Rapoartele financiar -contabile

1. Rapoartele financiar-contabile Rapoartele financiar-contabile: surse de informare pentru “deţinătorii de interese”; Ecuaţia contabilă: active, obligaţii, capitalul proprietarilor afacerii, exemple; Contabilitatea în partidă dublă: debit şi credit, exemple; Bilanţul contabil: definiţie, categorii bilanţiere, exemple; Teste

2. Rapoartele financiar-contabile:surse de informaţii pentru “deţinătorii de interese” Rapoartele financiar-contabile sunt modalităţi de comunicare a stării patrimoniale a organizaţiei către utilizatorii informaţiilor financiar-contabile. Utilizatorii informaţiilor financiar-contabile sunt “deţinătorii de interese” ai organizaţiei: manageri, proprietarii afacerii, angajaţi, investitori potenţiali, clienţi, autoritatea fiscală, comunitatea. Situaţiile financiare anuale reprezintă modalitatea de raportare anuală a stării patrimoniale a organizaţiei către “deţinătorii de interese”

3. Un set complet de situaţii financiare anuale cuprinde: Bilanţ: prezintă starea resurselor patrimoniale sub forma diferitelor elemente de activ şi a obligaţiilor patrimoniale care decurg din utilizarea activelor în cadrul activităţii; Contul de profit şi pierdere: oferă informaţii financiar-contabile privind veniturile, cheltuielile şi profiturile generate de afacere; Situaţia modificărilor în capitalurile proprii: oferă informaţii privind modificările în capitalurile proprietarilor afacerii; Situaţia fluxurilor de trezorerie: arată sursele şi utilizările de numerar din timpul perioadei contabile.

4. Ecuaţia contabilă: active, obligaţii, capitalul proprietarilor afacerii Ecuaţia contabilă (“accounting equation”) derivă din active (“assets”) şi “cereri” asupra activelor” (“claims” on assets”): ACTIVE = “CERERI” ASUPRA ACTIVELOR ACTIVELE = Totalitatea resurselor deţinute de organizaţie pentru desfăşurarea activităţii. “CERERILE” ASUPRA ACTIVELOR cuprind: OBLIGAŢIILE (“LIABILITIES”) = Organizaţia are obligaţii care decurg din relaţiile contractuale cu furnizori, bănci, alte entităţi economice şi sociale. DEŢINERILE DE INTERESE ALE PROPRIETARILOR AFACERII (“OWNERS` EQUITY) = Interesele proprietarilor afacerii faţă de activele organizaţiei la care aceştia deţin părţi sociale sau acţiuni. Proprietarii afacerii deţin capitalul investit iniţial sub forma vărsămintelor în numerar şi/sau natură plus profiturile/minus pierderile generate de afacere.

5. “Tabloul” ecuaţiei contabile “Tabloul” ecuaţiei contabile reflectă legătura dintre resursele organizaţiei (“assets”), pe de o parte, şi obligaţiile (“liabilities”) organizaţiei către alţi “deţinători de interese” cu excepţia proprietarilor afacerii plus obligaţiile către proprietarii afacerii (“owners` equity), pe de altă parte.

6. Exemplu de grupare a unor active, obligaţii şi deţineri ale proprietarilor afacerii conform “ecuaţiei contabile”

7. Contabilitatea în partidă dublă (“Double Entry Accounting”) DEBIT “T”-ul conturilor CREDIT Orice înregistrare contabilă are două componente, şi anume, DEBIT şi CREDIT. Cele două componente se regăsesc în aşa-zisul “T” al conturilor:

8. Mecanismele de debitare şi creditare Mecanismele de debitare - Mecanismele de debitare reflectă: - Sporirea activelor (increase of “assets”) aflate la dispoziţia afacerii; - Diminuarea “cererilor” asupra activelor (decrease of “claims” on assets”); - Elementele de cheltuieli Mecanismele de creditare - Mecanismele de creditare reflectă: - Diminuarea activelor (decrease of “assets”) aflate la dispoziţia afacerii; - Sporirea “cererilor” asupra activelor (increase of “claims” on assets”); - Elementele de venituri

9. Exemple de debitare şi creditare Exemplu privind mecanismele de debitare şi de creditare aferente unei intrări prin achiziţia cu titlu oneros: S.C. Alfa S.A. achiziţionează echipamente tehnologice în valoare de 1 milion de lei. Mecanismele de debitare şi creditare aferente achiziţiei şi plăţii echipamentelor tehnologice sunt prezentate mai jos: Înregistrările contabile aferente achiziţiei şi plăţii, pe baza facturii şi a celorlalte documente însoţitoare, sunt prezentate în tabelul de mai jos: (TVA = 19%)

10. Explicaţii privind mecanismele de debitare şi creditare prezentate în tabelul de mai sus: S.C. ALFA S.A. achiziţionează echipamente tehnologice astfel că valoarea activelor organizaţiei (imobilizări corporale) creşte cu valoarea de 1,000,000 lei. Contul “Imobilizări corporale” este un cont de activ şi se debitează cu valoarea achiziţiei, şi anume, 1,000,000 lei. TVA aferent achiziţiei (19% din valoarea achiziţiei) se înregistrează în contul “TVA deductibilă” şi reprezintă o cheltuială care se deduce, conform legii, din TVA colectată. Cheltuiala cu TVA deductibilă este un element de activ şi, ca urmare, se înregistrează în urma unui mecanism de debitare. “Conturi curente la bănci” este un cont de activ care reflectă disponibilităţile băneşti ale organizaţiei la bancă. În cazul exemplului nostru, S.C. ALFA S.A. plăteşte achiziţia din aceste diponibilităţi, astfel că această plată se reflectă sub forma unei diminuări a unui activ. Mecanismul prin care se înregistrează această diminuare este unul de creditare. Plata achiziţiei induce o diminuare a obligaţiei S.C. ALFA S.A.către furnizorul de imobilizări cu suma aferentă obligaţiei generată de achiziţie. Contul “Furnizori de imobilizări” este un cont care reflectă “cererile” asupra activelor organizaţiei (obligaţiile contractuale) S.C. ALFA S.A.Diminuarea sau stingerea obligaţiei către furnizorul de imobilizări se înregistrează printr-un mecanism de debitare a contului “Furnizori de imobilizări”.

11. Relaţia dintre “ecuaţia contabilă” şi “contabilitatea în partidă dublă” - Sporirea activelor organizaţiei, diminuarea obligaţiilor şi elementele de cheltuieli generează mecanisme de debitare a conturilor concomitent cu sporirea obligaţiilor, diminuarea activelor şi elementele de venituri care induc mecanisme de creditare a conturilor. - Orice debitare a unui cont are un corespondent în creditarea altui cont. - “T”-ul conturilor ajută la înţelegerea mecanismelor de debitare şi creditare: Exemplu: Contul “Imobilizări corporale” poate fi reprezentat sub forma unui “T”, astfel că înregistrarea achiziţiei din exemplul precedent generează o înregistrare în partea stângă a “T”-ului acestui cont (debitare) concomitent cu înregistrarea în partea dreaptă a “T”-ului aferent contului “Furnizori de imobilizări” (creditare). (vezi schema de mai jos)

12. ACTIVE OBLIGAŢII Imobilizari corporale C D Furnizori de imob. corp. D C 1,000,000 1,119,000 1,119,000 D TVA deductibilă C 119,000 Conturi curente la banci D C 1,119,000 1. ACHIZIŢIE: ACTIVE (+) = 1,119,000 lei === (+) OBLIGAŢII Imobilizări corporale (D) 1,000,000 lei Furnizori de imobilizări (C) 1,119,000 lei TVA deductibilă (D) 119,000 lei 2. PLATA ACHIZIŢIEI: ACTIVE (-) = 1,119,000 lei === (-) OBLIGAŢII Conturi curente (C) 1,119,000 lei Furnizori de imobilizări (D) 1,119,000 lei

13. I Etapă: Achiziţia Achiziţia echipamentelor generează, într-o primă etapă, o sporire a activelor prin debitarea conturilor “Imobilizări corporale” şi “TVA deductibilă”. În acelaşi timp cu înregistrarea sporirii elementelor de activ se menţionează creşterea “cererii” asupra activelor organizaţiei prin creditarea contului “Furnizori de imobilizări”. Pin urmare, activele cresc prin debitarea unui cont care contabilizează valoarea imobilizărilor corporale şi a unui cont de cheltuieli concomitent cu sporirea “cererii” asupra activelor organizaţiei (obligaţiilor) prin creditarea contului “Furnizori de imobilizări”. A II-a etapă: Plata achiziţiei S.C. Alfa S.A. plăteşte furnizorul de imobilizări astfel că obligaţia generată de achiziţie se stinge prin debitarea contului “Furnizori de imobilizări” fapt care induce o scădere a “cererilor” asupra activelor organizaţiei (obligaţiilor). În acelaşi timp, activele organizaţiei se diminuează prin creditarea contului “Conturi curente la bănci”. Pin urmare, activele scad prin creditarea contului care contabilizează valoarea valoarea lichidităţilor la bancă concomitent cu diminuarea “cererii” asupra activelor organizaţiei (obligaţiilor) prin debitarea contului “Furnizori de imobilizări”.

14. Sintetic, relaţia dintre “ecuaţia contabilă” şi “contabilitatea în partidă dublă” se prezintă astfel: ACTIVE PASIVE DEBIT CREDIT Sporirea activelor === Diminuarea activelor Diminuarea obligaţiilor Sporirea obligaţiilor Elemente de cheltuieli Elemente de venituri

15. Bilanţul contabil: definiţie, categorii bilanţiere, exemple Definiţie: Bilanţul contabil reprezintă o declaraţie detaliată asupra ceea ce organizaţia deţine (active) şi datorează (obligaţii) la un anumită dată. Principiul echilibrării activelor deţinute de organizaţie cu “cererile” asupra activelor (obligaţiile) stă la baza construcţiei bilanţiere: OBLIGAŢIILE FAŢĂ DE “DEŢINĂTORII DE INTERESE” CU EXCEPŢIA PROPRIETARILOR AFACERII (LIABILITIES) ACTIVELE (ASSETS) == + OBLIGAŢIILE FAŢĂ DE PROPRIETARII AFACERII (OWNERS` EQUITY)

16. Bilanţ contabil (Balance Sheet) - exemplu Sursa: http://www.studyfinance.com/lessons/finstmt/lesson10.html

17. Categorii bilanţiere Bilanţul contabil este format din următoarele categorii bilanţiere majore: ACTIVELE – resursele de care dispune organizaţia (entitatea) “CERERILE” ASUPRA ACTIVELOR – obligaţiile organizaţiei ori ceea ce aceasta datorează deţinătorilor de interese I. Activele sunt formate din următoarele categorii bilanţiere: ACTIVELE CIRCULANTE (CURRENT ASSETS) – numerar şi alte active care pot fi convertite în numerar într-o perioadă de timp de până într-un an. ACTIVELE PE TERMEN LUNG (LONG-TERM ASSETS) – activele care pot fi depreciate, cunoscute şi sub denumirea de “active fixe”. II. “Cererile” asupra activelor cuprind următoarele categorii bilanţiere: OBLIGAŢIILE CURENTE (CURRENT LIABILITIES) – totalitatea obligaţiilor financiare ale organizaţiei care trebuie onorate într-o perioadă de timp de până într-un an. OBLIGAŢIILE PE TERMEN LUNG (LONG-TERM LIABILITIES) - totalitatea obligaţiilor financiare ale organizaţiei care trebuie onorate într-o perioadă de timp mai mare de un an. OWNER`S EQUITY– totalitatea deţinerilor de interese ale proprietarilor afacerii: capitalul investit iniţial de aceştia plus profiturile (ori minus pierderile) generate de afacere.