Tendinţele aplicării procesului Sorbona-Bologna în Europa Occidentală şi Oriental ă

1. Tendinţele aplicării procesului Sorbona-Bologna în Europa Occidentalăşi Orientală Senatul ULIM 24 noiembrie 2004 Prezentare Ana GUŢU, Prim-Vicerector www.ulim.md agutu@ulim.md

2. Procesul Sorbona-Bologna • Declaraţiile: • Sorbona (1998,4 ţări),Bologna (1999,29 ţări),Praga (2001,32 ţări),Berlin(2003, 40 ţări) • Spaţiul European al învăţământului superior şi al cercetării • Mobilitatea studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor • Transparenţa şi atractivitatea

3. Procesul Sorbona-Bologna • Arhitectura studiilor comparabile(80% din statele semnatare au deja baza legislativă pentru aceasta) : • Licenţa (bachelor),master,doctorat(PhD) • Studiimodulare şi semestriale (Credite ECTS) • Recunoaşterea mutuală a diplomelor de studii • Formarea profesională pe parcursul întregii vieţi • Cursuri europene şi internaţionale • Evaluarea şi asigurarea calităţii

4. Procesul Sorbona-Bologna • Aderarea politică rapidă – proces multaşteptat în spaţiul european (2/3 din instituţiile vizate au sensibilizat rapid esenţa PSB, însă 50% din ele consideră că legislaţia ţărilor lor încă nu este gata pentru efectuarea reformei) • Convergenţă mai degrabă decât armonizare (tentativă nereuşită a Buxelles – armonizarea ar putea duce la banalizare) • Oportunitatea impulsionării evoluţiei învăţământului naţional

5. Puncte de reper • Cunoaşterea şi susţinerea Procesului SB • Rolul studenţilor (60% studenţi au fost familiarizaţi formal cu esenţa PSB) • Gradul de angajare în câmpul muncii (sporirea acestuia odată cu sporirea calităţii studiilor şi pertinenţei diplomelor) • Structura cursurilor (reforma curriculară) – 80% din ţările semnatare au acceptat structura în 2 cicluri, cât despre doctorat – situaţia diferă de la ţară la ţară)

6. Puncte de reper • Autonomia şi asigurarea calităţii (ţările semnatare au creat agenţii pentru evaluarea externă a calităţii studiilor şi examinează acum posibilitatea standardizării principiilor de evaluare; cu deosebită acuitate se pune problema acreditării studiilor doctorale)

7. Evoluţii • Foarte diverse în dependenţă de ţară - Conjunctura politică • Voinţa pentru reforme • Dinamica aplicării • Gradul de aderare la comunitatea universitară (profesori, studenţi) • Calitatea dialogului Stat – Instituţie

8. Situaţia în câteva ţări • Dinamică rapidă, reforma ofertei studiilor • Franţa, Italia • Dinamică rapidă, sistem SB apropiat celui anterior - Olanda, Norvegia, Suedia • Situaţie specifică • Austria, Belgia • Spania, Portugalia, Germania, Grecia • România, Republica Moldova

9. Evoluţii - Franţa

10. Evoluţii - Franţa • 4 texte reglementare normative au fost publicate în 2002. • Păstrarea diplomelor intermediare DEUG, DESS, DEA ş.a.pentru o perioadă de timp până la expirarea cererii de formare) • Trecerea completă la sistemul LMD pe întreg teritoriul Franţei (Licenţă, Master, Doctorat) în anul 2005. • Concentrarea doctoratului în Şcolile Doctorale pe lângă universităţi (studii doctorale cu elemente prezenţiale pluri- şi interdisciplinare).

11. Evoluţii - Franţa • Contractualizarea – instituţia şi ministerul educaţiei şi ştiinţei încheie un contract de colaborare. Contractul se reînnoieşte 1 dată la 4 ani. • Iniţiativa de a propune noi formări la noi specializări vine din parte universităţii. Ministerul acordă sau nu abilitarea pentru respectivele propuneri. • Contractul determină şi finanţarea universităţii pe următorii patru ani.

12. Evoluţii - Franţa • Transparenţa ofertei de formare şi atractivitatea acesteia • Flexibilizarea cursurilor (trasee specifice pentru studenţi) • Dezvoltarea parteneriatului cu alte universităţi (80% din universităţile franceze au omologat ciclurile lor de studii, 66 din 85 universităţi franceze au efectuat trecerea la LMD) • Impulsionarea mobilităţilor studenţeşti şi profesorale (eliberarea diplomelor duble, co-diplomarea)

13. Evoluţii - Franţa • În 1984 a fost creat CNE (Comitetul Naţional pentru Evaluare), ce se ocupă de acreditarea externă a universităţilor. • Expertiza cercetării se efectuează la nivel naţional. • Şcolile doctorale sunt evaluate 1 dată la 4 ani. Conducătorii de doctorat – 1 data la 2 ani.

14. Evoluţii - Franţa • Licenţă (180 credite ECTS) – Achiziţionarea cunoştinţelor fundamentale, pluridisciplinaritate, oferte aderente, inserţie profesională, continuarea studiilor prin master. • Master (120 credite ECTS) – competenţe specifice ale universităţii, orientarea spre profesionalizare şi cercetare, inserţie europeană şi internaţională prin doctorat sau câmpul muncii.

15. Evoluţii - Franţa • Doctorat /PhD (Şcolile doctorale ) – studii în cadrul unei echipe de cercetare în Şcoala Doctorală acreditată de CNE în domeniile de excelenţă ale universităţii. • Drepturile şi obligaţiunile doctorandului şi ale conducătorului ştiinţific sunt menţionate în Carta tezei. • Diploma este eliberată de universitate cu referinţă la Şcoala Doctorală acreditată. • Impulsionarea mobilităţilor doctorale – doctorat în co-tutelă, cercetări în comun etc.

16. Concluzii pentru Franţa • Experimentări - 2002-2003 • Schimbarea culturii • Construirea “doctrinei” • Aderări, rezistenţă, procese integraţioniste - 2004:70% din universităţi şi 80% omologărireciproce Şcoli/Universităţi • 2005 – totalitatea universităţilor trec la LMD • Puternic impact instituţional

17. Evoluţii - Italia

18. Evoluţii - Italia • Situaţia anterioară • Ciclu unic:Lauréa • Studii de durată până la 8 ani • Procentajul reuşitei – unul din cel mai slab în Europa) • Legea: noiembrie 1999 • 2001: adoptarea oficială a PSB • Tranziţia în 4 ani • 55 Universităţi şi Institutele Politehnice

19. Evoluţii - Italia • Lauréa:3 ani,180 Credite ECTS • Lauréa spécialistica:2 ani, 120 Credite ECTS • Magistralis=>inserţia profesională • Doctoralis=>studii doctorale

20. Evoluţii - Italia • Master: Curs cu vocaţie profesională • Post-Lauréa(60 ECTS) • Post-Lauréa spécialistica(120 ECTS) • Acces limitat, taxe de şcolarizare foarte înalte • Classi di lauréa: mari domenii disciplinare fixate de minister • Lauréa:42 classi (biologie, drept, economie, matematică, ştiinţe umanistice)

21. Evoluţii - Italia • Lauréa spécialistica:104 classi (arheologie, fizică, filosofie, farmacie industrială, geniu civil, ştiinţe cognitive, ştiinţe politice) • Ministerul fixează cursurile obligatorii şi opţionale. Primele nu pot depăşi 66% din numărul de credite acumulate. • Studentul îşi poate alege propriul său traseu de formare. • Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Italia a introdus o funcţie nouă în universităţile italiene – manager didactic.

22. Evoluţii - Italia • Cele 52 universităţi italiene propun un număr de 3200 cursuri • Minisetrul italian al educaţiei şi ştiinţei lansează anual programul de “Internaţionalizare a cursurilor”, care prevede eliberarea diplomelor duble sau co-diplomarea. Legea permite eliberarea unui supliment la diplomă vizat de două universităţi partenere.

23. Evoluţii – Olanda • Sistemul Bachelor-Master a fost introdus în 2002 odată cu un sistem de acreditare a calităţii studiilor universitare. • Un an de studii universitare echivalează cu 60 credite ECTS (1680 ore) • Legea spune că orice Bachelor trebuie să permită continuarea îstudiilor prin Master, dar conform dicrecţiei alese. • Accesul la doctorat este permis doar în baza unui Master. • Reforma trebuie să finalizeze în septembrie 2004.

24. Evoluţii – Norvegia • Sistemul anterior de 4 ani era foarte apropiat celui propus de Procesul SB • Dispozitivul legal a fost adoptat în 2001. • Structura actuală e Bachelor – 3 ani, 180 ECTS, Master – 2 ani 120 ECTS, Doctorat (PhD). • Toate universităţile trebuie să se conformeze sistemului în anul universitar 2003-2004.

25. Evoluţii - Suedia • Adoptă toate prevederile Procesului SB • Adoptă sistemul de două cicluri • Actualmente discuţii pe marginea adaptării sistemului naţional de credite transferabile la ECTS.

26. Evoluţii – Austria • În pofida criticilor adresate Procesului SB de către unele universităţi austriece – în prezent, ţara e anagajată deja în reformele de rigoare prin legea din 2002, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004. • 25% din instituţii s-au conformat cerinţelor legii, 50% - vor finaliza acest proces către 2006. • În 2004 ministerul educaţiei a creat o Agenţie pentru evaluarea calităţii în învăţământ.

27. Evoluţii – Belgia (francofonă) • Folosirea ECTS în primele 2 cicluri • În 2003 apare decretul despre armonizarea studiilor universitare în Belgia. • Crearea une Agenţii de evaluare a calităţii studiilor universitare în 2004. • Ciclul Bachelor – 180 credite ECTS. Ciclul Master – 60 sau 120 credite, situaţia e încă neclară la acest capitol. • Reforma va face să regrupeze cele 6 centre de studii universitare necomplete în jutrul celor 3 universităţi existente

28. Evoluţii - Spania

29. Evoluţii - Spania • Legea organică despre aderarea la spaţiul european al învăţământului superior a fost adoptată în 2001. • Ciclurile de studii universitare: grado (licenciatura) - 180-240 credite ECTS; postgrado (master) – 60-120 credite ECTS; doctorat – puţin avansat.

30. Evoluţii - Spania • Sarcini imediate: • Adaptarea sistemului de credite spaniol la ECTS. • Iniţierea unui dialog eficient între instituţii şi minister (actualmente doar 20% din disciplinele curriculare sun la libera decizie a universităţilor) • Schimbarea mentalităţii la profesori şi studenţi. • Finalizarea reformei – 2010.

31. Evoluţii - Portugalia

32. Evoluţii - Portugalia • Portugalia este încă prea puţin angajată în Procesul SB. • Pentru prima dată ministerul ştiinţei şi educaţiei a prezentat un plan de aplicare a Procesului SB la Consiliul pentru învăţământul superior în mai 2003. Actualmente legea respectivă este în discuţii la parlament. • Este pe cale de a adopta arhitectura de 2 cicluri universitare cu o durată încă non-definită clar.

33. Evoluţii - Portugalia • Tranziţia - presupusă până în 2005. • Menţinerea ciclurilor existente: licenţiatura – 4/6 ani şi mestrado – 2 ani, cât şi doctoratul. • Portugalia aplică prevederile Convenţiei de la Lisabona, însă recunoaşterea diplomelor ţine încă de autoritatea universităţilor. • Definirea rubricilor suplimentului la diplomă mai e încă în discuţie, cu toate că universităţile eliberează deja aceste suplimente.

34. Evoluţii - Portugalia • Sistemul de credite transferabile naţional urmează a fi adaptat la ECTS • Sistemul de evaluare a studiilor universitare pedagogice a fost extins pentru toate domeniile, iar Agenţia Naţională de Evaluare este afiliată la ENQA (European Network for Quality Assurance)

35. Evoluţii - Germania • Legea din 1998 prevede structurarea studiilor universitare pe două cicluri (Bachelor – BA) şi Master (MA). • Reforma este tributară politicii landurilor. • Universităţile mai recente sunt mai receptive decât cele tradiţionale. • Reticenţele vizând Procesul SB diminuează, iar opţiunea liberei alegeri în spiritul humboldian câştigă din ce în ce mai mult teren.

36. Evoluţii - Grecia • Cu toate că Grecia este semnatară a Procesului SB – legea va fi pregătită abia în următoarele luni. • Universităţile sunt încă puţin angajate în acest proces. • Au fost realizate mai multe proiecte de masterate şi doctrate în comun cu alte universităţi europene.

37. Evoluţii - România

38. Evoluţii - România • Legea privind organizarea studiilor universitare pe 3 cicluri – licenţă, master şi doctorat a fost adoptată la 24 iunie 2004. • Durata ciclurilor se stabileşte de Ministerul Educaţiei la propunerea Consiliului Rectorilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern

39. Evoluţii - România • Licenţa – durata 3-4 ani, 180-240 ECTS, oferă cunoştinţe şi competenţe largi, pe domenii de studii şi abilităţi cognitive specifice. • Licenţa serală şi cu frecvenţă redusă– cu 1 an mai mult decât la zi. • Licenţa prevede obligatoriu stagiile de practică. • Masteratul – durata 3-4 semestre, 90-120 ECTS. Prin excepţie, în funcţie de durata licenţei, se acceptă 60 ECTS. Oferă studii de aprofundare a licenţei obţinute sau într-un domeniu apropiat, cât şi de dezvoltare a capacităţilor de cercetare.

40. Evoluţii - România • Legea prevede că absolvenţii deţinători ai diplomei de licenţă sau master pot ocupa posturi didactice în ciclul primar sau gimnazial, pentru posesorii diplomei de licenţă - cu condiţia parcurgerii a unui modul psihopedagogic de 30 credite ECTS. • “Instituţiile de învăţământ superior sunt autonome şi răspund pentru proiectarea, aplicarea şi dezvoltarea de specializări şi programe de studii corespunzătoare.”

41. Evoluţii - România • Studiile universitare de doctiorat au de regulă durata de 3 ani. Durata poate fi prelungită cu aprobarea senatului universitar în situaţii specifice de cercetare. • Susţinerea tezei se poate efectua în termen de maximum 3 ani după terminarea studiilor de doctorat. • Reglementările specifice organizării studiilor universitare de doctorat se elaborează de ministerul educaţiei şi cercetării şi se pun spre aprobare guvernului.

42. Evoluţii - România • Aplicarea ECTS este obligatorie în toate instituţiile universtare. • Începând cu 2005-2006 universităţile eliberează suplimentul la diplomă conform normelor europene în vigoare. • Legea prevede stimularea programelor de diplome comune, pe care ministerul educaţiei şi cercetării le legiferează cu asistenţa guvernului prin reglementări legale.

43. Evoluţii - România • Instituţiile de învăţământ superior de scurtă durată intră în lichidare sau se reorganizează în instituţii de studii la nivel licenţă. • Prevederile legii intră în vigoare în anul academic 2005-2006.

44. Evoluţii - România • Legea prevede că în unele cazuri universităţile pot oferi un ciclu de formare integrat cu o durată de 5 ani, 300 ECTS, care echivalează cu diploma de master.

45. Evoluţii - Moldova

46. Evoluţii - Moldova • Nu este semnatarăa PSB, dar speră să devină la reuniunea din mai, 2005 de la Bergen, Norvegia. • A pregătit textul noii legi a învăţământului • A elaborat strategia dezvoltării învăţământului superior din RM până 2015 (finalizarea procesului de reformare – în 2015). • A elaborat Nomenclatorul specializărilor supus spre discuţie în Parlamentul RM

47. Evoluţii - Moldova • Autonomia universitară este “dirijată” de Ministerul Educaţiei. • A fost creat în 1999 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Evaluare Academică. • Calitatea învăţământului universitar a diminuat din cauza creşterii bruşte a numărului de studenţi care au acces la studii.

48. Evoluţii - Moldova • Comunitatea universitară din RM denotă un grad de angajare sporit în procesul integraţional european. • Studiile universitare se structurează în 2 cicluri – licenţă (4 ani) şi master (1 an). • Doctoratul rămâne de competenţa universităţilor, dar şi a Academiei de Ştiinţe din RM. • Diploma de doctor nu este eliberată de universităţi, ci de Comisia Superioară de Atestare.

49. Evoluţii - Moldova • Câteva universităţi au trecut la organizarea procesului didactic în baza de ECTS (inclusiv ULIM). • Suplimentul la diplomă este eliberat de majoritatea universităilor din republică, ULIM-ul eliberează acest supliment din 1996 • Societatea este sensibilizată de filosofia Procesului SB prin diverse publicaţii, emisiuni, seminare, foruri etc.

50. Concluzii • De la lansarea programei Erasmus 1987, care s-a inspirat din istoricul academic al Evului Mediu până în prezent a fost parcursă o cale lungă • Dinamică Procesului SB este ireversibilă, dar diferenţiată de la ţară şa ţară