Facultatea de Ştiinţe Economice Seminar – Operaţiuni ale instituţiilor de credit – FB Anul III

1. Facultatea de Ştiinţe Economice Seminar – Operaţiuni ale instituţiilor de credit – FB Anul III TEHNICA PLĂŢILOR PRIN INSTRUMENTE DE PLATĂ FĂRĂ NUMERAR

2. CECUL = înscris prin care o persoană (trăgător, emitent) dă ordin unei bănci (tras) să plătească în favoarea unui terţ (beneficiarul) o sumă de bani, de care trăgătorul dispune

3. Elemente esenţiale ale cecului (L34 / 1934 modif de L83/1994) • Denumirea de cec • Ordinul pur şi simplu, necondiţionat de plată • Numele trasului = banca care trebuie să facă plata • Locul plăţii, localitatea băncii care face plata • Data şi locul emiterii • Semnătura emitentului, adică a trăgătorului • Codul trăgătorului

4. Excepţii de la prevederile legale cu privire la elementele esenţiale ale cecurilor • Dacă nu se indică locul plăţii se socoteşte locul indicat lângă numele trasului (băncii) • Dacă se indică mai multe localităţi, prima localitate indicată este socotită loc al plăţii • Dacă nu se dă nici o indicaţie privind locul plăţii , se socoteşte loc al plăţii sediul central al trasului • Dacă nu se indică locul emiterii se consideră localitatea indicată lângă numele trăgătorului

5. ATENTIE!!! • Deoarece cecul este un instrument de platăprin excelenţă, şi nu un instrument de credit, în textul său NU se stabileşte o scadenţă, fiind PLĂTIBIL LA VEDERE

6. Clasificarea cecurilor Dpdv al modului in care este indicat beneficiarul: • Nominative – în text este menţionat numele beneficiarului şi se achită numai acestuia – nu pot fi transmise prin gir • La ordin - în text este menţionat numele beneficiarului şi clauza la ordin – pot fi transmise prin gir • La purtător – plătibil oricui îl prezintă – conţine menţiunea “la purtător”

7. Clasificarea cecurilor Dpdv al modului de încasare: • Cecul nebarat – se poate plăti în numerar sau în cont, în funcţie de solicitarea beneficiarului • Cecul barat – se poate plăti numai în cont • Cecul certificat – banca în care se află certifică existenţa unui disponibil suficient pentru efectuarea plăţii • Cecuri de călătorie – emise de bănci sau de agenţii de turism şi vândute clienţilor pentru a înlocui banii lichizi în efectuarea cheltuielilor de călătorie

8. Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) = este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât şi din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere). Transmiterea informaţiei la CIP se face pe cale electronică, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii Interbancare ce leagă centrala BNR cu centralele tuturor băncilor.

9. Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) Baza de date a CIP este organizată în două fişiere: 1. Fişierul naţional de incidente de plăţi (FNIP)care are trei componente: • Fişierul naţional de cecuri (FNC), • Fişierul naţional de cambii (FNCb), • Fişierul naţional de bilete la ordin (FNBO) şi 2. Fişierul naţional al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din FNIP. Interdicţia bancară este regimul impus de către bancă unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadă de 1 an începând cu data înregistrării la CIP a unui incident de plată major şi asigură prevenirea producerii unor noi incidente de plăţi şi sancţionarea titularilor de cont care le generează în sistemul bancar.

10. Incident de plată =neîndeplinirea la timp şi întocmai a obligaţiilor participanţilor, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată Incidentul de plată major în cazul cecului: • Cecul a fost refuzat din lipsă totală de disponibil • Cecul a fost refuzat din lipsă parţială de disponibil • Cecul a fost emis fără elementele obligatorii înscrise • Cecul a fost emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară

11. Ştiaţi că... • Înaintea încheierii unei afaceri cu un partener, o firmă poate consulta, prin intermediul unei bănci, baza de date a CIP, pentru a vedea dacă pe numele potenţialului partener sunt înregistrate incidente de plăţi cu cecuri, cambii sau bilete la ordin. În funcţie de răspunsul primit de la CIP, respectiva firmă este în măsură să aprecieze dacă mai dă curs sau nu colaborării cu acel partener. • Consultarea bazei de date se poate face de către un comerciant, prin intermediul unei bănci, înainte de a primi un cec de la clientul său în schimbul mărfurilor vândute. În acest caz, comerciantul poate afla dacă seria şi numărul cecului pe care ar urma să-l primească face parte dintr-un set de instrumente de plată avizate de B.N.R. sau dacă nu cumva respectivul cec a fost declarat anterior la CIP ca pierdut/furat/distrus sau retras din circulaţie. • La emiterea unei cambii beneficiarul poate consulta baza de date a CIP pentru a solicita informaţii privind obligatul cambial principal, respectiv trasul. Beneficiarul poate accepta să acorde un credit comercial trăgătorului dacă până la data emiterii cambiei trasul (persoana desemnată în titlu a plăti pentru trăgător) nu a generat incidente la plata cu alte titluri de credit. Aceeaşi atitudine prevăzătoare o poate avea beneficiarul unui bilet la ordin faţă de subscriitor sau beneficiarul unui cec faţă de trăgător. • Informaţiile înscrise în FNPR pe numele unei persoane fizice sau juridice, alături de analizele specifice efectuate de bănci, pot contribui la fundamentarea deciziei de acordare a unui credit sau de deschidere de cont curent pentru un nou client.

12. Ordinul de plată = dispoziţie necondiţionată dată în orice formă de către emitentul acesteia (ordonatorul) unei instituţii de credit receptoare în mod direct sau prin intermediul unui sistem de plăţi, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată, în vederea stingerii unei obligaţii băneşti, provenind dintr-o relaţie directă existentă între ordonator şi beneficiar

13. O astfel de dispoziție este considerată ordin de plată dacă: • Instituția receptoare dispune de fondurile corespunzătoare sumei de bani prevăzute în ordinul de plată fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea în numerar a sumei respective de la emitent • Nu prevede că plata prin încasarea trebuie făcută la cererea beneficiarului

14. Elemente esenţiale ale OP-ului • Denumirea de OP • Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani • Suma înscrisă în cifre şi litere • Nume/denumire şi contul plătitorului • Nume/denumire şi contul beneficiarului • Denumirea instituţiei iniţiatoare • Denumirea instituţiei receptoare • Data emiterii • Semnătura şi ştampila emitentului

15. OP-ul de Trezorerie conține în plus: • Codul de identificare fiscală al plătitorului • Codul de identificare fiscală al beneficiarului • Numărul de evidență a plății, alocat de Agenția Națională de Administrare Fiscală • Numărul ordinului de plată dat de plătitor • Referințe privind conținutul economic al operațiunii