SERVICIUL PUBLIC : EUROPEN IZARE , MODERNI ZARE , DEMOCRATI ZARE . CUM ?

1. SERVICIUL PUBLIC:EUROPENIZARE, MODERNIZARE, DEMOCRATIZARE.CUM? Francisco Cardona OCDE, Programul Sigma

2. CRITERIILE DE ACCESIUNE LA UE PRECUM AU FOST STABILITE DE CONSILIUL UE • Copenhaga 93: Instituţiile care garantează democraţia şi supremaţia legii • Madrid 95: Transpunerea legislaţiei CE şi a structurilor administrative interne şi judiciare întru implementarea eficientă a legislaţiei UE • Luxemburg 97: Capacitatea operaţională a instituţiilor necesită a fi întărită • Helsinki 99: Candidaţii trebuie să împărtăşească valorile şi obiectivele UE, precum sînt stabilite în tratate

3. PRINCIPIIAdministraţiile de guvernare în ţările-membre (ŢM)(Spaţiul Administrativ European) • Supremaţia legii: certitudinea legală a acţiunilor şi deciziilor administrative. Caracter legal vs. caracter arbitrar. Respectarea aşteptărilor legitime • Transparenţă:întru asigurarea cercetării atente a proceselor şi rezultatelor administrative şi consistenţa acestora cu regulile prestabilite • Răspundere:a autorităţilor publice în faţa altor autorităţi administrative, legislative sau judiciare. Întru asigurarea conformităţii cu legislaţia • Eficienţă:în utilizarea resurselor publice şi eficacitate în atingerea obiectivelor de politici stabilite în legislaţie şi la punerea în vigoare a legislaţiei

4. Legea cu privire la serviciul public ţine de dreptul administrativ • Funcţionarii publici sînt profesioniştii care îndeplinesc un rol constituţional, dat fiind faptul că dînşii trebuie să sprijine şi să apere principiile SAE, drept credinţa lor primordială • Statutul lor trebuie să fie reglementat şi suficient protejat pentru a le permite să-şi îndeplinească misiunea: este necesară o Lege cu privire la serviciul public. Dreptul muncii nu este suficient, ba chiar necorespunzător

5. Alte trăsături comune cu SP în UE – 15 ŢM • Separat de politică • Recrutarea şi promovarea au loc prin proceduri transparente şi competitive pe bază de merit • Există oportunităţi de carieră previzibile • Restricţii legale în ce priveşte implicarea în activităţi politice şi economice • Schemele de remunerare sînt stabilite prin lege şi determinate individual în baza unor criterii obiective şi transparente • Managementul serviciului public asigură aplicarea omogenă a standardelor MRU transversal în întreaga administraţie • Remunerarea şi celelalte condiţii ale serviciului tind să asigure recrutarea şi reţinerea indivizilor calificaţi şi să promoveze buna performanţă şi integritatea

6. Europenizarea serviciului public • Obiectiv: Crearea unei instituţii de stat care să asigure serviciul public profesionist în condiţiile suveranităţii legii • Mijloace: • Legea serviciului public • Sistemul de management

7. Precondiţii (uneori în constituţie ?) • Serviciul public este o instituţie a statului, şi nu doar un simplu sistem de MRU • Separarea sferelor public – privat • Separarea sferelor Politică – Administraţie

8. Caracteristicile principale ale unei Legi cu privire la SP • Obiectivul Legii: nu este conferirea unui statut special, ci definirea responsabilităţilor şi protejarea calităţii profesionale şi crearea unei instituţii a statului • Abordarea ce ţine de elaborarea legilor: Lege generală şi principii. Legislaţie secundară • Prevederi tranzitorii: necesită atenţia specială a autorilor

9. Pilonii unui SP profesionist • Sfera de acţiune a serviciului public trebuie să fie clar definită • Schema de selectare (recrutarea & promovarea) • Obligaţii / drepturi / disciplină (Incompatibilităţi / conflict de interese) • Schema de salarizare (motivare?) • Sistemul de management al serviciului public

10. ELEMENTE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SERVICIULUI PUBLIC Managementul SP este o responsabilitate politică • Rolul Consiliului sau Cabinetului de Miniştri Capacitate centrală: • Propunerea politicilor – Elaborarea politicilor • Standarde omogene de management Unităţile descentralizate: • Dependenţa dublă (funcţională / organică) Mecanismele de răspundere: • Interne: subordonarea ierarhică; evaluarea performanţelor; disciplina. Instruirea? • Externe: Analiza judiciară – auditul extern – instituţii de tipul ombudsman-ului; comitete parlamentare, acte de informare publică, media etc.

11. Trei abordări ale instituţionalizăriiîn ŢM - anii 2004 şi 2007 • Modelul bazat pe organe independente: Republica Cehă, Slovacia, Polonia • Modelul bazat pe ministere (cu mici diferenţe):România Lituania, Letonia, Ungaria, Slovenia, Bulgaria • Lipsa capacităţii centrale: Estonia

12. Provocările majore • Atitudinea distructivă faţă de sistem • Sistemul bazat pe merit drept o necesitate pentru dezvoltarea economică a ţării • Costurile asociate managementului reţelelor de patronat şi clientelă (din punct de vedere al timpului şi energiei partidului la conducere)

13. Cadrul de drept administrativcontribuie la: • Calitatea legii substantive • Calitatea legislaţiei procedurale, în special procedurile administrative • Calitatea mecanismelor de control şi monitorizare

14. CONCLUZII • Definirea statutului funcţionarilor publici printr-o lege publică • Implementarea reformei reprezintă un proces de lungă durată • Accentuarea sferei de acţiune şi separarea domeniilor politică şi administraţie, drept premisă a de-politizării • Reglementarea procesului de selectare, a salarizării, drepturilor şi obligaţiilor, în special incompatibilităţile, conflictul de interese şi imparţialitatea • Instituirea capacităţii de management central cu suficiente împuterniciri pe orizontală • Atingerea unei aprobări politice unanime în ce priveşte reforma SP: SP reprezintă o instituţie a statului, şi nu doar un sistem de MRU