1 / 10

Gestionarea serviciului public în Albania

Gestionarea serviciului public în Albania. Filloreta Kodra Fost şef al Departamentului de Administra re Publică. Structura instituţională. Legea cu privire la serviciul public (LSP) stipulează:

cortez
Download Presentation

Gestionarea serviciului public în Albania

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Gestionareaserviciului public în Albania Filloreta Kodra Fost şef al Departamentului de Administrare Publică

  2. Structura instituţională • Legea cu privire la serviciul public(LSP) stipulează: • Departamentul de Administrare Publică (DAP) este responsabil pentru gestionarea şi monitorizarea serviciului public la nivel de stat; • Instituţiile independente (create prin Constituţie în afara controlului din partea Guvernului) gestionează autonom funcţionarii săi publici; • Comisia pentru serviciul public supraveghează legalitatea deciziilor privind serviciul public, judecă şi exercită rol de apelare

  3. DAP • În perioada anilor 1999-2005, DAPa fost subordonat aparatului prim-ministrului, ulterior fiind inclus în sistemul Ministerului Afacerilor Interne • Înlăturarea DAP din centrul guvernului a redus capacităţile de monitorizare şi reglementare ale DAP • În anul 2006 acesta avea 18 colaboratori • În domeniul managementului serviciului public este responsabilă pentru: • Elaborarea politicilor înserviciul public; • Emiterea instrucţiunilor generale privind: • Înrolarea cadrelor, • Evaluarea performanţei, • Fişa postului şi evaluarea postului, • Analiza funcţională, precum şi • Implementarea structurii salariale (după cum este definit prin lege)

  4. Sfera de acţiunea DAP • “DAP” nu poate realiza reforme, acesta poate doar iniţia şi îndruma implementarea acestora, de rând cu exercitarea unor anumite funcţii esenţiale de coordonare la nivel central. • Acesta urmează să colaboreze direct cu: • Instituţiile / ministerele vis-à-vis de funcţiile de bază ale guvernului, aşa ca bugetul, auditul şi controlul intern şi extern, în calitate de coordonator de bază • Ministerul Justiţiei (MJ) vis-à-vis de proiectele legislative, controalele administrative (tribunale administrative, consilier juridic cum ar fi– ombudsman-ul) • Şcoala de Administrare Publică (TIPA) • Serviciile Cancelariei de Stat, aparatului prim-ministrului • Ministerul Finanţelor (MF)vis-à-visde salarii şi gestionarea salariilor

  5. PoziţiaDAP în Guvern • Acesta trebuie săconlucreze cu şi să sprijine unităţile existente responsabile pentru reformele din ministerele de ramură şi trebuie să ajute la crearea unităţilor pentru reforme în alte ministere, cu care DAP va coopera. • Experienţa indică că DAP trebuie să fi anexat centrului Guvernului (consiliului de miniştri) deoarece reforma administraţiei publice (RAP): • este în esenţă un proces politic, • se referă la toate structurile guvernului; • este strâns corelată cu procesul de stabilizare şi asociere cu UE, precum şi cu procesul exhaustiv şi multilateral de reformare a guvernării • În scopul realizării unor atare obiective, se cere un angajament şi liderism politic redutabil

  6. Condiţii esenţiale pentruimplementarea efectivă a reformelor • Implementarea Reformei Administraţiei Publice depinde foarte mult de accesul la informaţie (comparativă) şi de abilitatea de influenţare a deciziilor politice. Aceasta poate fi realizat doar ocupând poziţia din centrul Guvernului. • DAP trebuie să fie completată adecvat cu cadre, să i se ofere un buget pentru a-şi realiza activităţile (cercetări, publicaţii, misiuni consultative în ministerele de ramură, seminare de diseminare, comunicare realizărilor RAP publicului general etc.), şi să-şi onoreze obligaţiile de raportare. • Se impune necesitatea instituţionalizării pentru a asigura continuitatea şi capacitatea de a elabora propriile sale competenţe.

  7. Comisia pentru serviciul public (CSP) • CSPreprezintă un organ executivindependent (cvasi-judiciar) care oferă protecţie funcţionarilor publici în cazul încălcării drepturilor acestora • Raportează Parlamentuluiîn fiecare an • Sarcina principală: examinarea reclamaţiilor din partea funcţionarilor publici cu privire la drepturile lor statutare

  8. Gestionarea funcţionarilor publiciîn ministere şi agenţii • Secretarul General este responsabil pentru conducerea internă a ministerului şi pentru gestionarea funcţionarilor publici (în linii mai generale, efectivului de cadre); • Au fost create unităţi de gestionare a resurselor umane, care raportează Secretarului General, pentru gestionarea zi de zi a funcţionarilor publici; • Dificultate: s-ar putea să fie cazul ca Secretarii Generali să nu asculte întotdeauna ce au de spus managerii resurselor umane (RU) • DAP a organizat un curs de formare profesională în RU, efectul căruia a fost redus din cauza fluctuaţii mari de cadre • Mai sunt necesare eforturi pentru fortificarea rolului unităţilor RU în gestionarea funcţionarilor publici • În cazul organizaţiilor subordonate ministerelor, instrucţiunile RU sunt emise de către miniştri

  9. DAP supraveghează • Implementareade către ministere a regulamentelor cu privire la serviciul public; • Analizează şi avizează propunerile ministerelor (agenţiilor) cu privire la aspectele aferente serviciului public anterior remiterii acestora Guvernului pentru aprobare; În timp ce DAP a efectuat monitorizarea strictă a regulilor şi procedurilor din serviciul public, instituţiile independente au deţinut controale mai slabe, dar au organizat mai bine informaţia cu privire la RU

  10. Instrumente de gestionare • Evaluări ale performanţei – anuale • Implementate începând cu anul 2002 • Reprezintă fundamentul pentru decizii referitor la • Gradul de corespundere a funcţionarului public după perioada de probare; • Eliberarea din post pe motiv de performanţă scăzută (evaluare negativă); • Promovarea unui transfer lateral (evaluare pozitivă) • Crearea unei scheme de remunerare în funcţie de performanţă (premii de la 1 până la 3 salarii lunare) • Sistemul de evaluare a performanţei nu a fost implementat efectiv (evaluarea nu era obiectivă)

More Related