1 / 10

Interpretarea legii electorale

Interpretarea legii electorale. Pentru alegerea Camerei Deputa ţilor şi a Senatului. Teoria sistemelor electorale. Siteme electorale de tip majoritar

chi
Download Presentation

Interpretarea legii electorale

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Interpretarea legii electorale Pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

  2. Teoria sistemelor electorale • Siteme electorale de tip majoritar • Avantaje: 1. Simplitatea 2. Posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a candidaţilor de către electorat 3.Diminuarea influenţei partidelor în desemnarea candidaţilor. • Dezavantaje: 1. Injustiţiile sistemului 2. Imoralitatea sistemului 3. Realizarea unei anumite succesiuni dorite de deţinătorul mandatului. • B. Sisteme electorale de tip reprezentare proporţională • Avantaje: 1. Echitatea 2. Caracterul programatic 3. Caracterul cinstit al scrutinului 4. Existenţa unor „praguri electorale”. • Dezavantaje: 1. Întocmirea listelor electorale de candidaţi de către partide. 2. Ruperea legăturilor dintre aleşi şi alegători 3. Favorizarea conflictelor politice în societate sub semnul democraţiei 4. Necesitatea unor calcule (contestaţii). • C. Sisteme electorale mixte

  3. Sistemul electoral românesc • Delimitarea colegiilor uninominale. • Stabilirea organizaţiilor politice care îndeplinesc pragul electoral. • Repartizarea mandatelor pe competitor electoral la nivel de circumscripţie electorală. • Repartizarea mandatelor rămase la nivel naţional. • Desfăşurarea mandatelor pe circumscripţii. • Alocarea mandatelor pe colegii uninominale.

  4. Delimitarea colegiilor uninominale • O circumscripţie electorală poate fi compusă numai din colegii uninominale întregi. • Pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi. • Delimitarea colegiilor uninominale se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal. • Întotdeauna un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului este format dintr-un număr întreg de colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor.

  5. Stabilirea organizaţiilor politice care îndeplinesc pragul electoral • Pentru Camera Deputaţilor, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară. • 2. Pentru Senat, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară. • 3. Pentru Camera Deputaţilor şi Senat prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat în care candidaţii lor se situează pe primul loc.

  6. Repartizarea mandatelor pe competitor electoral la nivel de circumscripţie electorală • Stabilirea coeficientului electoral al circumscripţiei electorale(Cec), separat pentru Camera Deputaţilor şi separat pentru Senat. • Cec = Nr. de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali care îndeplinesc condiţia prag electoral şi pentru candidaţii independenţi care s-au clasat pe primul loc în colegiul în care au candidat / Magnitudinea circumscripţiei. • 2. Numărul mandatelor repartizate competitorului electoral (X) la nivel de circumscripţie electorală(Ncx). • Ncx = Nr. total de voturi valabil exprimate pentru toţi candidaţii competitorului electoral într-o circumscripţie electorală / Coeficientul electoral de circumscripţie (Cec). • Partea întreagă, nerotunjită, a acestui cât reprezintă numărul de mandate repartizate competitorului electoral la nivel de circumscripţie în prima etapă.

  7. Repartizarea mandatelor rămase la nivel naţional • BEC însumează pe întreaga ţară, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală care întruneşte condiţia pragului electoral. • 2. Numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid se împarte la 1, 2, 3, 4, ..., etc. făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscripţiilor electorale. • 3. Câturile rezultate din împărţire, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate nerepartizate. Cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe ţară. • Fiecărui competitor electoral i se repartizează atâtea mandate, de câte ori coeficientul electoral pe ţară se cuprinde în numărul total de voturi valabil exprimate pentru partidul politic respectiv, realizat din însumarea pe ţară a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale.

  8. Desfăşurarea mandatelor pe circumscripţii 1.Pentru fiecare partid politic care întruneşte condiţia prag electoral, se împarte numărul voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic avut în vedere la repartizarea mandatelor pe ţară. Rezultatul obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului. Datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi separat descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii electorale. Ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii electorale. Primul număr din lista ordonată pe ţară se împarte la repartitorul circumscripţiei electorale din care provine. Rezultatul acestei împărţiri reprezintă numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia electorală respectivă. Se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată pe ţară. 2. Dacă nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor de la punctul 1., BEC are în vedere circumscripţia electorală în care partidul are cel mai mare număr de candidaţi. Dacă şi aşa rămân mandate nerepartizate pe circumscripţii electorale, se are în vedere circumscripţia în care partidul are cel mai mare număr de voturi neutilizate sau inferioare coeficientului electoral de circumscripţie. 3. Dacă după aplicarea prevederilor de la punctele 1. şi 2. au mai rămas mandate nedesfăşurate BEC le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, iar în lipsa unui acord prin tragere la sorţi în termen de 24 de ore.

  9. Alocarea mandatelor pe colegii uninominale • Se atribuie un mandat candidaţilor care au obţinut majoritatea (50%+1) voturilor valabil exprimate în colegiul în care au candidat. • 2. Biroul electoral de circumscripţie va întocmi o listă ordonată cu toţi candidaţii cărora nu li s-au atribuit mandate în prima etapă, dispuşi în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective calculat până la a opta zecimală. Mandatele se atribuie în ordine descrescătoare în funcţie de clasarea în această listă. • Obs. • Pentru fiecare competitor electoral se scade din numărul de mandate care i se cuvin într-o circumscripţie, numărul de mandate repartizate în prima etapă, diferenţa reprezentând numărul de mandate de atribuit în a doua etapă. • Dacă un partid şi-a epuizat numărul de mandate se va trece la următorul competitor electoral, până la atribuirea tuturor mandatelor.

  10. Limite şi imperfecţiuni • Delimitarea colegiilor. • 2. Subreprezentarea celor care votează pentru candidaţii independenţi. • Necesitatea unor calcule complexe care poate genera contestaţii din partea celor care se consideră nedreptăţiţi. • Situaţii anormale în care un candidat clasat pe locul doi în colegiul în care candidează obţine un mandat în detrimentul celui clasat pe primul loc în preferinţele electoratului.

More Related