1 / 12

Identitate fragmentată. Corpul autist. Aplicații în cinematografie

Identitate fragmentată. Corpul autist. Aplicații în cinematografie. drd. Raluca Ciochină, CESI, UB. Obiectul prezentării. Video 1. În construcția identității noastre, numele reprezintă o componentă esențială.

fagan
Download Presentation

Identitate fragmentată. Corpul autist. Aplicații în cinematografie

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Identitate fragmentată. Corpul autist. Aplicații în cinematografie drd. Raluca Ciochină, CESI, UB

  2. Obiectul prezentării Video 1 În construcția identității noastre, numele reprezintă o componentă esențială. felul în care mă percep ceilalți determină propria mea viziune despre mine, despre stările și afinitățile mele. A mă delimita de ceilalți înseamnăși a-mi rezerva un spațiu personal, clar definit și acceptat în societate. imaginea de sine se construiește în relație cu ceilalți și prin intermediul limbajului, ambele fiind de la început afectate la PERSOANELE cu TSA. Vom prezenta diferite forme de identitate fragmentată și relația care se poate stabili cu propriul corp și cu spațiul exterior în cazul autismului.

  3. Începutul Construcția identității începe simțul sinelui, prezent începând cu a doua lună de viață. Este vorba despre o experiență subiectivă trăită întâi la nivel corporal și apoi în raport cu Celălalt. Pe măsură ce trece timpul, copilul normal capătă control asupra propriului corp și interacționează la nivel afectiv și psihic cu persoana care-l îngrijește. Majoritatea copiilor autiști însă rămân inerți și absenți în raport cu mediul și cu familia. Comportamentul lor demonstrează imposibilitatea de a-și conștientiza propriul corp, de a se limita față de mediu, de a înțelege distincția interior/exterior.

  4. Copii cu autism trăiesc o intersubiectivitate ciudată. simt imposibilitatea de a se delimita fizic și spațial de Celălalt, pe care de cele mai multe ori îl simt intruziv și în care se pierd. simt anxietate în spațiile deschise, în spațiile noi și recurg la diverse autostimulări. încep să se învârtă în jurul propriei axe ori să se legene din nevoia de a-și crea o stabilitate în structura corporală.

  5. Faza oglinzii Lacan lega dezvoltarea Eului de oglindă, autoreflecția fiind o experiență fundamentală. identitatea este fuziunea între subiectiv (cum mă simt eu în raport cu ceilalți) și obiectiv (cum mă văd eu, cum mă văd ceilalți). Din cauza dereglărilor în comunicarea cu exteriorul, copilul autist nu se va recunoaște în oglindă sau în fotografii la fel de repede ca un copil normal. Este nevoie de întărirea granițelor Eului, funcția limbajului fiind de asemenea importantă. Video 3

  6. Limbajul Conștiința propriei persoane există abia odată cu capacitatea de a se exprima în legătură cu obiectele din afara sa și cu propriile trăiri. Are loc trecerea de la obiectiv la subiectiv (de aceea copiii care încep să vorbească se referă la ei înșiși la persoana a iii-a. Eu sunt obiectul analizei mele conștiente. Autoreflecția poartă numele de imagine de sine. În autism, fazele incipiente achiziției limbajului (gângurirea, arătatul cu degetul) sunt predominant absente. Cercetătorii susțin că nu există nici măcar o discriminare fonematică. Problemele de indentitate reies și din nerăspunderea la nume folosirea greșită a pronumelor instrumentalizarea mâinii Celuilalt Crearea unei imagini de sine este posibilă abia după achizițiile de limbaj din cadrul terapiei, unde se începe cu limbajul receptiv (denumirea obiectelor din mediu).

  7. Ecolalia Video 4 Ecolalia ca refuz de a conștientiza propria identitate și de a vorbi cu o voce personală. persoana cu TSA încearcă să mențină un echilibru interior fragil și îi oferă Celuilalt controlul asupra mediului La Autișii non-verbali există o verbalizare onomatopeică.

  8. Anxietate persoanele cu TSA percep lumea haotic și trăiesc stări de anxietate paroxistică, ce conduce la agresivite față de ceilalți și față de sine. Au nevoie de ritualuri și de ordine, pe care le impun cu strictețe din dorința de echilibru și de a deține un minim control. Nivelul de suportabilitate a durerii este foarte crescut, fapt care dovedește un dezechilibru al imaginii corporale. Experimentează adesea limitele corpului în chip autoagresiv.

  9. Soluții și rezultate Ca o soluție pentru conștientizarea propriului corp (prima fază în construcția identității) ar fi terapia senzorială. Temple Grandin și Donna Williams au subliniat mereu importanța acestor metode. Video 6

  10. Majoritatea copiilor dezvoltă, în cursul terapiei, comportamente de imitație, ceea ce denotă • o conștiință a existenței celuilalt și • anunță un schimb la nivel interpersonal. crearea unei subiectivități prin achizițiile de limbaj. Imagini din filmul The boy who could fly

  11. Concluzii Temple Grandin Prin diversitatea terapiilor aplicate, este posibilă construirea unei identități, respectiv a unei imagini de sine, la persoanele cu TSA. Dezvoltarea conștiinței de sine trebuie impusă de terapeut, forțând intersubiectivitatea. obținerea autonomiei și a integrării sociale pot exista după ce în prealabil au fost întărite granițele Eului. Trebuie acordate atenție și suport în dezvoltarea pasiunilor personale.

  12. ral_ciochina@yahoo.com Pentru lista completă a filmelor cu și despre persoane cu TSA, pentru indicații bibliografice sau întrebări de orice fel, nu ezitați să mă contactați la adresa:

More Related