Organiza ia mondial a s n t ii
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 39

ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII PowerPoint PPT Presentation


  • 71 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII. INUNDAŢIILE ŞI ÎMBOLNĂVIRILE TRANSMISIBILE DATE GENERALE. Evaluarea riscului. Inundaţiile pot creşte potenţial transmiterea următoarelor îmbolnăviri: 1.Boli cu transmitere hidrică cum ar fi: febra tifoidă, holera, leptospirozele şi hepatita A;

Download Presentation

ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Organiza ia mondial a s n t ii

ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII

INUNDAŢIILE ŞI ÎMBOLNĂVIRILE TRANSMISIBILE

DATE GENERALE


Evaluarea riscului

Evaluarea riscului

Inundaţiile pot creşte potenţial transmiterea următoarelor îmbolnăviri:

1.Boli cu transmitere hidrică cum ar fi: febra tifoidă, holera, leptospirozele şi hepatita A;

2. Boli cu transmitere prin vectori, cum ar fi: malaria, febra hemoragică, febra galbenă.


Evaluarea riscului1

Evaluarea riscului

Îmbolnăvirile cu transmitere hidrică

Inundaţiile sunt asociate cu un risc crescut de infecţie, însă ,

DACĂ nu există o deplasare semnificativă a populaţiei şi/sau sursele de apă nu sunt compromise, riscul este scăzut .


Evaluarea riscului2

Evaluarea riscului

Din 14 inundaţii majore care s-au petrecut pe plan mondial în perioada 1970 - 1994, doar una a determinat o epidemie majoră de boală diareică în Sudan în 1980. Aceasta s-a petrecut datorită faptului că inundaţia s-a combinat cu deplasarea majoră a populaţiei.


Evaluarea riscului3

Evaluarea riscului

Inundaţiile din Mozambic din ianuarie-martie 2000 a condus la o creştere a incidenţei bolii diareice iar în anul 1998, inundaţiile din Bengalul de Vest a condus la o mare epidemie de holeră.


Evaluarea riscului4

Evaluarea riscului

Un ciclon şi inundaţiile din Mauritius din 1980 au condus la o epidemie de febră tifoidă.

Există un risc crescut de infecţie prin îmbolnăviri hidrice contractate direct prin contactul cu apele poluate, cum ar fi infecţiile plăgilor, dermatitele, conjunctivitele şi infecţiile din sfera O.R.L.


Evaluarea riscului5

Evaluarea riscului

Singura îmbolnăvire cu alură epidemică care poate fi transmisă direct prin apele contaminate este leptospiroza care este o îmbolnăvire antropozoonotică bacteriană. Transmisia se produce prin contactul pielii şi a membranelor mucoase cu apa şisolul, vegetaţia sau noroiul contaminat cu urina de rozătoare. Producerea unei inundaţii după ploi torenţiale facilitează răspândirea microorganismului datorită proliferării rozătoarelor care au germenul patogen în urină.


Evaluarea riscului6

Evaluarea riscului

Epidemiile de leptospiroză s-au produs în Brazilia (1983, 1988 şi 1996), în Nicaragua (1995), în regiunea Krasnodar, din Federaţia Rusă (1997), Santa Fe, SUA (1998) şi Tailanda (2000).

Este probabil ca schimbările mediului înconjurător să producă o creştere a populaţiei de rozătoare care facilitează transmiterea acestui tip de epidemii.


Evaluarea riscului7

Evaluarea riscului

Îmbolnăvirile transmise prin vectori

Apele stătătoare produse de ploile torenţiale sau de revărsarea râurilor pot acţiona ca locuri de hrănire pentru ţânţari şi de aceea să crească potenţialul de expunere a populaţiei afectate de dezastru şi a lucrătorilor de urgenţă la infecţiile cum ar fi denga, malaria şi febra Vest Nile.


Evaluarea riscului8

Evaluarea riscului

Inundaţia poate spăla iniţial locurile de hrănire a ţânţarilor, dar ei se reîntorc când apele se retrag. Timpul de latenţă este în mod obişnuit de 6-8 săptămâni înainte de debutul unei epidemii de malarie.

•Epidemiile de malarie după o inundaţie sunt un fenomen bine cunoscut în zonele endemice de malarie din întreaga lume.


Evaluarea riscului9

Evaluarea riscului

De exemplu, un cutremur şi o inundaţie imediat după aceasta din regiunea Atlantică din Costa-Rica din 1991 şi inundaţia din Republica Dominicană din 2004 au condus la epidemii de malarie.


Evaluarea riscului10

Evaluarea riscului

Febra Vest Nile a marcat o recrudescenţă în Europa consecutiv ploilor torenţiale şi inundaţiilor din România din 1996 din Republica Cehă din 1997 şi din Italia din 1998.


Evaluarea riscului11

Evaluarea riscului

Riscurile produse de cadavre

În ciuda credinţelor obişnuite, nu există probe asupra pericolului de epidemie prezentat de cadavre după un dezastru natural.

Majoritatea agenţilor patogeni nu supravieţuiesc o perioadă mai lungă în corpul uman după deces (cu excepţia HIV- care poate persista mai mult de 6 zile) şi sursa infecţiilor acute, este mult mai probabil să fie supravieţuitorii.


Evaluarea riscului12

Evaluarea riscului

Rămăşiţele umane prezintă doar un pericol pentru sănătatea publică, doar în relativ puţine din cazuri ce necesită precauţiuni speciale, cum ar fi : decesele în urma holerei sau a febrelor hemoragice.


Evaluarea riscului13

Evaluarea riscului

Cu toate acestea, lucrătorii care manipulează de rutină cadavre pot avea riscul de a contracta tuberculoza, virusurile transmisibile pe cale hematogenă (cum ar fi virusurile Hepatitice B/C şi HIV), şi infecţii gastrointestinale (hepatita A, dizenteria şi holera).


Evaluarea riscului14

Evaluarea riscului

•Expunerea la virusurile transmisibile hematogen se produce datorită contactului direct cu pielea afectată cu sânge sau fluide ale corpului, a leziunilor datorate fragmentelor osoase şi ace, sau a expunerii mucoaselor la stropii de sânge sau de lichide corporale.


Evaluarea riscului15

Evaluarea riscului

Infecţiile gastro-intestinale sunt mult mai obişnuite întrucât cadavrele pierd materiile fecale.

Transmisiunea se produce pe cale fecal-orală prin contact direct cu corpul şi hainele sau vehiculele contaminate sau echipamente. Cadavrele ce contaminează sistemele de aprovizionare cu apă pot de asemenea să cauzeze infecţii gastro-intestinale.


Evaluarea riscului16

Evaluarea riscului

Alte riscuri prezentate de inundaţii

•Acestea includ înecul, rănirile şi traumatismele.

TetanosulNUeste obişnuit după rănirile ce apar în inundaţii, iar programele de VACCINARE antitetanică de masă NU sunt indicate.


Evaluarea riscului17

Evaluarea riscului

Hipotermia poate de asemenea să fie o problemă, în particular la copii, dacă au fost “încarceraţi” în apele de inundaţie pentru perioade mai lungi. De asemenea poate să fie un risc crescut de infecţii ale tractului respirator datorită expunerii (prin pierderea locuinţei, expunere la apele de inundaţie şi la ploaie).


M surile preventive

MĂSURILE PREVENTIVE

Riscul de îmbolnăviri transmisibile în urma inundaţiilor poate fi masiv redus dacă se respectă următoarele recomandări.


M surile preventive1

Măsurile preventive

Măsuri pe termen scurt

Clorinarea apei:

Asigurarea unei alimentări continue cu apă sigură de băut este cea mai importantă măsură preventivă ce poate fi aplicată după o inundaţie, în scopul de a reduce riscul de epidemie cu boli cu transmitere hidrică.

•Clorul liber este larg şi cel mai uşor de folosit, ca şi cel mai abordabil dintre dezinfectanţii pentru apa de băut.


M surile preventive2

Măsurile preventive

El este de asemenea foarte eficient împotriva aproape tuturor agenţilor patogeni cu transmitere hidrică.


M surile preventive3

Măsurile preventive

La doze de câţeva mg/litru şi un timp de contact de cca 30 de minute, clorul liber în general inactivează >99.99% din bacteriile enterice şi virusuri.

•Pentru folosirea casnică a tratamentului apei, cea mai practică formă a clorului liber este lichidul de hipoclorit de sodiu, calciul hipoclorit solid şi pulberea de înălbitor (clorul într-un amestec de hidroxid de calciu, clorură de calciu şi hipoclorit de calciu).


M surile preventive4

Măsurile preventive

Nivelul de clor necesar depinde de concentraţia materiilor organice în apă şi va trebui să fie determinată pentru fiecare situaţie.


M surile preventive5

Măsurile preventive

oVaccinarea împotriva hepatitei A:

•Folosirea vaccinurilor antihepatită A în imunizări de masă este contraindicată.

•Vaccinarea grupurilor expuse la pericol de îmbolnăvire , cum ar fi persoanele implicate în managementul şi gestionarea situaţiilor de criză, poate fi luată în considerare.


M surile preventive6

Măsurile preventive

În cazul unei epidemii de hepatită A trebuie luată în considerare imunizarea contacţilor.

Folosirea imunoglobulinelor nu este recomandată.


M surile preventive7

Măsurile preventive

o Prevenirea Malariei:

•Insecticidele: stropirea încăperilor cu insecticide. Aceasta va avea un efect asupra altor îmbolnăviri transmise prin ţânţari.


M surile preventive8

Măsurile preventive

•Detecţia precoce: este important să se urmărească săptămânal numărul de cazuri şi să se asigure diagnosticul de laborator pentru a se surprinde stadiile precoce ale epidemiei de malarie.


M surile preventive9

Măsurile preventive

•Îngrijirile medicale: cu o combinaţie terapeutică în cazuri febrile poate deveni necesară pentru a reduce mortalitatea în ariile îndepărtate şi cu un acces redus la facilităţile de îngrijiri medicale.


M surile preventive10

Măsurile preventive

oEducaţia sanitară

•Promovaţi bunele practici igienice.

•Asiguraţi tehnicile sigure de preparare a hranei.

•Asiguraţi fierberea sau clorinarea apei.

•Importanţa vitală a diagnosticului precoce şi a tratamentului malariei (în decurs de 24 de ore de la debutul febrei).


M surile preventive11

Măsurile preventive

Manipularea cadavrelor

•managementul de masă al rămăşiţelor umane este deseori bazat pe o credinţă falsă că ele reprezintă un pericol epidemic dacă nu sunt înhumate sau arse imediat.


M surile preventive12

Măsurile preventive

Cadavrele nu trebuie să fie eliminate neceremonios în morminte colective, întrucât această măsură nu este de utilitate pentru sănătatea publică şi violează importante norme sociale care pot avea o influenţă negativă asupra resurselor limitate.


M surile preventive13

Măsurile preventive

•Familiile trebuie să aibă posibilitatea de a desfăşura funeraliile apropiate modului lor de viaţă şi înhumarea în funcţie de obiceiurile sociale.

•Acolo unde sunt variate obiceiuri, se vor rezerva arii separate pentru fiecare grup social, pentru a putea să-şi practice propriile lor tradiţii cu demnitate.


M surile preventive14

Măsurile preventive

•Acolo unde facilităţile existente cum ar fi cimitirele sau crematoriile sunt inadecvate, trebuie să se asigure locaţii alternative sau facilităţi corespunzătoare.


M surile preventive15

Măsurile preventive

Pentru lucrătorii care manipulează cadavrele de rutină:

•Locurile de înhumare trebuie trebuie să fie la aproximativ 3 m deasupra apelor freatice care sunt folosite pentru băut;

•Fundul oricărui mormânt trebuie să fie la cca. 1,5 m de asupra pânzei de apă cu o zonă uscată de 0,7m. Apele de suprafaţă din cimitire nu trebuie să treacă prin ariile locuite;


M surile preventive16

Măsurile preventive

•Se vor asigura precauţiunile universale pentru sânge şi orice alte fluide ale corpului;

•Se va asigura folosirea şi eliminarea corectă a mănuşilor de cauciuc (nu se vor refolosi);

•Se vor folosi saci pentru cadavre;

•Se va asigura spălarea cu apă şi săpun după manipularea cadavrelor şi înainte de a mânca;


M surile preventive17

Măsurile preventive

•Se va asigura dezinfecţia vehiculelor şi a echipamentelor

•Cadavrele nu necesită a fi dezinfectate înainte de înhumare (cu excepţia cazurilor de holeră)

•Vaccinaţi lucrătorii împotriva hepatitei B.


M surile preventive18

Măsurile preventive

Măsuri pe termen lung

oMăsuri legislative/administrative:

•Creaţi programe de pregătire pentru dezastre şi sisteme de alarmare precoce.

•Îmbunătăţiţi supravegherea epidemiologică la nivel local, naţional, regional internaţional şi global.

•Promovaţi reglementările pentru apa de băut şi monitorizarea ei.

•Întăriţi standardele înalte de igienă.


M surile preventive19

Măsurile preventive

oProbleme tehnice:

•Îmbunătăţiţi tratamentul apei şi a sanitaţiei.

•Respectaţi programele de supraveghere şi control al îmbolnăvirilor transmisibile şi menţineţi-le active şi eficiente.


  • Login