Unde pe apă

1. Unde pe apă maree, seişe, tsunami, proroca… film

2. Când suflăm într-o sticlă producem unde pe suprafaţa apei

3. Avem 2 tipuri de unde pe apă în funcţie de tipul forţei de revenire: - tensiune superficială (unde mărunte într-o sticlă, într-o baltă) - gravitaţie (valuri)

4. În funcţie de cauza care a produs unda pe apă avem: - seişe (produse de variaţia presiunii atmosferice, lacul din Geneva) - valuri (produse de vânt) - tsunami (produse de cutremure submarine, tsunami din Indonezia decembrie 2004) - maree (produse de atracţia gravitaţională a Lunii) - val mareic (pe râul Severn în Anglia, în golful Fundi Noua Scoţie, proroca în estuarul Amazonului, pe râul Quitang în China) când perioada de oscilaţie a apei din estuarul râului sau golfului coincide cu perioada mareică se produce o amplificare a oscilaţiei - rezonanţă!

5. Seişe

6. Valuri produse de vânt

7. Maree

8. Tsunami

9. Val mareic

10. Undele de apă sunt: - staţionare (practic numai seişele şimareele; mareele dintr-un bazin închis ca Mediterana sunt de maxim 10 cm şi sunt nesemnificative) - progresive (valurile produse de vânt, tsunami, val mareic)

11. Unde staţionare • Apa dintr-un bazin se va mişca înainte şi înapoi - unde staţionare • Avem un oscilator armonic! (pătratul perioadei ~ inerţia/forţa de revenire)

12. Modelul matematic: oscilatorul armonic -forţa de revenire este forţa elastică

13. Lacul din Geneva, fântâna arteziană are 120 m înălţime

15. Seişe -Perioada de oscilaţie a apei: T2=L2/3gH, L - lungimea, H- adâncimea bazinului -Lacul din Geneva are 60 km lungime şi 150 m adâncime. Perioada observată este de aproximativ 1,5 ore, iar amplitudinea de 1,5 m -În iunie 1954 o seişă de 3m în lacul Michigan a măturat mai mulţi oameni care pescuiau pe diguri. -În 1964 undele de şoc al cutremurului din Alaska au dat naştere la seişe în lacurile coastei de sud-est a USA.. Apa a sărit peste marginea unei piscine dintr-un hotel din Atlantic City, statul New Jersey

16. Unde progresive pe apă • Oscilaţiile la rezonanţă sunt profunde: întregul lichid se mişcă înainte şi înapoi • Undele pe apă sunt unde superficiale: ele afectează numai partea superioară a lichidului

17. Mişcarea apei I În timp ce unda se propagă, apa se mişcă circular!

18. Unde şi particule Aceasta este diferenţa principală între mişcarea unei particule şi a unei unde: mişcarea particulei determină un transport de substanţă mişcarea undei în decursul unei perioade nu produce un tranport net de substanţă (doar o mişcare de dute-vino), dar determină un transport de energie (creasta valului se propagă)

19. Mişcarea apei II (unde de apă adâncă)

20. Unde de apă adâncă • Cercurile au raza maximă la suprafaţă • Cercurile au raza neglijabilă la o adâncime ~ 1/2 din lungimea de undă Cu creşterea lui  undele de apă adîncă: • se deplasează mai rapid (c²~ g  ) • sunt mai profunde • conţin mai multă energie pentru o amplitudine dată

21. Mişcarea apei III (unde de apă mică)

22. Spargerea valurilor - unde de apă mică • viteza undelor de apă mică scade cu adâncimea H (c²~ g H, >>H) • undele devin mai înalte şi mai înguste odată cu micşorarea adâncimii • datorită frecării cu fundul plajei partea inferioară a undei se mişcă mai încet decât creasta şi unda se sparge • undele cu pantă mică: prielnice surfingului • undele cu pantă mare: talazuri înspumate

23. Caracteristicile valurilor w-lărgimea tubului l-lăţimea tubului -panta valului înălţimea valului

24. Tsunami sunt unde de apă mică, sunt foarte mari şi foarte energetice

25. Indonezia 26 decembrie 2004

26. Tsunami: De ce sunt atât de distrugătoare undele Tsunami?