Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 37

PROIECTAREA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVA UTILIZĂRII METODELOR INTERACTIVE PowerPoint PPT Presentation


  • 66 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

PROIECTAREA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVA UTILIZĂRII METODELOR INTERACTIVE. “Cei mai buni discipoli ai unui învăţător nu sunt cei care repetă lecţiile după el, ci cei cărora le-a trezit entuziasmul, le-a dezvoltat forţele pentru a-i face să meargă singuri pe drumul lor.” Gaston Berger.

Download Presentation

PROIECTAREA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVA UTILIZĂRII METODELOR INTERACTIVE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

PROIECTAREA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVA UTILIZĂRII METODELOR INTERACTIVE

“Cei mai buni discipoli ai unui învăţător nu sunt cei care repetă lecţiile după el, ci cei cărora le-a trezit entuziasmul, le-a dezvoltat forţele pentru a-i face să meargă singuri pe drumul lor.”

Gaston Berger

Prof. de geografie : Mihaela Oprea

Unitatea de învăţământ : Grup Şcolar Industrial Luduş, jud. Mureş


Metode active utilizate n predarea geografiei

METODE ACTIVE UTILIZATE ÎN PREDAREA GEOGRAFIEI


Relieful clasa a ix a

RELIEFULCLASA a IX-a


1 metoda mozaic

1. METODA MOZAIC

SCOP: asigură cooperarea în înţelegerea lecţiilor şi îi implică pe elevi în propria lor educaţie.

ALCĂTUIREA SCOARŢEI TERESTE. MINERALE ŞI ROCI

1. Constituirea grupurilor cooperative:Veţi lucra în grupuri de câte patru. Număraţi până la patru.

Fiecare elevprimeşte un număr de la unu la patru. Veţi primi un text despre Alcătirea scoarţei tereste

şi până la sfârşitul oreifiecare dintre voi vatrebui să înţeleagă şi să cunoască acest conţinut. Toţi cei cu

numărul 1 veţi primi primaparte(Mineralele), cei cunumărul 2 partea a doua (Rocile magmatice), cei

cu numărul 3partea a treia (Rocile sedimentare),cei cu numărul 4 partea a patra (Rocilemetamorfice).

2. Activitatea în grupele de experţi: Toti elevii cu acelasi numar vor forma un grup nou in care vor studia

impreuna textul, vor clarifica toate aspectele, vor extrage ideile esentiale, vor gandi modalitati eficiente de

prezentare a continutului esential si modalitatile de a verifica intelegerea acestuia de catre colegii din

grupul cooperativ. Fiecare elev va deveni expert in subiectul discutat in grupul de experti. Fiecare expert va

fi responsabil de prezentarea continutului pregatit, celorlalti membri ai grupului cooperativ. Au la

dispozitie cinci minute pentru activitatea in grupurile de experti. Daca grupurile de experti se impotmolesc,

profesorul trebuie sa intervina pentru a asigura intelegerea corecta a subiectului.


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

3. Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din care

provine si prezinta celorlalti continutul studiat. Fiecare elev poate adresa intrebari expertului,

iar acesta va clarifica aspectul abordat. Expertul adreseaza intrebari colegilor pentru a seasigura ca

textul a fost inteles si invatat.

4. Evaluarea individuală a elevilor: Elevii pot fi evaluati prin teste, prin raspunsuri orale la

intrebari, printr-o prezentare a materialului predat de catre colegi, prin desenarea individuala a

unor scheme, harti etc

Gips

Rocă sedimentară

Safir prelucrat

mineral

Marmura

Rocă metamorfică

Bazalt

Rocă magmatică


2 metoda cubului

2. METODA CUBULUI

SCOP: explorarea unui subiect nou sau îmbogăţirea unui subiect cunoscut, urmând algoritmul în şase paşi: descriere, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare.

VULCANII

1. Sarcina de lucru: Fiecare aveţi câte un cub. Timp de trei minute completaţi în caiete ceea ce se

cere pe fiecare faţă a cubului.

2. Activitate în perechi: Citiţi partenerului ce aţi scris pe prima faţă, iar colegul vostru va specifica

exact ce i-a plăcut şi de ce anume. Daca partenerul de discuţie nu a înţeles va adresa întrebări. Cel

de-al doilea elev prezintă ce a scris, iar partenerul comentează. Timp de cinci minute discutaţi în

acest mod ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului.

3. Activitate frontală: Împărţiţi tabla în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Câte un

reprezentant din fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe feţele cubului.


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Descrie! - Cum arată?Compară! - Cu cine se aseamănă?Asociază! - Cu ce anume poate fi legat?Analizează! - Ce părţi are? Ce caracteristici au aceste părţi?Aplică! – La ce foloseşte?Argumentează! - De ce e bun? De ce nu e bun?

Descrie! – o erupţie vulcanicăCompară! – erupţiile vulcanice cu alte procese/ fenomene din naturăAsociază! – componentele unui aparat vulcanic cu componentele unei sobeAnalizează! – repartiţia vulcanilor pe globAplică! – unele cunoştinţe referitoare la vulcani în explicarea unor elemente de geografie fizicăArgumentează! – afirmaţia “vulcanii sunt catastrofe naturale”

Repartiţia vulcanilor pe glob

Stromboli

Formarea vulcanilor

Fuji


3 diagrama ishikawa os de pe te

3. DIAGRAMA ISHIKAWA(OS DE PEŞTE)

SCOP:Identificarea principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme identificate.

FORMAREA RELIEFULUI

1. Identificarea problemei (efectului)

- trebuie formulată în termeni clari – Formarea reliefului

- trebuie agreată de toţi membrii grupului

2. Problema devine “capul peştelui”

- se desenează coloana vertebrală.

3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei

- prin brainstorming – agenţi interni, agenţi externi, forme rezultate

4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi.

5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale

6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.

7. Se repetă paşii 5 & 6în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit

  • de obicei pe 4 sau 5 niveluri.

    8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor

    - poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice.

    9. Adoptarea de decizii


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Vântul

Vulcanism

Relief carstic

Vieţuitoare

Seisme

Apa

Relief glaciar

Agenţi interni

Agenţi externi

Formarea reliefului

Relief eolian

Forme rezultate

Relief antropic

Relief fluviatil

Relief glaciar

Relief carstic

Relief fluviatil

Relief eolian


4 metoda p l riilor g nditoare

4. METODA “PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”

SCOP: stimularea creativităţii prin interpretarea de roluri „dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei deveni unul...” (Eduard De Bono)

ALUNECĂRILE DE TEREN

Pălăria albă („computerul”) – exprimă obiectivitatea,

neutralitatea şi claritatea.Formulări specifice: „Ce

informaţii avem?”, „Ce informaţii lipsesc?”, „Cum le

putem obţine?”.

Pălăria roşie („empaticul”)– oferă libertate imaginaţiei

şi descătuşare enunţurilor.Formulări specifice: „Asta mă

face să simt o stare de...”, „Nu-mi place când se

procedează in acest fel...”.

Pălăria neagra („negativistul”) – este perspectiva

gândirii pesimiste, centrată pe demolare prin judecăţi

critice sau prudenţă exagerată. Formulări specifice: „Nu

este corect!”, „Nu ne permite regulamentul!” .


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Pălăria galbenă („optimistul”) – joacă rolul opus celei

negre, oferind o perspecrtivă constructivă, pozitivă,

optimistă, fundamentată logic.

Formulări specifice:”Care sunt beneficiile?”, ”Care sunt

punctele tari?”

Pălăria verde (“creativul”)– aparţine celor productivi şi

inovativi.Formulări specifice:”Există mai multe

posibilităţi!”,”Soluţia poate fi găsită şi dacă…”

Pălăria albastră (“managerul”)– exprimă controlul,

organizarea, rigurozitatea.Formulări specifice:”Pe ce ne

bazăm?”, ”Să ne concentrăm pe aspectele importante!”


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

“Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni formata din roci pe osuprafata

inclinata (versant). Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul esteformat dindiferite

tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla atunci cand suntimbibate cu apa(dupa o

perioada cu ploi multe).

Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru ca pamantul argilos estemoale si

oameii nu isi construiesc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afectasi zone populate,

pentru a nu se intampla acest lucru se construiesc in aceste zone baraje(stavilare) care sa opreasca

pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor.

In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sauroci

argiloase, care au rolul de suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alteroci aflate pe

suprafata lor . Pe langa panta versantului acesta este unul din factorii care potdeclansa alunecarile

de teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa, defrisarile,cutremurele, eruptiile

vulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fiuneori foarte lunga alteori

foarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren sedecalnseaza primavara, cand cantitatea de

precipitatii este mai mare si mai exista sifenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este un

anotimp in care se produc multealunecari de teren din cauza ploilor abundente.”


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Pălăria albă

Sarcina de lucru: Prezentaţi în mod obiectiv cauzele producerii alunecărilor de teren.

Pălăria roşie

Sarcina de lucru: Prezentaţi ce credeţi că simt locuitorii aşezărilor umane, supuse riscului

producerii unei alunecări, atunci când aceasta se produce?

Pălăria neagră

Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele negative şi dezavantajele producerii alunecărilor de

teren.

Pălăria galbenă

Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele pozitive şi avantajele împăduririlor împotriva stopării

alunecărilor.

Pălăria verde

Sarcina de lucru: Propuneţi alternative de soluţionare a problemei producerii alunecărilor în

zona noastră.

Pălăria albastră

Sarcina de lucru: Ce ar trebui să facă fiecare autorităţile pentru a evita efectele alunecărilor în

zona noastră?


5 organizatorul grafic

5. ORGANIZATORUL GRAFIC

SCOP: se utilizează pentru evidenţierea cauzelor şi efectelor unor procese sau fenomene.

CUTREMURELE DE PĂMÂNT

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Citiţi textul din manual şi organizaţi grafic timp de 5

minute efectele cutremurelor de pământ (seismelor), după modelul de pe tablă.

2. Activitate frontală:Voi scrie pe tablă câte o idee de la fiecare elev.


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Efect 1

Cauza

Efect 2

Efect 3

Distrugerea clădirilor

Distrugerea drumurilor

Cutremure

Producereaalunecărilor

Producerea valurilor tsunami


6 tehnica blazonului

6. TEHNICA BLAZONULUI

SCOP: presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane, cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real.

TIPURI DE ROCI

1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor reliza blazonul cu una

din subtemele date

2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului.

3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” care

este vizitată de colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avut

de elaborat acelaşi blazon, atunci se fac comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Comunicarea sarcinii de lucru:Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi

realiza blazoane pentru Tipurile de roci, după modelul de pe tablă. Fiecare grup va elabora

un blazon cu una dintre temele:

1. Rocile vulcanice

2. Rocile magmatice

3. Rocile detritice

4. Rocile organogene

5. Rocile de precipitare

6. Rocile metamorfice

Activitatea în grupuri pentru realizarea blazoanelor

Tipul de roci

Formare

Exemple

Răspândire

Utilizări


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

TIPURI DE ROCI

Rocile vulcanice

Rocile detritice

Provin din

sfărâmarea altor

roci de către ape,

vânturi, gheaţă etc.

Pietrişuri, nisipuri

argile, gresii etc.

Provin prin răcirea

şi consolidarea lavei

Bazaltul, andezitul,

dacitul

În regiunile

vulcanice

Construcţii,

la drumuri

În luncile râurilor

Construcţii,

industrie etc.

Bazalt

Nisip

Pietriş

Dacit

Argila

Andezit


7 diagrama venn

7. DIAGRAMA VENN

SCOP: conştientizarea eficinentă a elementelor comparative; asemanări şi deosebiri între concepte, fenomene, evenimente etc

UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF

1. Sarcina de lucru: Fiecare elev completează cercurile cu informaţiile referitoare la problemele

decomparat; în zona suprapusă notează asemănările ( în clasă - activitatea de învăţare; acasă

activitatea de fixare).

2. Activitatea individuală

3. Activitatea în perechi: În perechi - fiecare elev completaeză un cerc, cu câte una din problemele

de comparat; apoi le « suprapun » şi realizează « diagrame perechii », completând asemănările.

4. Activitate frontală: Se perzintă mai multe produse - se afişează - se analizează (se apreciază, se

completează, se corectează).

Profesorul poate realiza o « diagramă a clasei » pe tablă.


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Sarcina de lucru:Desenaţi fiecare în caiet două cercuri parţial suprapuse. Între dealuri şi

câmpii există asemănări şi deosebiri. Într-un cerc scrieţi elementele esenţiale prin care se

caracterizează dealurile, iar în celălalt elementele caracteristice câmpiilor. În spaţiul în care se

suprapun cele două cercuri scrieţi asemănările dintre cele două unităţi majore de relief. Aveţi

la dispoziţie un minut.

Activitate individuală

Activitate în perechi:Prezentaţi colegului de bancă ce aţi completat. Completaţi diagrama

Venn cu informaţiile obţinute de la colegul vostru. Aveţi la dispoziţie două minute.

Activitate frontală:Voi lua de la fiecare pereche câte un element scris în diagrama proprie.

Dealurile

Câmpiile

S-au format prin

fragmentarea unor

podişuri

Au altitudini de

300-700 m

Sunt alcătuie

din roci

sedimentare

S-au format prin

acumularea

sedimentelor

Au altitudini de

10-300 m


8 ciorchinele

8. CIORCHINELE

SCOP: exersarea gândirii libere şi structurarea informaţiilor într-o formă de organizare grafică accesibilă

FORMELE RELIEFULUI PLANETAR

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorul comunică sarcina de lucru, elevii trebuin să scrie toate

informaţiile legate de cuvântul-cheie, ales de către profesor.

2. Activitate individuală.

3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu informaţiile

primite de la el.

4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi,

completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi.

5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Lucraţi individual timp de trei minute. Scrieţi cuvântul

continente în mijlocul unei foi goale şi încercuiţi-l. Profesorul scrie cuvântul cheie ( sau o

propoziţie cheie) în centrul tablei – continente. Scrieţi toate cuvintele care vă vin în minte despre

continente. Încercuiţi-le şi legaţi-le prin linii de cuvântul-cheie.

2. Activitate individuală.

3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu

informaţiile primite de la el.

4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi,

completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi.

5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.Fiecare pereche /grup va oferi câte o

singură informaţie,care nu a fost prezentată anterior.

Africa

Europa

America de

Nord

Australia şi

Oceania

Asia

America

de Sud


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

4810 m

alt. max.

10,5

mil. kmp

Europa

America

de Sud

44,5

mil. kmp

Asia

Antarctica

Continente

8848 m

alt. max.

Australia

şi Oceania

Africa

M-ţii

Himalaia

America

de Nord


9 turul galeriei

9. “TURUL GALERIEI”

SCOP:stimularea învăţării şi interaprecierii

TIPURI DE RELIEF

1. Comunicarea sarcinii de lucru:Veţi lucra în grupuri de câte patru, timp de 10 minute.

Fiecare grup va elabora un desen, o schemă despre Tipurile de relief.

2. Activitate în grupuri:Elevii lucrează în grupuri, ducând la îndeplinire sarcina de lucru.

3. Expunerea produselor: Fiecare grup expune pe pereţii clasei produsul realizat.

4. Turul galeriei: La semnalul dat de profesor prin diferite procedee, grupurile de elevi trec pe la

fiecare exponat pentru a examina solutiile, ideile propuse de colegi şi le înscriu pe poster într-un

loc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observaţiile - cu ajutorul unor simboluri.

După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile, observaţiile

de pe lucrarea lor, reexaminandu-şi produsul.

5. Activitate în grupuri:Timp de 5 minute fiecare grup reexaminează produsul propriu,

comparativ cu ale celorlalte grupuri.


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Relieful glaciar

Relieful eolian

Relieful litoral

Relieful structural


10 tehnica 6 3 5

10. TEHNICA 6-3-5

SCOP: stimularea creativităţii şi productivităţii gândirii prin intermediul grupului.

RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL

Comunicarea sarcinii de lucru: Formaţi grupuri de câte 6 şi în fiecare grup alegeţi un moderator sau

coordonator. Timp de 5 minute discutaţi în fiecare grup despre caracteristicile reliefului local, apoi

propuneţi trei idei. Scrieţi cele trei idei în trei coloane ale unui tabel.

2. Discuţii în interiorul subgrupurilor: Fiecare grup discută timp de 5 minute.

3. Activitate frontală: Citiţi ce au scris participanţii pe foi şi discutaţi cu elevii pentru a decide

împreună care dintre idei să fie însuşită.


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Câmpia Transilvaniei

Podişul Târnavelor

Podişul Someşan


11 tehnica lotus nuf rul

11. TEHNICA LOTUS (NUFĂRUL)

SCOP: stabilirea de relaţii între noţiuni, pornind de la o tema principală. Dezvoltarea potenţialului creativ, a inteligenţelormultiple în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite.

TIPURI GENETICE DE RELIEF

1. Comunicarea temei centrale: Vom studia astăzi Tipurile genetice de relief.

2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei: Scrieţi Tipuri genetice de relief în centrul diagramei.

3. Identificarea celor 8 teme secundare de către elevi: Reflectaţi fiecare timp de un minut la 8 teme

principale pe care aţi dori să le studiem referitoare la Tipurile genetice de relief.

4. Scrierea celor 8 teme secundare pe diagramă: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul

acelor de ceasornic: procesele geomorfologice, acţiunea apei, acţiunea apelor curgătoare, acţiunea

gheţarilor, acţiunea apelor marine, acţiunea vântului, structura geologică, rocile.


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

5. Scrierea celor 8 teme secundare, ca noi teme centrale:Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane.

6. Identificarea de noi informaţii pornind de la cele 8 noi teme centrale:Formaţi 8

grupuri. Elevii din fiecare grup vor ocupa locuri la câte o masă din clasă şi vor studia în

grup câte o temă din cele 8 propuse. Grupul A va căuta informaţii pentru tema A –procesele

geomorfologice, grupul B pentru tema B – acţiunea apei etc.

7. Prezentarea şi evaluarea informaţiilor:Câte un reprezentant din fiecare grup prezintă

rezultatele frupului său. Se analizează informaţiile, se fac corecturi, completări, se

restructurează într-o formă concisă. Fiecare elev din clasă completează diagrama sa.

8. Evaluarea muncii în grupuri.Fiecare grup analizează cum au lucrat, rapiditatea cu care

au lucrat, identifică dificultăţile pe care le-au avut, stabilesc ce au realizat bine etc.

Carpaţii

Delta Dunării


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Ţărm

Peşteră

Dune

“Babele”

Acţiunea apelor

curgătoare

Acţiunea vântului

Structura geologică

Tipurile genetice

de relief

Acţiunea apei

Acţiunea gheţarilor

Acţiunea apelor

marine

Procesele

geomorfologice

Rocile


12 coapcul ideilor

12. COAPCUL IDEILOR

SCOP: propune elevilor o nouă formă de organizare a cunoştinţelor evocate sau a informaţiilor noi

FORMAREA RELIEFULUI

Copacul ideilor (Dulamă,2002) este un organizator grafic în care cuvântul cheie este înscris într-un

dreptunghi situat la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică spre partea

superioară, asemeni crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate. Copacul ideilor poate fi completat

individual, în perechi, în grupe sau frontal.Dacă este completat de către membrii unui grup, foaia pe

care este desenat copacul trece de la un membru la altul şi fiecare elev are posibilitatea să citească ce

au scris colegii lui.

Sarcina de lucru: Realizaţi un “copac al ideilor” pentru “Formarea reliefului”


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Apa

Vânt

Orogenetice

Epirogenetice

Interni

Externi

Plăci tectonice

Agenţi

Degradare

Interne

Mişcările Pământului

Acţiunea omului

Procese

Dinamică

Formarea reliefului


13 hexagonul

13. HEXAGONUL

SCOP: acestei tehnici este ca elevii să înveţe să abordeze un proces din mai multe perspective şi efectuând o analiză după criterii ştiinţifice.

RELIEFUL CARSTIC

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorul comunică elevilor sarcina de lucru. Le cere elevilor să

deseneze hexagonul şi să completeze triunghiurile conform cerinţelor specificate.

Răspundeţi la întrebări completând fiecare triunghi.

  • Cum se numeşte relieful carstic dezvoltat la suprafaţa masei calcaroase?

  • Când se formează stalactitele şi stalagmitele?

  • Unde se formează relieful carstic?

  • Care sunt componentele unei peşteri?

  • De ce relieful carstic este mai puţin dezvoltat în regiunile polare şi subpolare?

  • Ce tip de rocă sta la baza dezvoltării reliefului carstic?

    2. Activitate individuală: Fiecare elev rezolvă sarcina de lucru.

    3. Activitate în perechi: Fiecare elev discută cu elevul de bancă cum anume a completat fiecare

    triunghi. Dacă elevii au întrebări asupra aspectelor neclare, pot solicita colegul de bancă pentru

    lămuriri. Fiecare dintre elevi vor trebui să explice răspunsul la fiecare dintre cele şase întrebări.

    4. Activitate frontală: Profesorul ia de la fiecare pereche câte un răspuns la una din întrebări şi va

    completa răspunsul pe tablă.


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

1. Cum se numeşte relieful carstic dezvoltat la suprafaţa masei calcaroase?

2. Când se formează stalactitele şi stalagmitele?

3. Unde se formează relieful carstic?

5. De ce relieful carstic este mai puţin dezvoltat în regiunile polare şi subpolare?

4. Care sunt componentele unei peşteri?

6. Ce tip de rocă sta la baza dezvoltării reliefului carstic?


14 explozia stelar

14. EXPLOZIA STELARĂ

SCOP: de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte.

FORMAREA MUNŢILOR

1. Sarcina de lucru: Citiţi în perechi, timp de 5 minute textul din manual, cu referire la formarea

munţilor.

2. Activitate în perechi

3. Activitate frontală de prezentare a produsului perechilor

- Cum s-au format munţii?

- Unde se formează munţii?

- Când s-au format munţii?

- Care sunt factorii care au dus la formarea şi definitivarea reliefului montan?

- De ce munţii au cele mai mari altitudini?

4. Activitate frontală de formulare a răspunsurilor la întrebări


Proiectarea didactic din perspectiva utiliz rii metodelor interactive

Formarea munţilor

Cum s-au format munţii?

De ce munţii au cele mai mari altitudini?

Unde se formează munţii?

Care sunt factorii care au dus la formarea şi definitivarea reliefului montan?

Când s-au format munţii?


V mul umesc prof mihaela oprea

„Metodele active nu conduc în nici un caz la un individualism anarhic, ci, mai ales când are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea în echipe, ele au drept rezultat educarea autodisciplinei şi a efortului voluntar” Jean Piaget

Vă mulţumesc!

prof. Mihaela Oprea


  • Login