Muzica : Ave Maria de Bach /Gounod

1. SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI Muzica :Ave Mariade Bach /Gounod

2. Semnificaţii: Pentru fiecare dintre noi cea mai mare sărbătoare creştină este Învierea din morţi a mântuitoruluiIisus Hristos, adica Paştele.

3. Nu întâmplător Sărbatoarea Paştelui, care în traducere din ebraică a cuvântului “pesah”înseamnă„trecere”, este în anotimpul de primăvară. Aceasta face pasul de la hibernare, moarte, la acţiune, la viaţă.

4. Sărbătoarea aceasta creştină este foarte veche. În Vechiul Testament, Paştele era o sărbătoare tristă, în amintirea ieşirii poporului evreu din robia egipteanăşi a trecerii prin Marea Roşie pentru a ajunge în „pământul unde curge miere şi lapte”.

5. Creştinii se pregătesc să întâmpine în curăţenie trupească şi sufletească Sfânta Înviere prin Postul Paştelui sau Postul mare care ţine şapte săptămâni, fiind cel mai lung şi mai aspru post din timpul anului. În duminica dinaintea Învierii creştinii sărbătoresc Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim – Duminica Floriilor -

6. În Postul Sfintelor Paşti credincioşii nu trebuie să mănânce prea mult, să se abţină de la carne, brânză, ouă, lapte, să ducă o viaţă cinstită. Nu trebuie să spună minciuni sau cuvinte urâte, să nu iscălească acte nedrepte, să nu fure, să nu aibă gânduri necurate, de ură pentru aproapele său, să nu bată pe cineva sau să facă alte nedreptăţi.

7. În DuminicadeFlorii,credincioşii merg la biserică cu ramuri de salcie înflorită pentru a fi sfinţite şi puse apoi la icoane.

8. Legenda salciei Se spune că Irod, regele iudeilor, voia să-l găsească pe Mântuitorul nou născut şi să-l ucidă. Fecioara Maria, împreună cu Iosif au fugit de primejdie în Egipt, prin arşiţa soarelui dogoritor. În cale au găsit un plop şi s-au aşezat la umbra lui. Dar plopul îşi clătina frunza şi umbră nu ţinea. Atunci, Maica Domnului i-a spus copacului cu mâhnire: - Umbră să nu ai în vecii vecilor!

9. Nu departe de plop era o salcie. Cei trei s-au aşezat la umbra ei deasă oferită din belşug. Atunci Maria a spus: - Copac bun şi blând, totdeauna să rămâi liniştit şi la umbra ta să vină lumea cu drag! O ramură de a ta, dacă se va înfige în pământ, să prindă rădăcini şi să înmugurească!

10. Simboluri pascale Cruceaeste simbolul crucificării, al jertfei lui Iisus Hristos pentru salvarea omenirii. La Consiliul de la NICEEA , în anul 325,Împăratul Constantin a declarat crucea ca simbol oficial al creştinismului.

11. Lumânarea • În noaptea Învierii, fiecare ins, mic sau mare, tânăr sau bătrân, care ia parte la oficierea slujbei, trebuie să aducă cu sine şi o lumânare pe care o aprinde şi o ţine aprinsăîn tot timpul săvârşirii Sfintei Învieri.Apoi, fiecare se întoarce acasă cu lumina aceasta, numităîn cele mai multe părţi lumina Învierii. După ce păşeşte peste prag, se închină şi stinge lumânarea în grindă.

12. Ouăle roşii • simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la ÎnviereaSa din morţi ;

13. Originea ouălor roşii se pierde în negura veacurilor. • Izvoarele istorice arată că în anul 722,se obişnuia în China, cu ocazia sărbătorii “Tsing – ming”să se ofere ouă colorate. • La vechii perşi era obiceiul ca la sărbătoarea primăverii să-şi ofere unul altuia ouă de diferite culori. • La vechile popoare slave, de sărbătoarea primăverii se ofereau în dar ouă roşii.

14. Pasca Gospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paşti, pasca. Aceasta are o forma rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobită pe margini cu aluat împletit.

15. Mielul îl simbolizează chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Este simbolul lui Iisusîn întreaga tradiţie creştină. Mielul

16. Iepuraşul Prima apariţie a iepuraşului ca simbol al Paştelui a avut loc în Germania, apărând menţionat în cărţi în jurul anului 1500. În America, tradiţia iepuraşului de Paşti care aduce cadouri ouă vopsite copiilor cuminţi,a fost adusă de emigranţii germani.

17. Tradiţii şi obiceiuri de Paşti • În Săptămâna patimilor sau Săptămâna neagră se crede că spiritele morţilor ies din morminte. De aceea se fac pomeni pentru a le asigura hrana trupului nevăzut din lumea cealaltă. • Este bine să se păstreze tot anul crenguţele de salcie din Duminica Floriilordeoarece folosesc la vindecarea bolilor. • “Paştele Blajinilor”, o sărbătoare rară, cade la o săptămână după Paştele ortodox. În această zi de luni, după Duminica Tomei sau a Orbului, oamenii aruncă pe cursurile apelor coji de ouă, bucăţi mici de cozonac ca să ajungă la cei blajini din lumea de dincolo.

18. "Paştele cailor". Este o sărbătoare veche, care are loc în joia din cea de-a şaptea săptămână dupăPaşti, în unele locuri fiind cunoscută drept "Joia iepelor“. • Vechi legende atestă că, atunci când Sfânta Maria îl năştea pe Isus, caii făceau mare gălăgie. Aceasta i-ar fi blestemat să fie animale mereu flamânde, cu excepţia unei singure zile pe an: Paştele Cailor. Se credea că în aceasta zi, preţ de numai o oră, caii se săturau de păscut iarba. • Inedita sărbătoare era prilej pentru organizarea de târguri şi pentru încheierea unor afaceri băneşti sau de orice altă natură, afaceri care nu în toate cazurile erau reuşite, de aici născându-se şi expresia "La Paştele...cailor“ (adică “niciodată”).

19. În ajunul Sărbătorilor de Paşti oamenii se pregătesc îndelung pentru a fi demni de ele: se pregătesc pe dinăuntru cu post şi rugăciuni timp de şase săptămâni şi se pregătesc pe dinafară, curăţând şi înnoind totul în jurul lor. • În Joia Mare, gospodinele vopsesc şi încondeiază ouăle. • Mâncarea pregătită pentru masa de Paşti este dusă la biserică pentru a fi binecuvântată după ceremonia de Înviere, apoi se face “împăcarea”(milostenie) şi se consumă în decursul celor trei zile.

20. În tradiţia populară de la noi, ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: • vindecă boli; • protejează animalele din gospodărie; • te apără de rele;

21. În dimineaţa de Paşti există obiceiul spălatului pe faţă cu apa dintr-un vas în care s-au pus un ou roşu şi monede pentru a fi sănătoşi şi bogaţi tot anul. • În ziua de Paşti se spune că nu trebuie să arunci cojile ouălor sparte afară, căci arunci norocul şi rodul. Acestea se păstrează, se folosesc la împodobirea păpuşilor de lut (Caloianul sau Scaloianul)sau se aruncă sub brazdă, la arat sau la semănat în grădină. Lumânarea aprinsă în noaptea Învierii se aprinde şi la începutul mesei festive, dar şi peste an, de câte ori avem o bucurie sau un necaz.

22. În noaptea Învieriide Romeo Drăghici Bisericuţa-i plină de miros de tămâie, De fum de lumânări şi de credinţă… Iisus din ea ,pe toţi ne-mbie Ca să intrăm, cu dor de pocăinţă!... E miezul nopţii… Au cântat cocoşii… - Hristos a înviat!…se zice din altar - Adevărat! răspund drept-credincioşii, Asupră-ne să cadă al Său har! - Mâine vom fi mai buni! ne zicem fiecare - Şi vom ierta pe cei ce ne-au greşit, Aşa cum Crist, în mila lui cea mare Iertat-a celor ce L-au răstignit…

23. Mâine ciocni-vom ouă roşii Şi vom ierta pe răi şi cei duşmani Aşa cum Crist ierta invidioşii, În seara din grădina Ghetsemani..

24. Lumina Sfântă şi Căldura Paştelui să vă încălzească sufletele şi să vă lumineze mintea! Paşte fericit !

25. Realizat: înv. Mioara Popa Şcoala “ Ion Basgan” Focşani • BIBLIOGRAFIE: • www. wikipedia • http;//images.google.ro • manuale de religie pentru clasele I-IV