1 / 34

VALEN ŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

VALEN ŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ. Energia electrică – este cea mai utilizată formă de energie , fără de care nu poate fi concepută societatea umană civilizată .

deliz
Download Presentation

VALEN ŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. VALENŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

  2. Energiaelectrică– esteceamaiutilizatăformă de energie, fără de care nu poate fi conceputăsocietateaumanăcivilizată. Aceastăenergie se poate produce din maimulteresurseenergeticeprimare, se poatetransmite la maridistanţe, se poatetransformaînalteforme de energie ( mecanică, termică, luminoasă, etc.) M14. ELCTROSECURITATEA

  3. Curentul electric prezintă următoarele pericole: • Electrocutările, ca urmare a atingerii de către om (sau oricare altă fiinţă) a unor obiecte aflate în mod normal sau accidental sub tensiune. • Electrocutarea constă în trecerea unuicurentelectric periculos (peste o anumită valoare) prin corpul omului. • Arsurile electrice şi metalizarea pielii datorită arcului electric. Privirea arcului electric cu ochiul liber poate duce la orbire.

  4. Incendiile- datorită supraîncălzirii circuitelor electrice, sau datorită arcului electric. • Exploziile - datorită supraîncălzirii unor echipamente electrice, sau datorită arcului electric în medii explozive.

  5. Factorii de care depinde electrocutarea sunt: • Valoarea intensităţii curentului( funcţie de tensiunea electrică şi rezistenţa electrică). • Limita curenţilor nepericuloşi: 10[mA] în curent alternativ şi 50[mA] în curent continuu. • Tensiunea electrică(poate fi periculoasă peste 24 [V]). • Frecvenţa curentului. Frecvenţa redusă este mai periculoasă. Curenţii de frecvenţă foarte înaltă se folosesc în medicină în scopuri terapeutice. • Durata de acţionarea curentului electric. Peste 0,1 secunde, curentul poate fi mortal.

  6. Traseul urmat de curent prin corp. Cel mai periculos traseu este mână-mână. În cazul în care electrocutarea se produce pe traseul mâna dreaptă-picior, consecinţele sunt mai puţin grave decât în cazul electrocutării pe traseul mâna stângă - picior, inima fiind mai puţin afectată. Se recomandă electricienilor să lucreze cu mâna dreaptă. • Umiditateamăreşte pericolul electrocutării. Creşterea umidităţii determină creşterea conductivităţii pielii, deci scăderea rezistenţei electrice. • Temperatura mediului. Dacă este mare, ca urmare a transpiraţiei, scade rezistenta corpului omenesc.

  7. Curentul electric (mA) Nivelul de tolerare al organismului Nu se simte Nu se poatedesprinde Crestepanica; respiratiapoatedevenidificila Probabil fatal

  8. Din punct de vedere al pericolului de electrocutare locurile de muncă pot fi: • foarte periculoase(umiditate mare, temperaturi ridicate, conductoare care ocupă o suprafaţă mare, etc); • periculoase, sau puţin periculoase( umiditate redusă, pardoseală izolatoare, absenţa conductoarelor, etc.)

  9. Electrocutările se pot produce: • Prin atingerea directăse produce când omul atinge un conductor aflat în mod normal sub tensiune. Exemple: conductoare neizolate, contactele prizelor electrice, etc. • Prin atingere indirectăse produce când omul atinge un conductor care se află accidental sub tensiune. Exemplu: carcasa unei maşini electrice ajunsă sub tensiune ca urmare a unui defect de izolaţie. • Prin tensiune de pas, respectiv la atingerea simultană a două puncte de pe sol, la o distanţă de 0,8 m între ele şi aflate la potenţiale diferite, ca urmare a scurgerii prin pământ a unui curent electric. Acest tip de tensiune poate apărea, de exemplu, în apropierea unui conductor căzut la pământ sau a unei linii aflate sub tensiune.

  10. Prevenirea atingerilor care pot provoca electrocutarea ( sau şocul electric), se realizează prin: • Instruirea oamenilor. Legislaţia impune obligativitatea instructajului şi stabileşte metodologia efectuării lui pentru fiecare loc de muncă. • Se interzice atingerea conductoarelor dezizolatedin circuitele electrice. • Amplasarea conductoarelor sub tensiune se face în afara zonelor de acces ale omului, în general la înălţime suficient de mare. Exemplu: 4-6 metri pe străzile localităţilor. • Folosirea mijloacelor individuale de protecţie. Echipamentul de protecţie al electricianului este format din: cizme electroizolante, mănuşi electroizolante, ochelari de protecţie, cască de protecţie. • Utilizarea sculelor cu mânere electroizolante. • Organizarea lucrărilorconform normelor de securitatea muncii.

  11. Metode de protecţie împotriva electrocutărilor: • Utilizarea tensiunilor reduse. Exemplu: 24V la prizele din pivniţe, garaje, băi, pentru alimentarea sculelor portabile, etc. • Legarea la pământa carcaselor utilajelor fixe sau mobile. Exemplu: utilajele dintr-un atelier acţionate electric. • Legarea la nula carcaselor utilajelor fixe sau mobile. Exemplu: prizele din blocurile de locuinţe pentru alimentarea consumatorilor casnici. • Izolarea suplimentară de protecţie, cu materiale electroizolante. Exemple: carcase electroizolante, izolarea dublă, izolarea întărită.

  12. Separarea de protecţie(intercalarea unui transformator de separaţie între utilaj si reţeaua electrică). • Izolarea suplimentară aplicată amplasamentului omului. Exemple: covoraşe de cauciuc, platforme electroizolante . • Îngrădirea locurilor periculoase şi utilizarea tăbliţelor avertizoare (plăcile avertizoare de interdicţie, de prevenire, de admitere). • Egalizarea potenţialelor( efectuarea unor legături prin conductoare a elementelor metalice din zonă, care accidental ar putea ajunge sub tensiune şi conectarea la instalaţia de legare la pământ sau nul). • Deconectarea automatăde protecţiea instalaţiei electrice în cazul scăderii rezistenţei de izolaţie. Acţionarea se face la cel mult 0,2 secunde de la apariţia defectului.

  13. Măsuride electrosecuritate TREBUIE păstrată distanţa de siguranţă/vecinătate faţă de instalaţiile electrice în exploatare • aria de lucru a macaralelor • manipularea obiectelor lungi • platformele de lucru • locul de parcare al utilajelor

  14. Măsuride electrosecuritate Distanţa până la firele electrice aeriene Distanţa minimă

  15. Măsuride electrosecuritate Semnalizare Înaintea lucrărilor de întreţinere, deconectaţi întrerupătorul, încuiaţi şi semnalizaţi panoul. Întreţinerea se face doar de către persoane calificate (electricieni).

  16. Masuri de electrosecuritate Izolaţi contactele electrice!

  17. Măsuride electrosecuritate Nu folositi improvizaţii!

  18. Măsuride electrosecuritate NU FOLOSITI IMPROVIZATII Nu introduceticablurile direct in priza. Utilizatiun stecherpentuconectarea la sursa de curent.

  19. Masuri de electrosecuritate Protectia cablurilor plasatepecaile de circulatie

  20. Măsuride electrosecuritate Verificareaechipamentelor de muncaelectrice Verificatistecherulinainte de a utiliza un echipament electric. Nu utilizati un echipament electric care are stecherspart. Inlocuitistecherul cat mairepedeposibil! Atuncicand se monteaza un stecherpe un cablu, in primul rand se indeparteazaizolatiaexterioarasiizolatiileclablurilorinterioarepe o lungimepotrivita. Nu fixatifireleinterioarefarasaindepartatiizolatia

  21. Măsuride electrosecuritate Verificareaechipamentelor de muncaelectrice Fixatifermcablul la stecherfolosindplacuta de prindere a stecherului. Fixatiplacuta de prinderepeizolatiaesterioara a cablului, nu pefireleinterioare

  22. Măsuride electrosecuritate Verificareaechipamentelor de muncaelectrice Izolatiainterioaratrebuieindepartata cu grijapentru a evitataiareafirelor de cuprusaualtedistrugeri.

  23. Fixatifermfirele conform:

  24. Măsuride electrosecuritate Nu depasiticapacitateaechipamentului de distributie a energieielectrice! • Nu incarcatiexcesivpriza. Stecherultrebuiesa se potriveasca cu putereaechipamentului. • Simptomeleincarcariiexcesivesunt: • incalzireastecherului • miros de ars • carbonizarea, • decolorarea, • deformarea • Candobservatiastfel de situatii, oriticurentulsiapelati la persoanecompetente.

  25. Stecherultrebuiesa se potriveasca cu putereaechipamentului. Putereamaxima permisa a echipamentului in functie de tipul de stechereste:

  26. Măsuride electrosecuritate Atentie la pozitionareaprizelorsicirculatiaechipamentelor de munca! Evitatispargereastecherelor, prizelor cu obiectemasive!

  27. Măsuride electrosecuritate Utilizareacorecta a echipamentelorelectrice Scoatetistecherul din prizatragand de stecher, nu de cablu Nu indepartatiniciodata un stecher defect farasaintrerupeticurentul.

  28. Masuri de electrosecuritate Utilizareacorecta a echipamentelorelectrice Un stechertrebuiesa se potriveasca cu prizasau cu adaptorul de conectare. Nu modificatistecherulsauprizapentru a le face sa se potriveascasi nu introducetifortat in prizadacasunt de tipuridiferite.

  29. Masuri de electrosecuritate Introducetisiscoatetistecherul din prizanumai cu mainileuscate! Stechereletrebuieintotdeaunamentinute curate, farapraf, ulei, grasimeasaualtemurdarie

  30. Masuri de electrosecuritate Stechereletrebuiesa fie ferite de flacaradeschisasau de surse de caldura Evitatipicurareasistropirea cu apasaualtelichidepestecher

  31. Masuri de electrosecuritate Nu reparaţi niciodatăechipamente electrice în timp ce staţi în apă!

  32. PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ELECTROCUTARE Scoatereacâtmairapidă a accidentatului de sub tensiuneprinîntrerupereacircuitului electric, asigurareaaccidentatuluiîmpotrivacăderiişidacăestecazul, asigurareaaltorsursepentruiluminat.

  33. În situaţia în care nu respiră normal, după desfacerea hainelor la gât, piept şi în zona abdominală, i se va face respiraţie artificială, printr-una din metodele cunoscute, până la venirea medicului (salvării). S-au înregistrat cazuri în care electrocutatul a fost salvat după câteva ore de respiraţie artificială. Dacă victima nu respiră şi nu are puls, i se va face simultan cu respiraţia artificială (gură la gură) şi masaj cardiac. În această situaţie este necesară intervenţia a doi salvatori.

  34. Proiectul este disponibil online la adresa: http://valente-culturale ssm.wikispaces.com/ VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!

More Related