Formarea şi repartiţia veniturilor . Salariul . Profitul . Dobânda . Renta

1. Formareaşirepartiţiaveniturilor. Salariul. Profitul. Dobânda. Renta Departamentul de Jurnalism Anul I Lector univ.dr. Luminiţa Ciocan

2. Repartițiaveniturilor (distribuirea veniturilor) Bunurile produse în urma unei activități economice se valorizează prin intermediul pieței. În urma acestei valorizări, se obține un venit care se repartizează între toți factorii de producție. REPARTIȚIA = procesul prin care valoarea adăugată din activitatea economică internă și din exterior sau venitul național se împarte între posesorii factorilor de producție și, în cele din urmă, între toți indivizii.

3. Repartiția secundară (redistribuirea veniturilor) - I Repartiția secundară (redistribuirea veniturilor) completează procesul de ansamblu al repartiției prin noi forme de venituri, ca urmare a intervenției administrațiilor publice. Administrațiile publice percep: PRELEVĂRI – sume preluate din veniturile primare, în scopul redistribuirii lor în funcție de nevoile existente în diferite domenii, nevoi care sunt depistate, evaluate și recunoscute oficial că trebuie satisfăcute. TRANSFERURI – orice plată a unui venit care nu corespunde unor sarcini economice efectiv realizate de beneficiar, care nu constituie contrapartida unei prestații productive (din partea beneficiarului).

4. Repartiția secundară (redistribuirea veniturilor) - II PRELEVĂRILE pot avea loc: • asupra valorii adăugate înainte de a fi fost distribuită (impozite pe cheltuieli); • asupra veniturilor primare propriu-zile (impozit prin venituri) Clasificarea impozitelor • Impozite asupra cheltuielilor sau asupra producției (TVA); impozite asupra importurilor (taxe vamale) • Impozite directe asupra veniturilor, care se aplică pe veniturile persoanelor și pe beneficiile societăților comerciale; • Impozite asupra capitalului, care privesc donațiile, succesiunile, titlurile, imobilele. • Contribuțiile cu caracter social (cotizații sociale) sunt plătite sub formă de contribuții pentru asigurările sociale, șomaj etc.

5. Repartiția secundară (redistribuirea veniturilor) - III TRANSFERURILE, după destinație, sunt: Publice – cheltuieli pe care le fac instituțiile publice abilitate sub forma pensiilor, subvențiilor pentru întreprinderi și dobânzilor la datoria publică Sociale – toate cheltuielile de care beneficiază din partea statului, organismelor de securitate socială de orice natură: indemnizațiile de șomaj, asistență medicală, ajutoare sociale, alocații pentru copii, dobânzi preferențiale pentru anumite categorii sociale cu situație precară. Între societățile comerciale – dividendele primite de anumite societăți de la altele; Dezinteresate – donațiile primite de instituții caritabile, făcute de diferite organisme științifice și artistice.

6. Salariul (I) Pentru cine primește, salariul reprezintă retribuirea muncii depuse. Pentru angajator, el este un cost. Categorii de salariu: Salariul direct – venitul primar provenit din participarea celui ce-l primește la activitatea economică. El poate fi plătit: pe unitatea de timp; în acord (cu bucata); salariu mix (cu prime progresive). Salariul indirect (social) – este independent de activitatea lucrătorului (alocații pentru copii, alocații pentru anumite situații; asigurarea pentru sănătate, prime de concediu etc.)

7. Salariul (II) Factori care influențează mărimea salariului: • Influența sindicatelor și a patronatelor; • Reglementarea muncii • Existența unor mecanisme foarte diferite de stabilire a mărimii salariilor. • Existența salariului minim pe economie. • Nivelul de calificare • Gradul de calificare • Mobilitatea scăzută de la o activitate la alta și de la o regiune la alta; • Rigiditatea salariilor (ex.: în perioade de recesiune, nivelul salariilor, în general, nu se modifică) • Rata ridicată a șomajului

8. Salariul minim pe economie • Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea țării respective permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. • Primele țări în care s-a stabilit prin lege un salariu minim au fost Australia și Noua Zeelandă, la sfîrșitul secolului al XIX-lea. • În prezent salariul minim pe economie este fixat în peste 90% din țările lumii.

9. Salariul minim pe economie • În România, salariu minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2014 de la 800 lei brut pe lună, la suma de 850 de lei, conform prevederilor HG nr. 871/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 703 din 15 noiembrie 2013. • Conform aceleiaşi hotărâri, de la 1 iulie 2014, salariul minim va creşte la suma de 900 de lei brut pe lună. • Din salariul net, angajatorul are obligația să plătească 10,5% – contribuția la asigurări sociale (CAS),5,5% – contribuția la asigurări sociale de sănătate (CASS), 0,5% – contribuția la fondul de șomaj (CFS), 16% – impozit pe venit.

11. Profitul Profitul = denumire generică dată diferenței pozitive dintre sumele obținute de întreprindere din vânzarea unui bun economic și cheltuielile generate de fabricarea / vânzarea sa. Categorii de profit: 1. după calea pe care a fost obţinut: a. profit legitim, contabil - obţinut în condiţiile respectării prevederilor legale privind calculul şi impozitarea b. profit nelegitim, nelegal - obţinut fără muncă, prin încălcarea legiiDin punct de vedere contabil, profitul este brut și net (rămas după deducerea impozitului);

12. Categorii de profit (continuare) 2. după mărimea acestuia: • a. profit normal, ordinar sau obişnuit - reprezintă suma minimă pe care un întreprinzător trebuie să o obţină pentru a fi stimulat / motivat să-şi continue activitatea. • b. supraprofitul (profit de monopol sau profit economic) - reprezintă un câştig suplimentar, peste cel normal, pe care îl obţin numai anumite firme ce dispun de unele avantaje faţă de concurenţi (avantaje de cost, de preţ, calitate). Este considerat mai stimulativ pentru agentul economic.

13. Categorii de profit (continuare) • 3. după conţinutul profitului: • profit brut (Prb) - obţinut prin diferenţa dintre încasări (CA-cifra de afaceri) şi costurile totale (CT) Prb = CA - CT • profitul net ( Prn) - suma ce rămâne întreprinzătorului după plata impozitului pe profit (Ipr) Prn = Prb – Ipr

14. Indicatorii principali ai profitului • Masa profitului (Pr) este diferenţa dintre cifra de afaceri (CA) şi costurile de producție Pr = CA – CT • Rata profitului (Rpr) - exprimată prin raportarea masei profitului la cifra de afaceri, la capital sau la costurile totale de producţie Pr • Rpr = x 100 CA Pr • Rpr = x 100 K Pr • Rpr = x 100 (se mai numeşte şi rata rentabilităţii) CT

15. Factori de influență a profitului • Masa profitului (relaţie direct proporţională) • Nivelul productivităţii muncii(relaţie direct proporţională) • Preţul de vânzare(relaţie direct proporţională) • Costul de producţie(relaţie invers proporţională) • Volumul producţiei (relaţie direct proporţională) • Structura producţiei • Calitatea producţiei (relaţie direct proporţională) • Viteza de rotaţie a capitalului (înţeleasă ca nr. de rotaţii şi ca interval de timp)

16. Funcţiile profitului • La nivel de firmă, profitul are funcţia de: - a reflecta raţionalitatea activităţilor economice (încasările sunt mai mari decât costurile); - a motiva în dezvoltarea, menţinerea sau restrângerea unei activităţi; - a se constitui în sursă de autofinanţare. • La nivel individual, profitul are funcţia de: - a stimula iniţiativa şi creşterea eficienţei; - a stimula acceptarea riscului în activitatea economică. • La nivel macroeconomic, profitul are funcţia de: - a stimula concurenţa; - a influenţa dezvoltarea economică şi progresul social; - a orienta alocarea resurselor; - a cultiva spiritul de economisire.

17. Dobânda (I) • Este un venit pentru proprietarul capitalului (financiar) antrenat într-o activitate economică sub forma unui excedent în raport cu capitalul avansat. In sens restrâns, dobânda este suma de bani care revine creditorului pentru folosirea împrumutului de către debitor o anumită perioadă de timp. Creditorul este cel care acordă un împrumut •Debitor, beneficiarul împrumutului, este cel care se angajează să plătească la o dată ulterioară (scadenţă) suma corespunzătoare plus o dobândă

18. Indicatorii dobânzii (I) • Mărimea dobânzii poate fi pusă în evidenţă: • - absolut - prin masa dobânzii (D)- suma de bani plătită în plus faţă de credit (pentru debitor este un cost, pentru creditor un venit); • - relativ- prin rata dobânzii (d`)- preţul plătit de debitor creditorului pentru dreptul de a dispune timp de un an de 100 de unităţi monetare. rata dobânzii (d`) pe o perioadă de până la un an (inclusiv) se calculează după formula: D= S0 x d` x n, D= masa dobânzii (dobânda în expresie valorică) S0 = suma împrumutată inițial d`= rata dobânzii; n= durata creditului (exprimată în nr. de luni din 12, în cazul unui credit sub un an).

19. Indicatorii dobânzii (II) rata dobânzii (d`) pe o perioadă de peste un an (rambursate la sfârșitul perioadei) se calculează după formula: D= Sn-S0 Sn = S0 (1+ d`)n D= masa dobânzii (dobânda în expresie valorică) d`= rata dobânzii; n= durata creditului (nr. de ani) Se mai numește și dobândă compusă. Rata dobânzii reale Dobânda nominală (de piață) = dobânda reală + rata inflației Rata dobânzii nete =rata dobânzii după plata impozitului

20. Renta funciară (I) • Pământul este un factor de producție care poate fi utilizat de proprietarul său sau poate fi închiriat (arendat) unei alte persoane. • Renta funciară este venitul obținut de proprietarul pământului pentru pentru contribuția pe care factorul de producție natural o are la desfășurarea activității economice.

21. Vă mulţumesc pentru atenţie!

22. Investeste în oameni! Ceesteorganizațiasindicală? (I) • Sindicatelesunt organizaţii constituite voluntar de către angajaţi, în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice, şi sociale în relaţia cu angajatorul. (vezi Legea dialogului social nr. 62/2011)

23. Investește în oameni! Ceesteorganizațiasindicală? (II) • Principii Dreptul la asociere Libertateasindicala Pluralism sindical Independentasindicatelor Constituţia Romaniei: „cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere” (art. 40).

24. Investește în oameni! Constituirea sindicatelor • Pentru formarea unui sindicat, legea specifică un număr minim de 15 persoane angajate din aceeași unitate. O persoana poate face parte, în același timp, numai dintr-o singură organizație sindicală la același angajator. Constituirea, funcţionarea şi dizolvarea unui sindicat se reglementează prin statutul adoptat de către membrii săi, cu respectarea Constituţiei şi a dispoziţiilor legale. • Orice sindicat are dreptul să-şi elaboreze reglementările proprii, să-şi aleagă reprezentanţii în mod liber, să-şi organizeze gestiunea şi activitatea proprie, să-şi construiască şi să aplice programe proprii de acţiune, să se asocieze în federaţii profesionale şi/sau confederaţii. Atât timp cât activitatea unei organizaţii sindicale nu contravine legii, nici o autoritate publică sau administrativă nu are dreptul să intervină pentru a o limita sau a o întrerupe.

25. Investește în oameni! Constituirea sindicatelor • Sindicatele legal constituite se pot asocia după criteriul sectoarelor de activitate. • Două sau mai multe sindicate constituite in cadrul aceluiași sector de activitate se pot asocia in vederea constituirii unei federații sindicale. Două sau mai multe federații sindicale din sectoare de activitate diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederații sindicale. • Federațiile sau confederațiile sindicale pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale teritoriale • Totodată, legea prevede dreptul organizaţiilor sindicale de a se afilia la alte organizaţii interne și internaţionale, conform statutului acestora.

26. Ce este organizația patronală • Este organizația patronilor, autonomă, fără caracter politic, înființatăîn baza principiului liberei asocieri, ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituităîn scopul apărării și promovării drepturilor și intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute de dispozițiile legale in vigoare, pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, precum și de statutele proprii. • Organizațiile patronale sunt independente fata de autoritățile publice, de partidele politice si de sindicate.

27. Investește în oameni! Constituirea patronatelor • Organizatiile patronale se constituie prin asociere libera, pe sectoare de activitate, teritorial sau la nivel national, dupa cum urmeaza: • a) patronii se pot asocia pentru constituirea unei organizatii patronale; • b) doua sau mai multe organizatii patronale pot constitui o federatie patronala; • c) doua sau mai multe federatii patronale pot constitui o confederatie patronala • Organizatiile patronale isi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fara personalitate juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara personalitate juridica isidesfasoara activitatea in baza statutului organizatiilor patronale din care fac parte. • Federatiile si confederatiile patronale pot constitui din organizatiile afiliate uniuni patronale teritoriale.

28. Investește în oameni! Hotărârea Guvernului nr. 1260/2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011 (I) Conform actualei legislații, pot fi încheiate contrate colective de muncă la nivelul a 29 de sectoare de activitate. • 1. Agricultura, acvacultura şi pescuitul. Silvicultura şi economia vânatului. • 2. Industria extractivă • 3. Energie, petrol și gaze și minerit energetic • 4. Industria alimentară, a băuturilor și a tutunului • 5. Industria textilă, produse textile, îmbrăcăminte.Pielărie și încălțăminte • 6. Exploatarea și prelucrarea primară a lemnului.Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie • 7. Industria chimică și petrochimică și activitățiconexe

29. Investește în oameni! Hotărârea Guvernului nr. 1260/2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011 (II) • 8. Industria sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de construcții - fabricarea altor produse din minerale nemetalice • 9. Industria metalurgică • 10. Industria construcțiilor de mașini și construcții metalice • 11. Industria echipamentelor electrice, electronice șimecanică fină. Alte activități industriale • 12. Industria mobilei. Alte activități industriale • 13. Servicii comunitare și utilități publice.Gestionarea deșeurilor • 14. Construcții civile și industriale • 15. Comerț • 16. Transporturi terestre și servicii conexe

30. Investește în oameni! Hotărârea Guvernului nr. 1260/2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011 (III) • 17. Transporturi pe apă și servicii conexe.Transporturi aeriene și servicii conexe • 18. Poștă și curierat • 19. Turism, hoteluri și restaurante • 20. Cultură și mass-media • 21. Tehnologia informație și telecomunicații • 22. Activități financiare, bancare și de asigurări • 23. Servicii de asistență, consultanță, suport.Alte activități de servicii • 24. Administrație publică. Activități ale organizațiilorși organismelor extrateritoriale • 25. Învățământ preuniversitar • 26. Învățământ superior și cercetare • 27. Sănătate. Activități sanitar - veterinare • 28. Asistență socială • 29. Activități sportive, jocuri de noroc și pariuri. Alte activități asociative

31. Organizații sindicale și patronale din România • În prezent, în România sunt peste 140 de federaţii sindicale şi mai mult de 15 confederaţii. Dintre ultimele, reprezentative sunt numai cinci: Blocul Naţional Sindical, Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa”, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Confederaţia Sindicală „Meridian” • Organizațiile patronale reprezentative sunt: Patronatul Naţional Român; Confederaţia Patronală din Industrie, Servicii şi Comerţ; Confederaţia Naţională a Patronatului Român; Consiliul National al Patronilor din România; Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România; Uniunea Generală a Industriaşilor din România; Uniunea Generală a Industriaşilor din România 1903.

32. Aplicaţii • O societate comerciala obtine un cursul anului incasari totale in valoare de 5000 u.m si efectueaza costuri totale de 4000 u.m. Capitalul folosit are o valoare de 1000 u.m. Determinati: a. masa profitului b. rata profitului in functie de cifra de afaceri, costuri totale si capital.