Metode recomandate n educa ia adul ilor
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 22

METODE RECOMANDATE ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR PowerPoint PPT Presentation


  • 66 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Investeşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Download Presentation

METODE RECOMANDATE ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Metode recomandate n educa ia adul ilor

Investeşte în oameni!

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”

Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii”

Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659

Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

METODE RECOMANDATE ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR


Inventar metodologic

INVENTAR METODOLOGIC

  • Brainstorming

  • Bulgarele de zapada

  • Ciorchinele

  • Cubul

  • Dezbaterea

  • Discutia

  • Eseul de cinci minute

  • Investigatia

  • Invatarea centrata pe probleme (I.C.P)

  • Jocul de rol

  • Jurnalul cu dubla intrare

  • Mozaicul

  • Organizatorul grafic (O.G)

  • Portofoliul

  • Prelegerea

  • Proiectul

  • SINELG

  • Studiul de caz

  • Stiu - Vreau sa stiu - Am invatat (S.V.I)

  • Turul galeriei


Brainstorming ul

Brainstorming-ul

  • ( furtuna in creier, efervescenta, aflux de idei, asalt de idei)

  • reprezintă formularea a cât mai multor idei – oricât de fanteziste ar putea părea acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul cantitatea generează calitatea.

    Etape :

    • Alegerea temei şi a sarcinii de lucru

    • Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor , sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative.

    • Inregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart)

    • Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)

    • Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezintă diferite criterii etc.

    • Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici

    • Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă atenţiei. In această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar.

    • Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

  • Evaluare:

  • alegeti 3 situatii de invatare in care se poate utiliza

  • imaginati-va conducand o activitate de invatare utilizand aceasta metoda


B ulg rele de z pad

Bulgărele de zăpadă

  • Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei probleme/situaţii pentru focalizarea asupra celor esenţiale.

    Etape:

    • Împărţiţi grupul în echipe de 7-8 persoane

    • Enunţaţi tema

    • Fiecare membru notează pe un post-it ideea sa şi o pune pe centrul mesei

    • Fiecare membru citeşte toate ideile şi le ierarhizează (1-8). Se vor reţine primele 2-3.

    • Se reuneşte tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare şi se repetă algoritmul, astfel se vor reţine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le consideră relevante.

  • Evaluare:

    • asemanari si deosebiri intre “cub” si “bulgarele de zapada”

    • imaginati-va o activitate in care folositi aceasta metoda


Ciorchinele

Ciorchinele

  • este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei.

    Etape:

    • Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;

    • Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;

    • Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;

    • Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată;

      Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează la tablă într-

      un ciorchine fără a le comenta sau judeca.

      În etapa finală a lecţiei , ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite

      concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor.


Cubul

Cubul

Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.

Etape :

  • Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.

  • Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie.

  • Impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului.

    • Descrie: culorile, formele, mărimile etc.

    • Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?

    • Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune.

    • Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?

    • Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?

    • Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.

  • Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.

  • Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

  • Evaluare:

    • alege 2 teme

    • creeaza imaginar un “cub”


Dezbaterea

Dezbaterea

  • propune abordarea unei moţiuni (o propoziţie care reprezintă tema dezbaterii) din două perspective opuse. De aceea, în toate tipurile de dezbateri există două echipe: una dintre ele (echipa afirmatoare) trebuie să susţină moţiunea, iar cealaltă (echipa negatoare) s-o combată.

    Etape (dezbaterea de tip Karl Popper):

    • Identificarea temei

    • Initierea dezbaterii- anuntarea motiunii cu 2-4 saptamani inainte de data desfasurarii

    • Pregatirea dezbaterii

    • Desfasurarea dezbaterii:

      • Prima ora

      • A doua ora

  • Analiza/evaluarea dezbaterii


  • Discu ia

    Discuţia

    • constă într-un schimb organizat de informaţii şi de idei, de impresii şi de păreri, de critici şi de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul examinării şi clarificării în comun a unor noţiuni şi idei, al consolidării şi sistematizării datelor şi conceptelor, al explorării unor analogii, similitudini şi diferenţe, al soluţionării unor probleme care comportă alternative

    • Etape:

      • Stabilirea regulilor discuţiei şi reamintirea acestor reguli (asculta…, vorbeste cand, ridica mana, nu intrerupe, critica ideea nu persoana, nu rade de…, incurajeaza)

      • Dispunerea elevilor în cerc sau semicerc

      • Prezentarea subiectului discuţiei cu claritate şi într-un mod care să încurajeze exprimarea ideilor

      • Moderarea discuţiei, facilitând exprimarea punctelor de vedere

    • Evaluare:

      • Care sunt avantajele discutiei?

      • Teme

      • Organizeaza imaginar o discutie cu grupul de mentori


    Eseul de cinci minute

    Eseul de cinci minute

    • este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat, în plan intelectual, în acea oră.

      Acest eseu le cere elevilor două lucruri:

      • să scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă

      • să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta.

    • Evaluare:

      • Schimbaţi opinii cu alţi colegi din şcoală după ce experimentaţi la clasă metodele prezentate până în acest moment.

      • Analiza insucceselor vă poate furniza soluţia de ameliorare!


    Investiga ia

    Investigaţia

    • este fundamentală pentru cercetarea stiinţifica.

      Demersul ştiinţific investigativ are însă similitudini frapante cu procesul

      de învăţare.

      • se centrează pe o întrebare/ problemă/ fenomen

      • începe cu ceea ce elevii ştiu, angajându-i în căutarea răspunsurilor şi a explicaţiilor (ceea ce presupune colectarea şi analizarea informaţiilor, avansarea de predicţii, crearea, modificarea şi respingerea unor explicaţii)

      • continuă cu relaţionarea rezultatelor cu cunoştiinţele din domeniu conducând la aprofundarea înţelegerii şi la asumarea de către elevi a propriei învăţări

      • se finalizează cu folosirea noii perspective dobândite pentru a aborda noi probleme şi a testa şi dezvolta explicaţiile obţinute pentru alte fenomene de interes.

    Evaluare:

    Ramane investigatia un demers didactic valabil numai pentru invatarea stiintelor?

    Imaginati un scenariu didactic din aria curriculara preferata.


    Inv area bazat centrata pe probleme i c p

    Invăţarea bazată (centrata) pe probleme (I.C.P.)

    Situatia:

    • determinarea de către elevi a existenţei sau non-exitenţei unei probleme

      Problema:

    • definirea problemei cu exactitate

      Solutia:

    • identificarea informaţiilor de care au nevoie pentru a înţelege problema

    • identificarea resurselor de care au nevoie pentru a colecta informaţia necesară

    • generarea unor posibile soluţii la problemă

    • prezentarea soluţiilor (eventual prin susţinerea unei variante)


    Jocul de rol

    Jocul de rol

    • Se bazeaza pe ideea ca poate invata nu numai din experienta directa ci si din cea simulata. A simula=a mima, a te preface, a imita, a reproduce in mod fictiv situatii,actiuni, fapte.

    • Scopul este de a-i pune pe participant in ipostaze care nu le sunt familiare tocmai pentru a-i ajuta sa inteleaga situatiile respective si pe alte persoane care au puncte de vedere, responsabilitati, interese, preocupari si motivatii diferite.

    • Variante :

      • Joc cu rol prescris, dat prin scenariu

      • Joc cu rol improvizat, creat de cel care interpreteaza

    • Etape:

      • Stabilirea temei si personajelor de interpretat

      • Pregatirea fiselor cu descrierile de rol

      • Separarea actorilor de observatori

      • Stabilirea modului de desfasurare (povestire, sceneta, proces)

      • Incalzirea grupului pentru jocul de rol

      • Amenajarea spatiului, pregatirea atmosferei

      • Interpretarea rolului

      • Evaluarea impreuna cu actorii si spectatorii

    • Evaluare:

      • numiti 3 cazuri cu rol prescris sau improvizat

      • imaginati-va cum ati juca 2 roluri


    Jurnalul cu dubl intrare

    Jurnalul cu dublă intrare

    • este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.

      Elevii:

      • trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie verticală.

      • În partea stângă li se va cere să noteze un pasaj care i-a impresionat în mod deosebit pentru că i-a surprins. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj.

        • De ce l-au notat?

        • La ce i-a făcut să se gândească?

        • De ce i-a intrigat?

          Pe măsura ce citesc, elevii se opresc din lectură şi notează în jurnal.

          Profesorul:

    • Le cere sa spuna ce comentarii au facut in legatura cu pasajele diverse.

    • Face el insusi propriile comentarii.


    Mozaicul

    Mozaicul

    • presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.

      Etapa 1

      • Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi; se numara pana la 4 incat fiecare elev sa aiba un numar de la 1 la 4

      • Fiecare membru primeste o fisa de invatare. Articolul are atatea parti cate grupe se costituie

      • Toti cei care au nr1 vor pimi prima parte s.a.m.d.

        Etapa 2

      • Toti cei care au avut nr1 formeaza un grup s.a.m.d.

      • Fiecare grup invata partea sa.

        Etapa 3

      • Fiecare se intoarce la grupul din care a facut parte si preda celorlalti continutul pregatit.

      • Apoi un lider al grupului (1,2,3,4) prezinta tema pentru fixare.

      • Profesorul asigura monitorizarea informatiei, stimuleaza cooperarea, asigura implicarea tuturor membrilor.

    • Evaluarea:

      • numiti 3 situatii de invatare in care se preteaza aceasta metoda

      • imaginati-va detaliat componentele activitatii


    Organizatorul grafic o g

    Organizatorul grafic (O.G)

    • O grila de sistematizare a notiunilor, o gandire vizualizata prin reprezentarea grafica a unui material

    • Elevii pot sa faca o corelare intre ce stiu si ce urmeaza sa invete.

    • presupune esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea şi vizualizarea ideilor.

    • Profesorii – stabilesc obiectivele, descopera punctele tari si slabe, stiu ce sa predea si ce vor evalua.

    • O.G. se poate prezenta in 5 moduri:

      • Pentru monitorizarea structurilor de tip comparativ

      • EX: asemanarideosebiri

      • Pentru structuri de tip descriere (caracteristici)

      • Pentru structuri de tip secvential (listare in ordine cronologica, numerica, etapizat, secvential)

      • Pentru structuri de tip cauze efect

      • Cauza – Efect1, Efect2, Efect3

      • Pentru structuri de tip probleme-solutie

        • Problema Solutia

    • Organizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii:

      • comparaţia

      • descrierea

      • structurarea pe secvenţe

      • relaţia cauză-efect

      • detectarea problemei şi găsirea soluţiei


    Portofoliul

    Portofoliul

    • Un instrument de evaluare complementara care regrupeaza rezultate ale invataturii pe o perioada indelungata. Oglindeste evolutia eleviilor, performantele si optiuniile

    • Cartea de vizita a elevului- de la unul la altul, de la un ciclu la altul

      Etape:

    • Construirea portofoliului

    • Profesorul

    • Definirea temei

    • Selectarea obiectivelor

    • Sarcinile de rezolvat

    • Tipuri de piese

    • Perioada de elaborare

    • Criterii de evaluare

    • Elevul

    • Elaboreaza produsul

    • Selecteaza produsele

    • Completeaza enunturile de autoevaluare

    • Prezinta

    • Evaluarea

      3.Utilitatea


    Prelegerea o perspectiv modern

    Prelegerea – o perspectivă modernă

    • este fără îndoială cea mai frecventă alegere într-o abordare didactică tradiţională. In acest sens este tipică imaginea profesorului la catedră (sau la tablă) care vorbeşte elevilor care stau cuminţi în bancă şi ascultă sau scriu după dictare.

      Profesorul:

    • stimularea interesului elevilor prin:

      • intrarea în prelegere prin intermediul unei poante, poveşti, imagini captivante şi în deplină relaţie cu ceea ce urmează să fie predat prin intermediul prelegerii

      • prezentarea unei probleme/ unui studiu de caz pe care se focalizează prezentarea

      • lansarea unei întrebări incitante (astfel încât elevii să fie atenţi la prelegere pentru a afla răspunsul)

    • aprofundarea înţelegerii elevilor prin:

      • folosirea de exemple şi analogii pe parcursul prezentării (pe cât posibil cu trimiteri la viaţa reală)

      • dublarea verbalului cu alte coduri - oferirea de imagini, grafice şi alte materiale ilustrative ; folosirea limbajului corporal

    • implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii:

      • pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experienţe personale

      • pentru a da răspunsuri la diferite întrebări

      • pentru a efectua o sarcină scurtă care clarifică diverse poziţii enunţate

    • evitarea unui punct final la final!

      • încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/ aplicaţii care urmează să fie rezolvate de elevi

      • Temă de reflecţie individuală :

    • Dacă sunteţi partizan al prelegerii, faceţi un plan al următoarei prezentări în care să ţineţi seama de reperele furnizate mai sus, în vederea eficientizării învăţării elevilor

    • solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona


    Proiectul

    Proiectul

    • este activitatea cel mai pregnant centrată pe elevi. Este un produs al imaginaţiei acestora, menit să permită folosirea liberă a cunoştinţelor însuşite, într-un context nou şi relevant. Proiectul este o activitate personalizată, elevii putând decide nu numai asupra conţinutului său, dar şi asupra formei de prezentare.

    • Proiectul este ceva, nu este despre ceva

    • Iata câteva exemple de produse realizate în urma derulării unor proiecte:

      • broşuri;

      • pliante;

      • postere;

      • pagini de revistă sau ziar;

      • carte ;

      • sondaje de opinie (însoţite de comentarii);

      • ghiduri;

      • mici piese de teatru, dramatizări;

      • obiecte însoţite de instrucţiuni de folosire; reclame;

      • studii de caz etc.

    • Etape:

      • Stimularea

      • Stabilirea obiectivelor

      • Împărţirea sarcinilor

      • Cercetare / creaţie / investigaţie

      • Procesarea materialului (individual sau în grup)

      • Realizarea formei finale

      • Prezentarea proiectului

      • Feed-back


    Sinelg

    SINELG

    • Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii

    • este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut.

      Presupune următoarele etape :

      • În timpul lecturii elevii marchează în text (sau notează pe hârtie în timpul prelegerii):

        • cunoştinţele confirmate de text

        • cunoştinţele infirmate / contrazise de text –

        • cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum +

        • cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ?

      • După lectură, informaţiile se trec într-un tabel:

        √-+?

        Informaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se comunică de catre

        perechi / grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel similar la tablă.

        Cunostinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.

    • Evaluare:

      • Stabiliti trei teme care se preteaza din aria curriculara pe care o predati

      • Imaginati-va o asemenea lectie


    Studiul de caz

    Studiul de caz

    • Etapele:

      • alegerea cazului

      • cercetarea materialului de catre elevi

      • se revine la caz, se stabilesc toate datele problemei, conceptualizate, ierarhizate, sistematizate

      • conceptualizarea - discutiile pot fi orientate in urmatoarele directii:

    • - “priveste in urma” asupra contextului

    • - “priveste dedesubt”

    • - “priveste in jur” asupra situatiilor similare

    • - “priveste inainte”

    • Se bazeaza pe cercetare si stimuleaza gandirea critica prin analiza, intelegera, diagnosticarea si rezolvarea unui caz. Situatiile reale sunt cele folosite (autentice).

    Se trag concluzii cu valabilitate si in alte situatii de viata.

    • Evaluare:

      • alege 3 situatii autentice pentru studii de caz

      • imaginaza-ti scenariul unuia

    • Impactul didactic:

    • Elevii implicati vor fi confruntati cu:

      • alegerea entitatii de cercetat

      • colectarea datelor

      • analiza datelor

      • realizarea raportului de cercetare

      • discutarea validitatii si legitimitatii studiului realizat


    Stiu vreau s tiu am nv at

    Stiu/vreau să ştiu/am învăţat

    • Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o anumită temă şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie.

      Etape:

      • Cereţi-le la început elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ce ştiu despre tema ce urmează a fi discutată. În acest timp, construiţi pe tablă un tabel cu următoarele coloane: Ştiu/Vreau să ştiu/Am învaţăt

      • Cereţi apoi câtorva perechi să spună celorlalţi ce au scris pe liste şi notaţi lucrurile cu care toată lumea este de acord în coloana din stânga.

      • ajutaţi-i pe elevi să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri.

      • Cereţi-le apoi elevilor să citească textul.

      • reveniţi asupra întrebărilor pe care le-au formulat înainte de a citi textul şi pe care le-au trecut în coloana “Vreau să ştiu”. Vedeţi la care întrebări s-au găsit răspunsuri în text şi treceţi aceste răspunsuri în coloana “Am învăţat”

      • Întoarceţi-vă apoi la întrebările care au rămas fără răspuns şi discutaţi cu elevii unde ar putea căuta ei aceste informaţii.

      • În încheierea lecţiei elevii revin la schema S/V/I şi decid ce au învaţat din lecţie.


    Turul galeriei

    Turul galeriei

    • Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.

    • În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându-se la abordări variate.

    • Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.

    • La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.

    • După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.

      Evaluare:

      • Ce avantaje presupun Ciorchinele şi Turul Galeriei ?

      • Imaginati-va 2 activitati desfasurate cu elevii din aria dumneavoastra curriculara


  • Login