Organizarea procesului educaţional în anul de studii 2012-2013

1. Organizarea procesului educaţional în anul de studii 2012-2013 MATEMATICA

2. Acte normative • Planul-cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, aprobat prin ordinul ministrului nr. 179 din 29 martie 2012; • Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Matematică. Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial. Lyceum, Chişinău 2010; • Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a. Ştiinţa, Chişinău, 2010; • Standardele de competenţă la matematică. Aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1001 din 23.12.2011; • Organizarea procesului educaţional la matematică în anul de studii 2012-2013. • În ajutorul cadrului didactic • Achiri I. s.a. Matematică. Ghid de implementare a curriculumului modernizat în învăţămîntul gimnazial. Aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei nr. 597 din 30 iunie 2011; • Achiri I. ş.a. Matematică. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală. Cartier, Chişinău, 2010.

3. Acte normative • În curs de apariţie: • Programa pentru absolvirea gimnaziului la matematică; • Programa pentru absolvirea liceului, profil real şi profil umanist (în baza curriculumului modernizat).

4. Plan-cadru • Învăţămîntul gimnazial (Clasele a V-a – a IX-a) – cîte 4 ore/săptămînă; • Învăţămîntul liceal (clasele a X-a – a XII-a, profil real) – cîte 5 ore/săptămînă • Învăţămîntul liceal (clasele a X-a – a XII-a, profil umanist, arte, sport, tehnologic) – cîte 3 ore/săptămînă • DISCIPLINE OPŢIONALE sunt orientate spre formarea la elevi a unor competenţe, care nu pot fi atinse doar prin intermediul unei singure discipline de studii. Disciplinele respective vor răspunde intereselor şi aptitudinilor elevilor, vor contribui la sporirea şi aprofundarea cunoaşterii în cadrul ariei curriculare, la orientarea treptată a profesorilor spre realizarea principiilor interdisciplinarităţii.

5. DISCIPLINE OPŢIONALE • Lista disciplinelor opţionale este orientată pentru fiecare arie curriculară, şcolile avînd posibilitatea de a o completa (lista), reeşind din specificul local (solicitări ale elevilor, resurse şi condiţii disponibile etc.), cu aprobarea DGR/MÎTS, fără a depăşi numărul de ore stabilit în planul-cadru. • - Orele opţionale nu pot fi utilizate pentru extinderea la disciplinele obligatorii. • - Fiecare elev va studia cel puţin o disciplină opţională.

6. DISCIPLINE OPŢIONALE • - Odată ce elevul a exprimat opinia pentru o anumită disciplină, frecventarea ei şi realizarea prevederilor curriculare devin obligatorii; • - Orele opţionale se tarifează similar orelor obligatorii; • - În cazul, în care grupa este constituită din elevii unei singure clase, orele opţionale se înscriu în catalogul clasei respective. Dacă grupa include elevi din 2 clase, acestea se înscriu într-un registru special de evidenţă; • - La disciplinele opţionale evaluarea se realizează, ca şi la celelalte discipline ale nucleului invariant; • - Aria “Matematică şi ştiinţe” – clasele V- IX – 0 – 2 ore; clasele X-XII, profil real – 0 – 2 ore; profil umanist – 0 – 1 ore.

7. Obiective generale ale predării-învăţării-evaluării matematicii • Realizarea prevederilor curriculumului modernizat la matematică pentru gimnaziu şi liceu. • Axarea în procesul educaţional la matematică pe formarea de competenţe. • Optimizarea strategiilor şi tehnologiilor didactice, utilizate în cadrul procesului educaţional la matematică. • Realizarea în procesul educaţional la matematică a conexiunilor intra- şi interdisciplinare, inclusiv în cadrul ariei curriculare Matematica şi Ştiinţe. • Realizarea unei evaluări obiective în procesul educaţional la matematică. • Utilizarea eficientă a suportului didactic la matematică pentru gimnaziu şi liceu.

8. Suportul didactic la matematică pentru gimnaziu • Matematică, clasa a V-a, I. Achiri ş.a. Chişinău, ed. Prut Internaţional, 2010 • Matematică, clasa a V-a, ghidul profesorului, I. Achiri ş.a., Chişinău, ed. Prut Internaţional, 2010 • Matematică, clasa a VI-a, I. Achiri ş.a. Chişinău, ed. Prut Internaţional,2011 • Matematică, clasa a VI-a, ghidul profesorului, I. Achiri ş.a., Chişinău, ed. Prut Internaţional, 2011 • Matematică, clasa a VII-a, I. Achiri ş.a. Chişinău, ed. Cartdidact, 2012, reeditare • Matematică, clasa a VII-a, ghidul profesorului, I. Achiri ş.a. Chişinău, ed. Cartdidact, 2007

9. Suportul didactic la matematică pentru gimnaziu • Matematică, clasa a VIII-a, V. Raischi ş.a. Chişinău, ed. Litera, 2008 • Matematică, clasa a VIII-a, ghidul profesorului, V. Raischi ş.a. Chişinău, ed. Litera, 2008 • Matematică, clasa a IX-a, I. Achiri ş.a. Chişinău, ed. Prut Internaţional, 2010 • Matematică, clasa a IX-a, ghidul profesorului, I. Achiri ş.a. Chişinău, ed. Prut Internaţional, • 2010

10. Suportul didactic la matematică pentru liceu • Matematică, manual pentru clasa a X-a, I. Achiri, ş.a. Chişinău, ed. Prut Internaţional, 2012, reeditare • Matematică, manual pentru clasa a XI-a, I. Achiri ş.a. Chişinău, ed. Prut Internaţional, 2010 • Matematică, manual pentru clasa a XII-a, I. Achiri ş.a. Chişinău, ed. Prut Internaţional, • 2011

11. AVANTAJELE CURRICULUMULUI BAZAT PE COMPETENŢE • raportează achiziţiile dobîndite de către elev în contexte concrete • sporeşte libertatea profesorului • evaluarea devine formativă la fiecare etapă a învăţării • oferă elevului libertate în manifestarea şi valorificarea intelectului personal • exprimă şi dimensiunea socială a educaţiei, astfel încît absolvenţii înzestraţi cu competenţe funcţionale vor rezolva cu succes unele probleme din viaţa cotidiană • favorizează proiectarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ din perspectiva unui sistem de valori educaţionale • promovează prin toate formele şi dimensiunile educaţiei referenţialul axiologic • reflecta aşteptările sociale referitoare la ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la o anumită treaptă de învăţămînt într-un anumit domeniu de studii

12. CE SE AŞTEAPTĂ DE LA ELEVUL EDUCAT PRIN CURRICULUMUL MODERNIZAT • să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final; • să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple pentru a le înţelege, realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute; • să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizînd în aşa fel cunoştinţele funcţionale în viziunea proprie; • să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme din viaţa cotidiană, manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale, adică competenţa.

13. Proiectarea didactică de lungă durată la matematică • La elaborarea proiectului didactic de lungă durată profesorul utilizează: • curriculumul la matematică; manualul; • ghidul de implementare a curriculumului la matematică; • ghidul profesorului la manualul respectiv (dacă există).

14. Proiectarea didactică de lungă durată la matematică • Pentru elaborarea proiectului didactic de lungă durată profesorul va ţine cont de următoarele cerinţe din perspectiva formării de competenţe: • Pentru fiecare capitol profesorul determină competențele specifice prioritare pentru acest capitol și fixează indicatorii, conform curriculumului, în prima rubrică. • Pentru fiecare secvență la conţinuturi (capitol, modul) profesorul determină subcompetențele care vor fi realizate prin conținutul concret şi fixează indicatorii respectivi curriculumului în rubrica a doua. • Pentru secvențele de conținuturi recapitulative în plan se vor prevedea 1-2 ore, iar pentru conținuturi noi – cel puțin 3 ore per unitate. • Fiecare capitol va conține, în mod obligatoriu, cel puțin 1 oră de sinteză a materiei din capitolul respectiv și 1 oră de sinteză integratoare a materiei din capitolele anterioare. • În proiectul de lungă durată se fixează orele de evaluare inițială și cele de evaluare sumativă la capitol (modul), semestru, an.

15. Componentele unităţii de învăţare • - Competenţe specifice se trec numerele competenţelor specifice sau se selectează din Curriculum; • - Teme (Conţinuturi) apar inclusiv detalieri necesare în explicarea anumitor parcursuri, respectiv în cuplarea lor la baza proprie de cunoaştere a elevilor; • - Activităţile de învăţare pot fi cele din programa şcolară, completate, modificate sau chiar înlocuite de altele pe care profesorul le consideră adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. În cadrul activităţilor de învăţare se concretizează sarcini concerte la anumite etape ale lecţiei. • - rubrica Resurse cuprinde specificări de timp, de loc, forme de organizare a clasei, mijloace de învăţământ; • - Evaluare se menţionează instrumentele de evaluare aplicate la clasă.

16. Sugestii privind metodologia predării – învăţării matematicii • Actualul curriculum şcolar orientează practica predării şi învăţării pe noi coordonate ale formării şi dezvoltării personalităţii elevului, deplasînd accentul de la obiective spre învăţare axată pe competenţe. • Prin discursul didactic curricular, profesorul nu-şi propune să transmită pur şi simplu idei, ci să argumenteze în favoarea lor, pentru a-i determina pe elevi să le accepte, pentru a-i influenţa în sensul determinării unor schimbări de natură cognitivă, afectivă şi comportamentală: realizarea sensului didactic propriu-zis, învăţarea prin descoperire, învăţarea diferenţiată, motivarea învăţării, reflecţia şi extinderea învăţării.

17. Sugestii privind metodologia predării – învăţării matematicii • În activitatea de predare-învăţare a matematicii, profesorul se va ghida de ghidurile de implementare a curriculumului şi de ghidurile metodice la manualul clasei respective (dacă există). • O atenţie deosebită se va acorda aplicabilităţii matematicii în rezolvarea diverselor probleme, inclusiv, a problemelor din cotidian, a problemelor integrative. • Se vor organiza activităţi practice, inclusiv pe teren, şi lucrări de laborator în cadrul procesului educaţional la matematică în gimnaziu şi liceu.

18. Sugestii privind evaluarea rezultatelor şcolare la matematică • În activitatea evaluativă profesorul se va ghida de principiile evaluării rezultatelor şcolare la matematică şi cerinţele moderne referitoare la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor evaluate, inclusiv stipulate în curriculum la rubrica Strategii de evaluare. • Important este ca atît elevul, cît şi profesorul să conştientizeze că evaluarea în orice circumstanţe trebuie să fie obiectivă. • Accentul se va pune pe evaluarea formativă în cadrul fiecărei lecţii. Succesul lecţiei este în funcţie de nivelul de atingere a obiectivelor preconizate. • Evaluarea sumativă la capitol (modul), trimestrială şi anuală se va axa pe determinarea nivelului de formare a subcompetenţelor şi competenţelor specifice respective preconizate în curriculum.

19. Sugestii privind evaluarea rezultatelor şcolare la matematică • La evaluarea sumativă, profesorul de matematică, va elabora testul, în care se vor conţine itemi de toate nivelurile cognitive (recunoaştere şi înţelegere, aplicare, rezolvare de problemă / situaţie-problemă). • Va elabora barem de corectare şi schemă de convertire a punctelor în note. • Se recomandă verificarea calitativă a activităţii curente a elevului la matematică.

20. Sugestii privind evaluarea rezultatelor şcolare la matematică • Pregătirea calitativă a elevilor claselor a IX-a pentru examenul de absolvire a gimnaziului şi a elevilor claselor a XII-a pentru examenul de BAC. • În cadrul examenelor se va determina care competenţe, inclusiv competenţele specifice disciplinei matematica, sînt formate. • Evaluarea rezultatelor şcolare se va baza pe standardele educaţionale la matematică pentru treapta de şcolaritate corespunzătoare.

23. Seminare toretico-practice • „Tehnologii de formare a competenţelor specifice disciplinei cu caracter de integrare”: • Gimn.Pohrebeni Orhei • L/T „M. Lomonosov” Orhei • Gimnaziul Cişmea

24. Vă doresc cât mai multe succese în plan profesional, sănătate şi putere pentru continuarea activităţii pe care-o faceţi cu dăruire. La mulţi ani plini de realizări!