor, un PC este alcătuit din : A. Sistemul de echipamente, partea fizică, vizibilă a calculatorului (hardware-ul), are rolul de a primi datele, de a le memora, de a le prelucra şi de a le redautilizatorului. B. Sistemul de programe, partea logică, invizibilă a calculatorului (software-ul), are rolul să asigure conducerea și controlul procesului de prelucrare a datelor. Calculator Hardware Software

5. Care sunt funcțiile componentelor hardware • Componenta hardware asigură următoarele funcții: • Funcția de intrare – asigură introducerea datelor și a programelor în memoria internă. Se realizează prin intermediul dispozitivelor de intrare-ieșire și interfețele de intrare-ieșire. • Funcția de memorare și regăsire a datelor – asigură memorarea datelor, prin intermediul memoriei interne (păstrează programele și datele care se exploatează la un moment dat) și memoriei externe (păstrează toate programele și datele în fișiere). • Funcția de prelucrare a datelor (funcția aritmetică și logică) – asigură efectuarea operațiilor aritmetice și logice elementare, prin intermediul unității aritmetico-logice. • Funcția de ieșire – asigură furnizarea rezultatelor. Se realizează prin intermediul dispozitivelor de intrare-ieșire și interfețele de intrare-ieșire. • Funcția de comandă și control a sistemului – asigură extragerea instrucțiunilor din memoria internă și analizarea lor, comanda pentru executarea fiecărei operații, extragerea datelor de intrare din memoria internă și aranjarea datelor de ieșire în memoria internă. Funcția este asigurată de unitatea de comandă și control.

6. Care sunt blocurile funcționale și care este fluxul de date și comenzi într-un sistem de calcul conform ”Schemei celor cinci unități (von Newman)” UNITATE CENTRALĂ Funcţia de COMANDĂ CONTROL Funcţia de INTRARE Funcţia de IEŞIRE Funcţia de MEMORARE Legendă: Date/informaţii: Comenzi: Funcţia ARITMETICO-LOGICĂ

7. UAL UCC • Care sunt blocurile funcționale și care este fluxul de date și comenzi într-un sistem de calcul conform ”Schemei celor cinci unități (von Newman)” SCHEMA CELOR CINCI UNITATI (Von Newman) BLOC DE MEMORIE EXTERNĂ UC Unitatea Centrala Bloc de INTRARE Bloc de IEŞIRE BLOC DE MEMORARE Informatii Date Legendă: Date/informaţii: Comenzi: UCP (Procesor)

8. Care sunt componentele hardware Unităţile funcţionale se concretizează în componente materiale sub forma sistemului de echipamente (sau hardware-ului) pe care se clădeşte arhitectura unui calculator. Componentele hardware ale unui calculator personal sunt: • Unitatea centrală : • Placa de bază •  Unitatea centrală de prelucrare • (procesorul) •  Memoria intern • Placa video • Placa de sunet •  Placa de reţea • Memoria externă • Hard-disk (HDD) • Floppy-disk (FDD) • Unitate de Compact-Disk (CD-ROM) • Unitate DVD (DVD-ROM) • Echipamente periferice • De intrare; • Tastatura • Mouse • Joystick • Touchpad • Scanner • De ieșire; • Monitorul • Imprimanta • Boxele • De intrare-ieșire; • Modemul

9. Din ce este formată Unitatea Centrală • Unitatea centrală (UC) grupează componentele de prelucrare, memorare şi comandă fiind ”creierul” şi ”inima” maşinii. • Funcţiile de prelucrare şi de comandă sunt asigurate de Unitatea Centrală de Prelucrare (UCP), sau procesorul prin componentele sale Unitatea Aritmetico - Logică (UAL) şi Unitatea de Comandă şi Control (UCC). • Funcţia de memorare este asigurată de memoria internă a calculatorului. • Prelucrarea diferitelor tipuri de date se realizează şi prin intermediul plăcii video, plăcii de sunet şi a plăcii de reţea care pot fi incluse însă şi pe placa de bază. • Componentele unităţii centrale sunt montate în carcasă. În funcţie de dimensiunea carcasei există mai multe categorii: Full-Tower, Mid-Tower, Mini-Tower, Descktop.

10. Care este rolul plăcii de bază într-un sistem de calcul • Cu ce poate fi comparată placa de bază • Placa de bază asigură suportul pentru principalele module care intră în alcătuirea unui calculator personal. • Poate fi uşor asimilată unei coloane vertebrale, ea reunind practic toate subsistemele importante ale calculatorului. • O placă de bază este un circuit imprimat care conţine mii de trasee şi legături la circuitele ce interconectează toată arhitectura hardware a unităţii centrale. • Din punctul de vedere al dimensiunii există mai multe tipuri de plăci de bază:

11. Care sunt elementele componente ale plăcii de bază • Elementele componente ale plăcii de bază sunt : • Interfața procesorului (soket) • Soclurile memoriei RAM • Chipsetul • Magistralele de comunicații externe • (ale procesorului și de intrare-ieșire) • Memoria CMOS • Conectorul la interfața de disc • (IDE, ATA, SCSI) • Porturile de comunicație • (paralel, serial, PS/2, USB) • Conectori pentru sursa de alimentare • Conectori pentru plăcile de extensie PCI • Conector pentru placa grafică (AGP)

12. Prin ce se caracterizează soket-ul procesorului • Care este rolul soclurilor memoriei RAM • Interfața procesorului (soket) • Se regăseşte pe placa de bază sub forma unui soclu pe care se conectează microprocesorul. Acest soclu se poate caracteriza prin : • Tipul procesorului interfaţat (Intel, AMD); • Numărul de pini de conectare; • Tensiunea de alimentare a plăcii de bază. • Soclurile memoriei RAM • Se regăsesc pe placa de bază sub forma unor socluri în care sunt introduse extensiile de memorie.

13. Care sunt secţiunile logice ale chipsetului şi ce rol au fiecare • Chipsetul controlează fluxul biţilor care traversează memoria şi diferitele magistrale situate pe placa de bază. Poate fi comparat cu o intersecţie unde se întretaie biţii care circulă între procesor – memorii - magistrale. • Din punct de vedere al amplasării el se află între procesor, sloturile de extensie ale magistralelor şi sloturile de memorie şi este sudat pe placa de bază, făcând corp comun cu aceasta şi de aceea nu există nici o procedură de upgrade a lui. • Un chipset vehiculează biţi de informaţie la aceeaşi viteză cu placa de bază pe care este instalat. • Din punct de vedere funcţional se pot distinge două secţiuni logice într-un chipset • Puntea de nord (northbridge) – se regăsesc conexiunile cu procesorul, cu memoria RAM, cu memoria cache de nivel doi şi cu magistrala de date; • Puntea de sud (southbridge) – sunt tratate toate operaţiunile de intrare ieşire cu perifericele: controllere de disc, magistrala sistem, interfaţa de reţea, porturi seriale, paralele şi universale.

14. Care sunt funcţiile chipset-ului • Un circuit chipset asigură funcţiile specifice de interfaţă cu următoarele componente: • memoria din CMOS pentru stocarea informaţiilor critice şi vitale sistemului (principalii parametrii de configurare BIOS); • controllerul DMA, pentru accesarea directă a memoriei, eliminându-se tranzacţiile către procesor; • controllerul de memorie, pentru determinarea tipului de memorie (RDRAM, DDR, DDRII) şi a capacităţii de stocare a acesteia (2,3,4GB) suportate de placa de bază; • controllerul de memorie cache de nivel II, pentru determinarea tipului cache de nivel II, capacitatea şi viteza ac; • controllerul de memorie Flash, pt. determinarea tranzacţiilor făcute de sistem cu BIOS-ul; • controllerul IDE/EIDE/ATA/SATA pt. determinarea tranzacţiilor cu interfaţa hard-discului şi cu CD/DVD; • controllerul tastaturii, pentru asigurarea interfeţei cu tastatura; • portul de magistrală PCI, pentruinterconectarea busului de date PCI cu alte elemente ale sistemului, dar în mod special cu bus-ul ISA. • controllerul de mouse PS/2, pentru interfaţa sistemului cu mouse-ul sau cu alt periferic similar conectat la portul PS/2. • controllerul USB, pt.interfaţa sistemului cu porturile de comunicaţie universale de mare viteză • controllerul FireWire pentruinterfaţarea sistemului cu porturile de comunicaţie în infraroşu; • controlerul AGP, pentru interfaţarea sistemului cu placa grafică; • controlerul plăcii de sunet pentru interfaţarea prin mai multe canale a plăcii de sunet cu sistemul • controlerul de reţea, pentru interfaţarea cu echipamentele conectate într-o reţea de calculatoare • Ceasul în timp real – RTC (Real Time Clock),pentru măsurarea în timp real a timpului, chiar şi atunci când sistemul nu este conectat sub tensiune.

15. Cum se clasifică magistralele externe de pe placa de bază, ce rol au şi care sunt caracteristicile acestora • Magistralele de comunicații externe (ale procesorului și de intrare-ieșire) • Există două tipuri de magistrale pe placa de bază: • Magistralele procesorului • Magistrala de intrări / ieşiri (magistrala sistem sau principală) • a) Magistralele procesorului sunt : • Magistrala de comenzi – reprezintă traseul prin care circulă bidirecţional ordine ce provin de la microprocesor, semnale de control emise de anumite elemente externe (gestiunea întreruperilor); • Magistrala de adrese – este folosită în tranzacţiile procesorului cu memoria şi reprezintă un traseu unidirecţional prin care circulă adresele de memorie unde vor fi localizate instrucţiunile unui program în curs de execuţie. • Magistrala de date – reprezintă un ansamblu de 32 sau 64 de căi de comunicaţie paralele (4 sau 8 bytes) (lăţimea de bandă) prin care se transmit datele care merg sau se întorc de la procesor. Aceasta face legătura între microprocesor şi memoria internă. Frecvenţa de lucru a magistralei de date (FSB) reprezintă un multiplu al frecvenţei plăcii de bază (133MHz) (exemplu:133x4=533MHz) datorită unor canale specializate al controllerului de memorie (din chipset) care multiplică frecvenţa de tact pe această magistrală .

16. Cum se clasifică magistralele externe de pe placa de bază, ce rol au şi care sunt caracteristicile acestora • b) Magistrala de intrări / ieşiri (magistrala sistem sau principală) • Este o componentă a magistralei externe, ce asigură vehicularea unui volum mare de date între unitatea centrală şi orice dispozitiv periferic (placă video, discuri, imprimantă). Se caracterizează prin lăţimea de bandă şi viteza bus-ului (derivată prin împărţirea la doi sau la patru a frecvenţei plăcii de bază (133MHz): 33MHz sau 66MHz). • Magistrala sistem de pe placa de bază conţine şi extensii ale acesteia numite magistrale de extensie (expansion bus). Aceasta leagă conectorii de extensie ai calculatorului la procesor pentru eventuale modernizări (upgrade-uri) şi completări ale hardware-ului instalat. Magistralele de extensie cuprind sloturi PCI, AGP, ISA, intefeţe IDE, EIDE, porturi seriale, paralele, USB. Principiul magistralelor locale (LB - Local Bus) constă în a conecta în mod direct, printr-o cale de comunicaţie procesorul şi perifericele ce necesită un debit mare de informaţie (plăci grafice, controllere de disc). • Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) – a permis o descentralizare a unor prelucrări către anumite interfeţe (numite şi inteligente : controlerul de disc SCSI, interfaţa video cu placa grafică, interfaţa cu placa de reţea, interfaţa cu placa de sunet) degrevând procesorul de astfel de sarcini (exemplu: controlul comunicaţiei). Bus-ul local PCI este total independent de bus-ul procesorului, datorită unui circuit specializat care are rolul de controller de bus (este inclus în chipset).

17. Cum se clasifică magistralele externe de pe placa de bază, ce rol au şi care sunt caracteristicile acestora • Datorită acestei “autonomii locale” faţă de procesor, bus-ul PCI prezintă compatibilitate totală cu orice tip de procesor, fiind astfel considerat un standard pentru magistralele locale. • Magistrala PCI vehiculează date pe 8 byte, funcţionează la frecvenţe externe de 33MHz şi asigură debite de date de 133MB/s. • Magistrala AGP (AcceleratedGraphic Port) – este o cale de comunicaţie foarte rapidă ce vehiculează informaţiile video de la memoria RAM a sistemului către placa grafică. Tehnologia AGP este cea mai performantă cale de transfer a datelor video. Aceasta este total independent din punct de vedere fizic, logic şi electronic de bus-ul PCI. -AGP 1x- a avut frecvenţa 66MHz (dubla faţă de PCI), rezultând rată de transfer de 266MB/s; -AGP 2x- a dublat volumul datelor transferate ajungând la o lăţime de bandă de 533MB/s (prin utilizarea ambelor fronturi ale semnalului de ceas sistem (crescător - high şi descrescător - low); -AGP 2.0-4x- a cvadrublat lăţimea de bandă rezultând rată de transfer de 1,07GB/s (informaţia vehiculată pe un puls de ceas, a crescut de la 8 bytes la 16 bytes); -AGP 3.0-8x- a dublat datele transferate pe un puls de ceas, de la 16bytes la 32bytes, în condiţiile menţinerii unei frecvenţe de 66MHz, conducând la debite de transfer de 2,1GB/s.

18. Procesor Magistrala procesorului Interfaţă TV CHIPSET Module de Memorie RDRAM sau DDR Interfaţă de reţea (LAN) Controler de disc (SCSI) Alte interfeţe de viteză Interfaţă audio Controller de bus local Controller de memorie Magistrala procesorului (tronsonul memoriei) Controller de bus standard Magistrala standard (ISA, MCA, EISA) de extensie Pentru intrări şi ieşiri Magistrală locala PCI Interfeţe cu periferice standard de I/E • Cum se clasifică magistralele externe de pe placa de bază, ce rol au şi care sunt caracteristicile acestora

19. Care este legătura dintre o placă de bază și carcasă • În alegerea unei plăci de bază trebuie să se aibă în vedere existenţa unei compatibilităţi cu carcasa achiziţionată în ceea ce priveşte dimensiunea fizică a plăcii de bază. Dimensiunea plăcii de bază este standardizată şi este dată de modelul acesteia : AT, ATX, care este specificat şi în descrierea carcasei.

20. Care sunt funcțiile unității centrale de prelucrare (procesorul) • Cu ce poate fi comparatprocesorul • Unde se află procesorul în cadrul unității centrale  Unitatea centrala de prelucrare (UCP - procesorul). Reprezintă elementul de bază a unui calculator, creierul calculatorului. Îndeplineşte rolul de prelucrare automata a datelor (decodificarea instrucţiunilor şi execuţia acestora) şi rolul de coordonare a funcţionării întregului sistem. Se află în interiorul carcasei calculatorului, montată pe placa de bază. Este alcătuit din mai multe micromodule interconectate prin intermediul unor căi de comunicație - magistralele interne - pe care circula date, instrucțiuni, comenzi. Caracteristicile unei magistrale sunt: • Lățimea magistralei (număr de benzi) : 32, 64, 128, 256 biți transmiși în paralel; • Frecvența (viteza de transmisie). Orice acțiune internă a procesorului este guvernată de un semnal de bază periodic numit tact dat de un circuit special numit ceas. • Din punct de vedere funcţional, este format din nucleul procesorului şi memoria cache. • Nucleul procesorului – are rol de procesare a instrucţiunilor şi datelor şi executarea acestora prin manipularea datelor. Acesta îşi exercită funcţiile printr-un sistem de regiştrii. Un registru este o mică memorie cu destinaţie specială pe care procesorul o foloseşte pentru administrarea adreselor de memorie şi conservarea rezultatelor instrucţiunilor. Deci stochează datele care vor fi prelucrate de către o instrucţiune sau datele care au fost deja prelucrate intermediar sau final. Regiştrii procesorului au avut valori tot mai mari, de la 8, la 32 şi 64 biţi.

21. Care sunt componentele procesorului • Memoria cache – pentru ca procesorul să nu execute cicluri maşină în gol, o parte din cele mai accesate informaţii din RAM se găsesc salvate într-o mică memorie a procesorului – memoria cache. Astfel datele şi instrucţiunile pot fi stocate temporar direct în procesor. • Un procesor modern are două sau trei niveluri de memorie cache : • Cache-ul primar sau intern (de nivel unu) de diemensiuni mici (32,64,128KB) stochează date foarte rapid în interiorul procesorului, funcţionînd la aceeaşi frecvenţă de tact cu acesta. • Cache-ul secundar sau extern (de nivel doi), plasat între cel primar şi RAM de dimensiuni mai mari (512, 1024,2048KB) serveşte ca intermediar în tranzacţiile procesorului cu memoria, alimentând primul nivel de cache. • Din punct de vedere al funcţionalităţilor nucleului procesorului pot fi deosebite două categorii de unităţi :unitatea de comandă şi controlşiunitatea aritmetico-logică. • Unitatea de comandă şi control prelucrează o singură categorie de informaţii şi anume instrucţiunile programului care se află în execuţie. De asemenea, produce şi toate semnalele care vor comanda şi sincroniza funcţionarea componentelor unităţii centrale.

22. Care sunt componentele procesorului • Unitatea de comandă şi control este compusă din : • Contorul ordinal - (controllerul de adrese) furnizează şi memorează adresa de memorie de unde se extrage următoarea instrucţiune de executat. • Extractorul de instrucţiuni - identifică şi extrage din memorie instrucţiunea ce tocmai a fost localizată de către pointerul de instrucţiune. Aceasta circulă pe magistrala de date către procesor, urmând a fi stocată într-un registru special (de instrucţiuni) • Registrul de instrucţiuni - are rolul de a stoca instrucţiunea aflată în curs de execuţie. • Decodorul de funcţii - este singurul circuit capabil să recunoască funcţia definită de instrucţiunea de executat. • Ceasul intern - este un circuit electronic care distribuie regulat impulsuri pentru sincronizarea diferitelor operaţiuni elementare ce se efectuează în timpul derulării unei instrucţiuni. • Circuitele de comandă – permit efectuarea unei anumite acţiuni asupra unităţilor comandate, după ce s-au format diferitele comenzi corespondente operaţiilor elementare. Deci administrează toate fluxurile informaţionale care au loc în procesor.

23. Care sunt componentele procesorului • Unitatea aritmetico-logică este acea componentă a procesorului capabilă să prelucreze informaţia prin calculele matematice şi funcţiile logice pe care le execută. UAL conţine: • Dispozitive de lucru – prelucrează datele sub forma operaţiilor aritmetice (adunare,scădere, înmulţire,împărţire şi mutarea datelor dintr-o locaţie în alta) şi logice (teste, ramificări şi iteraţii). • Dispozitive de stocaj intermediar – circuite sub formă de regiştrii şi memorii ce permit înregistrarea la fiecare operaţie a operanzilor şi a rezultatelor intermediare.

24. MICROPROCESOR Ceasul intern Extractorul de instrucţiuni Contorul ordinal 1 MEMORIA INTERNĂ Registrul de instrucţiuni Instrucţiuni Decodorul de funcţii Circuite de comandă 3 Date Unitatea de calcul în virgulă mobilă Dispozitive de lucru UAL 2 Dispozitive de stocaj 4 Rezultate 5 Care este legătura dintre o placă de bază și un procesor Executarea unei instrucţiuni presupune următoarele etape :

25. De ce depinde viteza de lucru a unui procesor • De câte tipuri sunt procesoarele Viteza de lucru a unui procesor depinde de: • Frecvența ceasului intern al sistemului (se măsoară în GHz); • Frecvența ceasului extern (frecvența plăcii de bază FSB - Front Side Bus) – viteza vehiculării informației pe magistralele de comunicație externe (bus-uri), în interiorul unității centrale; • Existența și mărimea memoriei cache; • Lățimea de bandă a magistralelor de comunicații; • Numărul de unități pipe-line; • Tipul și capacitatea de calcul a coprocesorului matematic. • Există doi mari producători de procesoare : • Intel Corporation, care a produs modelele : • Intel (8086, 80286, 80386, 80486), • Intel Pentium (Pentium Pro, Pentium II, Pentium III, Pentium 4), • Celeron, • Xeon, • Itanium, • • Intel Core2, • Pentium Extreme Edition. • Advanced Micro Devices, Inc (AMD), care a produs modelele : • K5 şi K6, • Duron, • • Athlon, • Opteron. • Există o strânsă legătură între placă de bază şi procesor atât în ceea ce priveşte producătorul procesorului cât şi caracteristicile acestuia.

26. Care este legătura dintre o placă de bază și un procesor • În alegerea unei plăci de bază trebuie să se aibă în vedere existenţa unei compatibilităţi funcţionale cu procesorul atât în privinţa producătorului acestuia (plăcile de bază sunt construite pentru un singur tip de procesor : Intel sau AMD) cât şi în ceea ce priveşte caracteristicile acestora (tipul soketului plăcii de bază şi tipul procesorului, frecvenţa procesorului şi FSB-ul plăcii de bază, etc).

27. Care este rolul memoriei interne • De câte feluri este memoria internă • Care este rolul memoriei ROM • Ce conține memoria ROM  Memoria internă (sistem, principală, primară) este parte a U.C. ce operează nemijlocit cu procesorul, stocând primar datele (date de intrare, programe, informații) codificate binar (sub formă de simboluri 0 și 1), grupate în octeți (bytes). Există două tipuri de memorie internă : Memoria ROM (ReadOnlyMemory) Memoria RAM (Random Acces Memory) a) Memoria ROM – asigură funcția de memorare numai cu citire de date. Memoria ROM nu poate fi nici ștearsă nici actualizată. Procesorul poate citi și executa programele imprimate pe cipul ROM dar nu le poate scrie. Memoria ROM conține BIOS-ul (Basic Input Output System) ce controlează modul cum informațiile sunt transmise între monitor, tastatură, memoria externă și memoriile RAM și ROM.

28. Prin ce se caracterizează memoria ROM • Unde se află memoria ROM în cadrul unității centrale • De câte feluri este memoria ROM • Este un singur circuit integrat ce stochează informații memorate odată pentru totdeauna. • Din punctul de vedere al posibilităţii de actualizare memoria ROM a evoluat astfel: • Memoria PROM (Programmable ROM) – fabricată ca memorie nescrisă, poate fi progrmată o singură dată în condiții speciale, în fabrică. • Memoria EPROM (Erasable PROM) – memorie pentru citire care poate fi ștearsă cu raze ultraviolete, iar scrierea cu un arzător PROM. Această memorie permite fabricantului să actualizeze conținutul memoriei până la ieșirea din fabrică. • Memoria EEPROM (Electrically EPROM) – memorie de tip citire programabilă care poate fi ștearsă electric (exemplu: memoria Flash). Multe calculatoare moderne au BIOS-ul memorat pe un cip de memorie FLASH pentru a putea fi ușor actualizată.

29. Prin ce se caracterizează memoria RAM • Cum este codificată informația în memoria internă • Care este unitatea de măsură a capacității memoriei interne • Unde se află memoria RAM în cadrul unității centrale b) Memoria RAM – este o memorie volatilă (informațiile sunt păstrate atâta timp cât nu se întrerupe alimentarea cu tensiune), atât citită cât și scrisă. Se prezintă sub forma unor plăcuțe pe care sunt inserate cipuri de memorie. Capacitatea unei plăcuțe se măsoară în MB, GB și este întotdeauna o putere a lui 2. Plăcuţele de memorie RAM se fixează în sloturile de memorie existente pe placa de bază. Memoria RAM este împărțită în locații de memorie (octeți) care se identifică printr-o adresă unică, prin intermediul căreia informațiile pot fi citite în orice ordine (aleator). Nu toate memoriile RAM sunt la fel. Dea lungul timpului memoria RAM s-a îmbunătăţit. Cele mai uzuale tipuri de memorie internă au fost: • SRAM (Static RAM), • DRAM (Dynamic RAM), • SDRAM (SynchronousDynamic RAM), • RDRAM (RambusDynamic RAM), • DDR (Double-Date Rate), • DDR2 (Double-Date Rate Two). Caracteristicimemorie DDR2.

30. Care este rolul memoriei RAM • Care sunt parametrii de evaluare a memoriei RAM • Cum influențează parametrii memoriei RAM performanțele sistemului • Memoria RAM lucrează nemijlocit cu procesorul furnizându-i acestuia date, instrucţiuni, şi permite păstrarea informaţiilor obţinute în urma prelucrărilor realizate de procesor. • Parametrii de evaluare a memoriei interne : • Dimensiunea locației adresabile (lungimea cuvântului de memorie 32, 64 biți) – trebuie să fie compatibil cu lățimea magistralei de date și adrese. • Timpul de acces (de ordinul nanosecundelor 10-9 s). Cu cât timpul de acces este mai mic, cu atât performanţele calculatorului cresc. • Capacitatea totală a memoriei interne (512MB și 1GB) – volumul de informații care poate fi stocat la un moment dat de memorie internă. • Tensiunea de alimentare – o tensiune mai joasă permite ridicarea frecvenței de lucru • Volatilitatea – memoria este volatilă dacă informația se pierde în timp. • Oferta de memorie internă este :

31. Care este rolul plăcii video într-un sistem de calcul? • Care sunt caracteristicile plăcii video? • De câte feluri sunt sloturile pe care se poate monta placa video? • Care este legătura între performanțele plăcii video și cele ale procesorului? •  Placa video (adaptorul video) – controlează ieşirile din calculator către monitor. Este recomandat ca placa video să fie cel mult la fel de bună ca procesorul. Se fixează pe placa de bază într-un slot AGP (mod de transfer al datelor 1x, 2x, 4x, 8x) sau PCI Express. • Caracteristicile unei plăci video: • memoria proprie – folosită pentru a atenua diferența dintre viteza mare a procesorului și viteza plăcii video. • interfața – tipul portului prin care se conectează la placa de bază și viteza de transfer a datelor prin interfață.