1 / 10

Animale pe cale de disparitie din Romania

Animale pe cale de disparitie din Romania. Pelicanul.

Download Presentation

Animale pe cale de disparitie din Romania

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Animale pe cale de disparitiedin Romania

  2. Pelicanul Dintre păsările înotătoare de la noi, pelicanul este cea mai mare. După înfăţişarea lui ciudată, greu îţi poţi închipui că vieţuieşte pe meleagurile noastre, în Delta Dunării. Zoologii au constatat că familia pelicanilor cuprinde opt specii.În ţara noastră trăiesc două specii: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelicanul creţ (Pelecanus crispus); popular li se spune: «babiţă», «baboşă», «babiţă creaţă» ori «baboşă zbârlită». Ambele sunt migratoare, dar Delta Dunării le este locul unde an de an se-ntorc pentru a scoate pui.

  3. Capra Neagra • Animalul are o înălţime între 1,10 si 1,30 cm, are o coadă scurtă (maximum 8 cm), având înălţimea la greabăn de 75 cm, cântărind între 30 şi 50 de kg. Are un corp relativ scund, picioare musculoase cu copită despicată, un gât relativ lung terminat cu un cap scurt prevăzut la ambele sexe cu două coarne inelate şi încovoiate spre îndărăt. In spatele coarnelor se găsesc două glande care secretă în perioada de împerechere un lichid cleios cu miros neplăcut. In timpul verii capra neagră are o culoare spălăcită brun-roşcată, partea inferioară a corpului fiind alb gălbui, având pe spate o dungă neagră. Iarna culoarea caprei este brun închis, brun negricios, fiind alb pe abdomen şi picioare, capul fiind de culoare albă-gălbuie, pe creştet având o dungă de culoare închisă.

  4. Cocosul de Munte • Arealul lui de răspândire este frecvent Europa Centrală unde poate fi întâlnit numai în regiunile de munte împădurite puţin circulate. Ţările unde poate fi întâlnit cocoşul de munte sunt Austria, Elveţia, Slovenia, România şi Germania. In Germania în Scoţia sau Siberia cocoşul de munte stă pe lista animalelor periclitate de dispariţie, fiind interzis vânarea lui. Cocoşul de munte trăieşte mai mult în luminişurile pădurilor de foioase sau de conifere cu vegetaţie abundentă în munţii Alpi, Mittelgebirge şi Carpaţi din Europa ca şi în taiga din Asia de Nord. IUCN apreciază populaţia cocoşilor de munte între 1,5 şi 2 milioane de păsări .

  5. Vulturul Plesuv • Pasare de prada (Algypius monachus) devoratoare de cadavre din ordinul Falconiformelor, cu capul si gatul lipsite de pene, cu cioc incovoiat si puternic si un simt extrem de bine dezvoltat al vazului si mirosului. Atinge o lungime de pana la 1 m, cu o deschidere a aripilor de pana la 3,7 m. Penajul este adesea intunecat, iar capul viu colorat .

  6. Jderul • Martes foina - Jderul de fag • Similar in marime si culoare cu Jderul de Pin, Jderul de Fag are, pe gat, o pata galben- albicioasa. Cunoscut si sub numele de Jderul de piatra, este intalnit adesea in zonele aride, pietroase, in care isi sapa vizuine mici. • Este mai activ dimineata si seara, dar apare si in timpul zilei. Da nastere o singura data pe an, primavara, la 1-8 pui. • Habitat: paduri, versante pietroase ale dealurilor. • Marime: 44-54 cm, plus o coada de pana la 32 cm. • Hrana: in special mamifere mici si pasari.

  7. Cerbul • Cerbul (Cervidae) este un animal mamifer din categoria rumegătare, paricopitate (Artiodactyla). Această familie cuprinde cca. 45 de specii, printre care se poate aminti căprioara, renul şi elanul. Caracteristic cerbului sunt coarnele ramificate care de obicei cresc numai la masculi. Cerbul (Cervus elaphus L.) - este un mamifer ierbivor de culoare bruna - roscata cu un accentuat dimorfism sexual . Cerbii sunt mai mari decit ciutele si prezinta spre deosebire de acestea coarne caduce. Ca ordin de marime masculii au greutati cuprinse intre 180-300 kg, iar ciutele ajung doar la 80-150 kg. Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni martie, fenomen care se intinde, functie de virsta si vigurozitatea fiecaruia dintre cerbi, chiar pina in luna mai. La vitei, atunci cand implinesc virsta de 1 an, in luna mai, incepe cresterea primului rind de coarne crestere care se termina in septembrie. Aceste coarne sunt de regula sulite lungi de 20-30 cm, fara rozete .

  8. Ursul Brun • Animal deosebit de puternic, aparţinând familiei Urside, ursul brun românesc - privit de mulţi biologi ca sub-specie încă neînregistrată - are un corp de până la 2,5 m lungime, o înălţime la greabăn de până spre 1,5 m şi o greutate maximă de 600 kg. Este un animal plantigrad, iar ghiarele nu sunt retractile, imprimându-se în mers odată cu talpa şi degetele. • Denumirea ştiinţifică a cunoscut numeroase variaţii. Cea în uz la ora actuală este Ursus arctos arctos, Linne, 1785. • Ursul brun are o blană deasă, mult apreciată, cu două rânduri de peri, spicul şi puful. Deşi culoarea de bază este cea brun-cafenie, variaţiile sunt dosebit de mari, de la urşi roşcaţi la cei aproape negri. Unele exemplare prezintă pete albe la baza gâtului, formând uneori un adevărat guler, asemănător cu cel al ursului gulerat de Himalaya.

  9. Barza Alba • Barza albă sau cocostârcul, cu denumirea ştiinţifică Ciconia ciconia, este singura pasăre de talie mare din ornitofauna ţării care s-a apropiat de om şi îşi construieşte cuibul în vecinătatea noastră. Încă de pe vremea romanilor era socotită pasăre sfântă "avis pia et benigna" considerată la fel şi astăzi în multe zone. Multe credinţe populare se leagă de această pasăre: aduce primăvara, aduce noroc casei unde îşi face cuibul şi o fereşte de foc şi fulger, poate prevesti  belşugul, norocul, starea sănătăţii etc.

  10. Proiect realizat de : Gorgan Gabriel Gorgan Madalin Clasa a VI-a

More Related