Stiinta si societatea
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 25

Stiinta si Societatea PowerPoint PPT Presentation


  • 81 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Stiinta si Societatea.

Download Presentation

Stiinta si Societatea

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Stiinta si societatea

Stiinta si Societatea

De-a lungul istoriei stiinta a contribuit la usurarea municii omului. I-a adus numeroase beneficii si de aceea omul a cautat sa o dezvolte tot mai mult. Scopul stiintei este de a ajuta omul, de a-I usura munca si implicit traiul. Stiinta a dezvoltat odata cu mijloace de distrugere si mijloace de vindecare. Medicina este din ce in ce mai avansata gasind leacuri pentru tot mai multe boli ce pareau de neinvins.

Avand in vedere marele rol al stiintei in societate ea nu este o amenintare intrucat nu va fi folosita decat pentru scopurile de pana acum: de ajutorare a omenirii nu distrugere a ei.


Revolutia industriala

Revolutia Industriala

Revoluţia industrială poate fi definita ca fiind un procesul tehnic complex prin care munca manuală este înlocuită cu maşinismul. În acest proces muncitorului îi revenea rolul de supraveghere, reglare şi alimentare a maşinii.


Stiinta si societatea

O forta in era industriala lua nastere, incepand cu sec. al XIII-lea, cand Anglia a trecut printr-o transformare progresiva centrata pe proprietatea asupra pamantului.

Chiar daca era inca din 1750 o mare putere maritima si comerciala, majoritatea populatiei din Anglia traia inca din agricultura,iar activitatile industriale se desfasurau le o scara redusa.

De-a lungul secolelor schimbarea era atat de lenta, incat ramanea aproape neobservata. Majoritatea oamenilor considerau ca viata lor isi urmeaza cursul firesc si nu realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua etapa a istoriei.

Aceasta perioada din istoria Angliei este cunoscuta ca “revolutia industriala”, cu toate ca procesul de transfornare a implicat progrese in domenii diferite; multe dintre ele nu aveau nimic in comun cu procesele industriale, dar actionau convergent asupra economiei.


Stiinta si societatea

Anglia celei de-a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea a fost locul în care s-a produs schimbarea, iar maşina cu aburi a fost factorul declanşator. Pentru prima data în istoria umanităţii, o maşină putea funcţiona de sine stătător, fără intervenţia directă a omului.

O serie de invenţii  şi descoperiri au transformat producerea textilelor şi prelucrarea metalelor în industrii recunoscute pe plan mondial. Noi surse de energie – mai ales motorul cu aburi – au fost valorificate. Exploatarea cărbunilor a fost „combustibilul” acestei revoluţii, iar creşterea numărului populaţiei a asigurat forţa de muncă necesară şi o piaţă pentru bunurile produse de industrie. 


Industria textila noi utilaje

"Suveica zburătoare" a lui John Kay (1733) a făcut procesul de ţesere mai rapid

"spinning jenny" (1767), roata de tors creată de James Hargreaves, a îmbunătăţit procesul de tors.

sistemul lui Arkwright (1769) de menţinere a umidităţiiîn procesul de fabricaţie; în acţionare se foloseau caii, apa sau forţa aburilor.

Războiul de ţesut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de ţesere.

In curand producerea textilelor, o activitate domestica, de mici proportii pana atunci, a fost concentrara in mari fabrici, modificand radical modul de viata al muncitorilor. Productia de masa a insemnat ieftinirea textilelor ,cu impact dramatic asupra industriei

Industria textila – noi utilaje


James watt 1736 1819

James Watt 1736-1819

Originar din Scoţia,autodidact, a inventat în 1769 maşina cu abur: a creat un condensator capabil să menţină constantă temperatura în cilindrul principal, transformă forţa liniară a aburului într-una circulară.

A circulat din Marea Britanie, în vestul continentului şi apoi în secolele XIX - XX în întreaga lume. 

              Aplicarea sa în transporturi a dus la o adevărată revoluţie. Primul vapor cu propulsie mecanică a circulat în SUA, pe fluviul Hudson iar temerarul se numea R. Fulton în anul 1807. Prima locomotivă cu aburi a apărut 7 ani mai tîrziu, un inginer britanic G. Stepehnson este "vinovat". 


Stiinta si societatea

In anul 1815, George Stephenson adaugă civilizaţiei industriale un nou simbol: Locomotiva. Construirea primei căi ferate între Manchester şi Liverpool - primul pas spre crearea unei reţele de transport feroviar ce a acoperit în scurt timp întreaga Europăşi America de Nord

Prima cale ferată publică – de la Stockton la Darlington – a fost dată în funcţiune în 1825.

Avându-şi rădăcinile în Anglia, noua civilizaţie industrială bazată pe maşina-unealtă s-a răspândit ulterior în Franţa, Belgia, Elveţia, apoi în SUA şi în spaţiul german.


Fierul

Simbol important al primei parti a revoluţiei industriale din Marea Britanie.

Procesul de obţinere (topire pe baza cărbunelui) utilizat la inceput, era ineficient şi distrugea pădurile. In 1709, Abraham Darby descoperă în cocs o metodă eficientă de topire a fierului.

Un viitor membru al dinastiei Darby, al treilea Abraham Darby; a construit primul pod de fier peste râul Severn (1779). Fabricile de metal au dus la dezvoltarea unor oraşe ca Birmingham şi Sheffield, iar Marea Britanie realiza în 1850 jumătate din producţia anuală de fier din lume.

Fierul


A doua revolutie industriala

A doua revolutie industriala

Secolul al XIX-lea a înregistrat un remarcabil progres în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.Noi savanţi se adaugă listei celor ale căror descoperiri au marcat istoria lumii.De asemenea, se impun noi surse de energie, precum petrolul, gazul natural si energia electrica.


Otelul

Otelul

Adevãratul pãrinte al otelului a fost Henry Bessemer, a cãrui inventie, realizatã în 1856, a constituit o adevãratã revolutie în metalurgie. In 1851 realizeazã prima sa inventie prin îmbunãtãtirea fontei. In 1858 obtine otelul maleabil suflând aer printr-un tub de argilã în cuptorul de argilã care contine fontã topitã.


Bicicleta

In secolul XIII, germanul Karl von Drais, a construit un vehicul bazat pe principiul “ doua roti ce sunt in linie”, fiind propulsat de picioare, el montand pe vehicul un ghidon la roata din faţă, iar acest lucru a făcut posibilă circulaţia pe străzile oraşelor.

În 1839 scoţianul K. Macmillan a perfecţionat bicicleta adăugând pedalele.

În 1870 au fost introduse spiţele de oţel (W. A. Cowper).

Este completată în 1888 cu cauciucul gonflabil de către scoţianul J. B. Dunlop

Bicicleta


Mendeleev cunoscut prin contribu ii importante n studiul atomului

Volta şi Ampere, deveniţi celebri în domeniul electricităţii.

Graham Bell:Inventatorul telefonului

Mendeleev:cunoscut prin contribuţii importante în studiul atomului.


Uzinele ford primul producator de automobile din lume

Toate aceste descoperiri vor conduce către cea de a doua revoluţie industriala. Oţelulînlocuieşte fierul în construcţia căilor ferate, a vapoarelor sau în domeniul construcţiilor.

După 1900 ,industria atomobilului va deveni una dintre cele mai dinamice din lume.

Uzinele FORD – primul producator de automobile din lume


Stiinta si societatea

Penicilina a fost descoperită în 1928, în Anglia, de Alexander Fleming ( 1881 – 1955 ). Fleming, care a participat la primul Război Mondial ca medic, cunoştea ravagiile septicimiei şi efectua cercetări pentru descoperirea unor agenţi antibacterieni.

Astăzi, medicina este de neconceput fără apelul la antibiotice. Pentru descoperirea lor, care a salvat mii de vieţi omeneşti, Alexander Fleming, Howard Florey şi Ernst Chain, un alt biochimist implicat în cercetări, au primit Premiul Nobel în anul 1945.


Secolul xx

Secolul XX

Considerat si “Secolul marilor descoperiri stiintifice”. Acest veac este unul al marilor descoperiri stiintifice, fie ca vorbim de fizica, chimie sau stiinte medicale, biologie sau alte domenii. Este epoca in care fizica atomica este determinata ca stiinta, apar idei revolutionare asupra relativitatii, se descopera noi galaxii si noi medicamente, se construieste microprocesorul, iar genetica ia un avant imens.Cea mai importanta descoperire in domeniul fizicii a fost emisa de catre celebrul Albert Einstein, si anume teoria relativitatii. Se descopera fisiunea nucleara si tranzistorul, iar pe plan medical se descopera diferite antibiotice, vitale in lupta cu diferite boli, unele dintre ele nefiind cunoscute in totalitate la vremea aceea. In acest secol totodata, se pun si bazele psihologiei medicale, un lucru extrem de important astazi.


Stiinta si societatea

In acest secol foarte important pentru stiinta s-a reusit si iesirea primului om in spatiu. Acesta a fost Yuri Gagarin, un astronaut rus care, punandu-si in pericol viata, a aratat cat de importanta este stiinta pentru civilizatia umana si ca trebuie sa facem unele sacrificii pentru a ne cunoaste limitele. Totodata, in aceasta epoca s-au pus bazele geneticii, considerata stiinta viitorului si raspunsul a mai multor intrebari referitoare la structura si geneza noastra.

20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul pe Lună; acesta a fost punctul terminus al ambiţiosului program american Apollo.


De la primul calculator 1946 la nfiin area n 1975 a companiei microsoft

Microsoft Corp. este o companie americană cea mai mare producătoare de software din lume, cu peste 50.000 de angajaţi în mai multe ţări.

Compania a fost fondată în 1975 de către Bill Gates şi Paul Allen,

În 1944, cercetătorii americani demonstrează că materialul genetic al fiinţelor vii este conţinut de acidul dezoxiribonucleic ( ADN ).

Americanul James D. Watsonşi britanicul Francis Crick , sunt cotaţi ca fiind cei care au descrifrat primii structura de dublă spirală a ADN-ului (DNA, deoxyribonucleic acid, în limba engleză).

De la primul calculator(1946) la înfiinţarea , în 1975, a Companiei Microsoft


Impactul descoperirilor stiintifice

In secolul al XX-lea s-au petrecut cele mai mari schimbari in viata cotidiana, mai multe decat in orice alt secol anterior, si marea majoritate a acestor schimbari s-au produs datorita tehnologiilor electrice, bazate pe lucrarile fizicianului James Clerk Maxwell. Lista celor mai importante realizari electrice include: utilizarea puterii electrice, telecomunicarea instantanee, aplicatiile casnice ale energiei electrice, automatizarea in intreprinderi, radioteleviziunea, cinematograful, electronica aviatica si pentru explorarea spatiala, instrumentarul de cercetare stiintifica, tehnologiile medicale, calculatoarele si Internetul, videocasetofonul si alte surse de informare si divertisment transmise prin Internet. Ceea ce este evident este faptul ca secolul al XX-lea poate fi denumit ca fiind Secolul electricitatii.

Impactul descoperirilor stiintifice


Stiinta si societatea

Descoperirile stiintifice au schimbat radical viata omului, aducand noi mijloace de petrecere a timpului liber, noi posibilitati de imbogatire a activitatii culturale, si chiar noi mijloace de ineractionare si de relationare cu oameni aflati la distanta, prin intermediul celei mai importante descoperiri, calculatorul. Aceste descoperiri au avut un impact nu numai asupra modului de viata, cat si asupra mentalitatii oamenilor, schimband valorile si parerile sustinute inainte de aparitia tehnologiei.


Care sunt consecintele revolutiei stiintifice si tehnice asupra mediului inconjurator

Care sunt consecintele revolutiei stiintifice si tehnice asupra mediului inconjurator?

Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate,

ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un

deceniu, devierile civilizatiei au provocat

mediului natural pagube mai mari decat

intr-un mileniu.


Stiinta si societatea

Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori. Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.


Contribu ii rom ne ti la dezvoltarea tiin ei i tehnicii

In ultimul sfert de secol al 19-lea incep cercetarile stiintifice originale in universitati si se formeaza scolile noastre nationale in diferite domenii ale stiintei. Stiinta romanesca incepe sa aduca o contributie la patrimoniul stiintei universale, iar unele dintre descoperirile noastre dobandesc o larga notorietate internationala. Nicolae Teclu studiaza arderea si realizeaza becul care ii poarta numele, precum si alte inventii, Constantin Miculescu efectueaza o determinare precisa a echivalentului mecanic al caloriei (189122), iar Dragomir Hurmuzescu descopera efectul ionizant al radiatiei X (1896). Inginerul Anghel Saligny construieste podul de la Cernavoda (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa (3850 m) si primele silozuri de beton armat.

Foto: Nicolae Teclu si Anghel Saligny

Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii


Stiinta si societatea

Aviatie

Traian Vuia efectueaza, in 1906, prima ridicare de la sol a unui avion cu mijloace proprii de bord ale aparatului. Henri Coanda concepe si piloteaza, In 1910, primul avion cu reactie din lume, iar Aurel Vlaicu obtine succese insemnate in tehnica aviatica.

Inginerie

G. Constantinescu realizeaza primele constructii de beton armat din tara si, Incepand din 1912, creeaza o noua ramura stiintifica sonicitatea. Lazar Edeleanu elaboreaza, in 1908, procesul rafinarii petrolului cu bioxid de sulf, introdus ulterior in toata lumea. Elie Radu introduce la noi betonul armat in constructia de poduri.

Matematica

Se pun bazele scolii matematice romanesti. Contributii de seama aduc Spiru Haret, C. Gogu, N. Coculescu, intemeietorul Observatorului astronomic din Bucuresti (mecanica cereasca), A. Davidoglu (ecuatii cu derivate partiale), D. Emmanuel (teoria functiilor de o variabila complexa) s.a. In 1895 a luat fiinta "Gazeta matematica


Stiinta si societatea

Chimie

In domeniul chimiei se remarca Petru Poni si Constantin I. Istrati, fondatori ai scoli romanesti de chimie, cercetatori ai bogatiilor naturale ale tarii (petrolul, sarea etc.).

Geologie

In geologie se remarca Sabba Stefanescu, In hidrologie M. Draghicescu, In botanica Dimitrie Brandza, fondatorul Institutului botanic si al gradinii botanice din Bucuresti, iar In mineralogie V. Butureanu.

Biologie si geografie

In biologie au defasurat o activitate de cercetare si popularizare meritori dr. N. Leon (parazitologie), Grigore Antipa (hidrobiologie), St. C. Michailescu, P. Bujor, Dimitrie Voinov (citologie), Em. Teodorescu, Ion Borcea s. a. Emil Racovita a creat in 1907 biospeologia. Simion Mehedinti si George Valsan au intemeiat geografia stiintifica romanesca.


Stiinta si societatea

Medicina

Medicina romanesca este ilustrata de cateva somitati cu renume mondial: dr. Victor Babes, promotor al seroterapiei si, impreuna cu V. Cornil, autor al primului tratat de bacteriologiei din lume (1885), dr. Ioan Cantacuzino, fondatorul scolii romane de microbilogie si medicina experimentala, si dr. Gheorghe Marinescu, fondatorul scolii noastre de neurologie. Medicina romanesca a mai fost reprezentata de dr. Constantin I. Parhon, unul dintre creatorii endocrinologiei si autor, impreuna cu M. Goldstein, al primului tratat de endocrinologie (1909), de chirurgul Thoma Ionescu, de dr. Constantin Levaditi, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei, de fiziologul Ion Athanasiu s.a.

Filologie

O amploare deosebita cunoaste scoala nostra de filologie, reprezentata de savanti ca Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Alexandru Philippide, Ovid Densusianu, Sextil Puscariu s.a., precum si scoala de istorie reprezentata de Dimitrie Onciul, Gr. Tocilescu si indeosebi de A. D. Xenopol, istoric si filozof de renume mondial. Se remarca Radu Rosetti si Constantin G. Giurescu, iar Nicolae Iorga si Vasile Parvan dobandesc o mare notorietate internationala.


  • Login