Construc ii din lemn
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 12

CONSTRUCŢII DIN LEMN PowerPoint PPT Presentation


  • 59 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

CONSTRUCŢII DIN LEMN. I I . PROPRIET ĂŢ ILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUC Ţ II. I I . PROPRIET ĂŢ ILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUC Ţ II. 2.

Download Presentation

CONSTRUCŢII DIN LEMN

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Construc ii din lemn

CONSTRUCŢII DIN LEMN

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

2

  • Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator, pe epruvete standardizate, realizate din lemn fără defecte.

    1. Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor)

  • SR EN 408 – 1996

  • pentru lemn de răşinoase:

    - rezistenţa la întindere: cca. 1000 daN/cm2;

    - modulul de elasticitate: E = 110.000 – 140.000 daN/cm2;

  • pentru existenţa nodurilor pe 1/4 din secţiune, se aplică un coeficient de corecţie de 0,27;

  • ruperea se produce brusc, fără deformaţii plastice.

Fig. 1: Solicitarea de întindere: a). în lungul fibrelor; b). perpendicular pe fibre.


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

3

2. Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor)

  • SR EN 408 – 1996

  • pentru lemn de răşinoase:

    - rezistenţa la compresiune:cca. 400 daN/cm2;

    - modulul de elasticitate: E = 110.000 – 130.000 daN/cm2;

  • pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din secţiune, se aplică un coeficient de corecţie de 0,6 – 0,7.

Fig. 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor.


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

4

Fig. 3: Diagrama s/e pentru lemn de răşinoase supus la:

a). întindere în lungul fibrelor (X);

b). compresiune în lungul fibrelor (D);


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

5

3. Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre)

  • SR EN 408 – 1996

  • pentru lemn de răşinoase:

    - rezistenţa la încovoiere:cca. 750 daN/cm2;

  • pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din secţiune, se aplică un coeficient de corecţie de 0,45 pentru lemnul ecarisat şi 0,70 pentru lemnul rotund;

  • ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate.

Fig. 4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru:

a). – elastic; b). – elasto-plastic; c). – plastic.


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

6

4. Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre)

  • STAS 1348– 1987

  • se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre:

Fig. 5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre:

a). – pe întreaga suprafaţă;

b). – pe o parte din lungime;

c). – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime.


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

7

  • modulul de elasticitate:

    - E = 6.000 – 9.000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate, specificul

    inelelor anuale etc.).

  • rezistenţa:

    - depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor;

Fig. 6: Variaţia rezistenţei la strivire, în funcţie de unghiul a.


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

8

5. Comportarea lemnului la forfecare

  • STAS 1651– 1983

  • se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare, în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare:

Fig. 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare:

1 – transversală (tt = 350 daN/cm2);

2 – longitudinală paralelă (tp = 80 – 90 daN/cm2);

3 – longitudinală perpendiculară (tpp = 40 – 50 daN/cm2).


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

9

6. Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite

solicitări

  • anizotropia

    - proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor;

Fig. 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul a la:

1 – încovoiere; 2 – întindere şi 3 – compresiune.


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

10

  • umiditatea

    - rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii, dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%)

    - umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea staticăşi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică;

Fig. 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea.


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

11

  • temperatura:

    - creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice;

    - creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la forfecare cu 15-20% şi la compresiune cu 20-40%;

    - nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC;

  • densitatea:

    - rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii;

    - dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3, rezistenţa la compresiune se reduce de 1,5 ori;

    - nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţăîn construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3;

  • durata de acţiune a încărcării:

    - mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare, indiferent de natura solicitării;

    - cu cât viteza de încărcare creşte, rezistenţele cresc;

    - dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării, rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită, care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau, pe scurt, rezistenţa de durată a lemnuluisd;

    - aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe, oricât de mare ar fi durata de solicitare;


Construc ii din lemn

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

12

- coeficientul de durată kd = sd / sr este:

- 0,5 la întindere;

- 0,6 la încovoiere;

- 0,7 la compresiune.

- aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator, pe epruvete standard;

- şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării;

Fig. 10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru s ≤ sd.

Fig. 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru s > sd.


  • Login