Tema 9: MANAGEMENTUL CUNO ŞTINŢELOR ÎN ORGANIZAŢIE Conf.univ.dr. Zenovic GHERASIM

1. UNIVERSITATEA SPIRU HARET, Facultatea de Management Financiar-Contabil Bucuresti, Catedra de Management si Informatică de Gestiune, Programul de masterat AUDITAREA SISTEMELOR INFORMATICE FINANCIAR CONTABILE SI BANCARE Tema 9:MANAGEMENTUL CUNOŞTINŢELOR ÎN ORGANIZAŢIEConf.univ.dr. Zenovic GHERASIM Disciplina Sisteme informatice integrate pentru organizatii economice

2. 9.1. Crearea unei organizaţii inteligente (1) Premize (1): • Pieţe dinamice, surprinzătoare şi instabile. • Organizaţia se află într-o permanentă schimbare şi adaptare la cerinţele mediului socio-economic. • Accentul s-a mutat pe cunoaştere şi nu pe capital. KNOWLEDGE IS POWER Alvin Toffler

3. 9.1. Crearea unei organizaţii inteligente (2) Premize (2): • Complexitatea activităţilor organizaţionale. • Mediul concurenţial. • Suportul infrastructurii IT&C. • Asistarea deciziei este sprijinită prin managementul cunoştinţelor.

4. 9.1. Crearea unei organizaţii inteligente (3) Definire (1): Managementul cunoştinţelor, KM (Knowledge Management) reprezintă capacitatea organizaţiei de a captura, clarifica, selecta, stoca, organiza, comunica şi utiliza cele mai bune practici (best practices) în lucrul cu cunoştinţe (Knowledge Work) şi în luarea deciziilor pe toate nivelurile ierarhice, la nivel individual şi de grup.

5. 9.1. Crearea unei organizaţii inteligente (4) Definire (2): Managementul cunoştinţelor, KM (Knowledge Management) reprezintă procesul de gestionare şi moştenire sistematică şi activă a cunoştinţelor stocate ca experienţă a acelei organizaţii. Temă: Analiza KM din perspectiva celor două definiţii.

6. 9.1. Crearea unei organizaţii inteligente (5) Definire: Organizaţia orientată pe cunoştinţe, KO (Knowledge Organization) reprezintă organizaţia care promovează sistematic la nivel de politici organizaţionale managementul cunoştinţelor (KM) şi care converteşte angajaţii în lucrători cu cunoştinţe, KW (Knowledgw Workers) pe toate nivelurile ierarhice.

7. 9.1. Crearea unei organizaţii inteligente (6) “Cunoştinţa este informaţie cu înţeles şi informaţie care acţionează”. Acad.Mihai DRĂGĂNESCU Capitalul intelectual al organizaţiei face parte din categoria bunurilor intangibile. Caracteristici: • Cuprinde experienţă (expertiză), calificări, mărci, patente, “know-how”. • Este un capital “fluid”. • Evaluarea este dificilă.

8. 9.1. Crearea unei organizaţii inteligente (7) Componentele capitalului intelectual al organizaţiei: • Capitalul angajaţilor • Capitalul clienţilor • Capitalul structural

9. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(1) Dezvoltarea procedurilor şi rutinelor destinate optimizării generării, fluidizării, învăţării, protecţiei şi partajării cunoştinţelor şi informaţiilor în organizaţie devine din ce în ce mai mult o responsabilitate centrală a managementului. Managementul cunoştinţelor este condus de către o persoană cu această responsabilitate denumită manager de cunoştinţe, CKO (Chief Knowledge Officer).

10. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(2) Managementul cunoştinţelor presupune o infrastructură IT&C cu reţele şi baze de date care facilitează colectarea şi partajarea cunoştinţelor organizaţionale, a instrumentelor hardware şi software ce fac informaţiile accesibile şi utilizabile (figură). Aceste elemente sunt grupate în sistemele de lucru cu cunoştinţe, KWS (Knowledge Work Systems),sistemele de birotică, OAS (Office Automation Systems), sistemele colaborative de grup şi tehnicile de inteligenţă artificială, AI (Artificial Intelligence).

11. PARTAJAREA CUNOŞTINŢELOR DISTRIBUIREA CUNOŞTINŢELOR • OAS • PROCESOARE CUVINTE • DTP • WEB PUBL • E-CALEND • DDB • SISTEME COLABORATIVE DE GRUP • GROUPWARE • INTRANET • SISTEME AI • SISTEME EXPERT • ANN • ALG GEN, • KWS • CAD • REALITATE VIRTUALĂ • WS CAPTURAREA ŞI CODIFICAREA CUNOŞTINŢELOR • FUZZY GENERAREA CUNOŞTINŢELOR INSTRUMENTE (TOOLS) INTERNET REŢELE BAZE DE DATE PROCESOARE SOFTWARE 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(3)

12. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(4) Baza de cunoştinţe poate conţine: • cunoştinţe interne structurate (manuale de produs sau serviciu asigurat, rapoarte de cercetare etc.); • cunoştinţe externe (de exemplu, cercetarea competitivă); • cunoştinţe interne informale („cunoştinţe tacite”).

13. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(5) Sistemele de birotică, OAS (procesoare de cuvinte, tehnoredactarea computerizată – DTP, Desktop Publishing, publicaţii pe Web - Web Publ, calendare de activităţi electronice - E-Calend, baze de date distribuite – DDB, DistributedDataBase) ajută la distribuirea cunoştinţelor şi coordonarea fluxurilor infomaţionale din organizaţie.

14. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(6) Sistemele de lucru cu cunoştinţe, KWS (proiectarea asistată de calculator – CAD, Computer-Aided Design, realitatea virtuală – VR. Virtual Reality etc.) sprijină activităţile lucrătorilor cu cunoştinţe şi ale profesioniştilor de înaltă calificare, în efortul lor de a genera noi cunoştinţe şi de a le integra în organizaţie.

15. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(7) Colaborarea de grup şi sistemele de sprijin asigură suportul pentru crearea şi partajarea cunoştinţelor pentru toţi membrii grupului (Groupware).

16. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(8) Sistemele de inteligenţă artificială - AI,Artificial Intelligence (sistemele expert – ES, Expert Systems, reţelele neuronale artificiale - ANN, Artificial Neuronal Networks, algoritmii genetici - Alg Gen, sistemele fuzzy) furnizează organizaţiei şi managerilor cunoştinţe codificate care pot fi reutilizate de alte persoane din cadrul organizaţiei.

17. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(9) Datorită competiţiei, valoarea creată prin managementul cunoştinţelor cu tehnica de calcul poate mai degrabă să se îndrepte către clienţi în detrimentul companiilor care au efectuat investiţiile (legea lui Brynjolfsson).

18. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(10) Generarea şi prelucrarea cunoştinţelorsunt realizate de către lucrătorii cu date, informaţii şi cunoştinţe care, de regulă, sunt divizaţi în două subcategorii: • lucrătorii cu date şi informaţii (prelucrează şi diseminează primar datele şi informaţiile); • lucrătorii cu cunoştinţe (creează primar cunoştinţe).

19. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(11) Exemple de lucrători cu date şi informaţii: secretarele, personalul din vânzări şi bibliotecarii. Exemple de lucrători cu cunoştinţe:cercetătorii ştiinţifici, proiectanţii,arhitecţii, scriitorii şi judecătorii.

20. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(12) Lucrătorii cu date şi informaţii se disting de lucrătorii de cunoştinţe pentru că aceştia din urmăposedă, de regulă, cele mai înalte nivele de educaţie şi sunt membri ai organizaţiilor profesionale. În plus, lucrătorii de cunoştinţeemit în mod independent judecăţi de valoare ca un aspect de rutină al muncii lor.

21. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(13) Lucrul cu cunoştinţe reprezintă acea parte a lucrului în domeniul informaţional care creează noi cunoştinţe şi informaţii. Lucrul cu cunoştinţe este segmentat în mai multe domenii înalt specializate, astfel încât fiecare adună o colecţie diferită de sisteme de lucru cu cunoştinţe, KWS (knowledgework systems) ce sunt specializate pentru a sprijini acel domeniu.

22. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(14) Lucrătorii cu cunoştinţe îndeplinesc trei roluri cheie care sunt criticeîn cadrul organizaţiei: • actualizează permanent şi conservă cunoştinţele în organizaţie pe măsură ce acestea se dezvoltă în lumea exterioară prin intermediul tehnologiilor, ştiinţei, vieţii sociale şi artelor; • servesc ca şi consultanţi interni în ceea ce priveşte domeniile lor de cunoaştere, modificările care au loc ca şi oportunităţile ce apar; • acţionează ca agenţi de schimbare în evaluarea, iniţierea şi promovarea proiectelor de modificare.

23. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(15) Sistemele de lucru cu cunoştinţe, KWS, prezintă caracteristici care reflectă cerinţele speciale ale lucrătorilor cu cunoştinţe. KWS oferă lucrătorilor cu cunoştinţe instrumentele specializate necesare, cum sunt cele pentru grafică puternică, instrumentele analitice, cele de comunicaţii şi cele de gestionare a documentelor.

24. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(16) KWS necesită mai multă putere de calcul cu scopul de a manipula rapid grafica sofisticată sau de a efectua calculele complexe necesare acestor lucrători cu cunoştinţe (cercetători ştiinţifici, proiectanţi de produse şi analişti financiari, de exemplu). Deoarece lucrătorii cu cunoştinţe sunt extrem de puternic focalizaţi pe cunoaşterea lumii exterioare, sistemele KWS asigură lucrătorului cu cunoştinţe un acces rapid şi uşor la bazele de date externe.

25. 9.2. Managementul cunoştinţelor în organizaţie(17)

26. Bibliografie (1) • Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. – Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2004. • Gherasim, Z; Cocianu, L.C. – Sisteme expert de gestiune, Ed.FRM, Bucureşti, 2005. • Roşca, I.Gh. (editor) – Societatea cunoaşterii, Editura Economică, Bucureşti, 2006. • Zaharie, D.; Năstase, P.; Albescu, Felicia; Bojan, Irina; Mihai, F.; Anica-Popa, Liana – Sisteme expert, Teorie şi aplicaţii, Editura DUAL TECH, Bucureşti, 2002.

27. Bibliografie (2) • Andone, I.; Ţugui, Al. – Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe, bănci şi marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999. • Andone, I.; Mockler, R.J.; Dologite, D.G.;Ţugui, Al. – Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie, Metodologie şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001. • Tacu, Al.P., Vancea, R., Holba, Şt., Burciu, A. – Inteligenţa artificială. Teorie şi aplicaţii în economie, Editura Economică, Bucureşti, 1998. • Zaharia, M.; Cârstea, Cl.; Sălăgean, L. – Inteligenţa artificială şi sistemele expert în asistarea deciziilor economice, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

28. Bibliografie (3) • Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinţe în management, Editura ASE, Bucureşti, 2006. • Maynard, Briant, H.Jr.; Mehrtens, S.E, - Al patrulea val, Afacerile în secolul XXI, Editura Antet, Bucureşti, 1997. • Sădeanu, M. – IT&C, Managementul strategic al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, vol.1. Organizaţia şi Infrastructura IT&C Centrate-Web, vol.2. Microeconomia IR&C, Managementul proiectelor IT&C şi Managementul total al calităţii, Editura România Liberă, Bucureşti, 2003.

29. Bibliografie (4) • Filip, Gh.Fl – Decizie asistată de calculator, decizii, decidenţi, metode şi instrumente de bază, Editura Tehnică şi Editura Expert, Bucureşti, 2002. • Laudon, K., Laudon, J. – Essentials of Management Information Systems, Organization and Technology in the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New York, 2001. • Albescu, F., Bojan, I. – Management Information Systems& Decision Support Systems, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001. • www.km.com • www.ascendis.ro