Sisteme de transmitere a mișcării

1. Sisteme de transmitere a mișcării Modulul

2. 1. Definiții. clasificări • Organele de maşini sunt părţi componente ale mecanismelor, maşinilor şi utilajelor, care pot fi calculate, proiectate şi executate separat, ţinându-se seama de condiţiile de funcţionare ale sistemelor din care fac parte. • Din punct de vedere al complexităţii, organele de maşini pot fi • simple – formate dintr-o singură piesă (şurubul, bolţul, ştiftul, pana, arborele, etc.) • compuse – formate din mai multe piese, care constituie un element unitar din punct de vedere constructiv şi funcţional (rulmentul, roata melcată, lanţul etc.).

3. 1.1. Tipuri de organe de mașini utilizate la transmiterea mișcării • Osiiși arbori • Lagăre • Cuplaje • Ghidaje

4. Transmisii mecanice • Transmisiile mecanice sunt caracterizate prin raportul de transmitere a mişcării şi prin randamentul energetic: • I1,2 = n1 / n2 • I1,2 = P2 / P1

5. Tipuri de transmisii mecanice • Transmisii prin curele • Transmisii prin cabluri • Transmisii prin lanțuri • Variatoare • Transmisii prin roți dințate

6. 2. Organe de mașini utilizate în transmisii mecanice

7. 1. osii și arbori • Osia este un organ de mașină care susține alte organe ale mișcării de rotație (scripeți, roți dințate, roți de rulare, etc.) fără să transmită momente de răsucire. • Solicitările sunt numai de încovoiere deoarece momentul rezistent de frecare din lagăre este foarte mic și poate fi neglijat

8. Arborii reprezintă organe de maşini care au rolul de a susţine alte organe de maşini (roţi) aflate în mişcare de rotaţie, contribuind la transmiterea mişcării. • Arborii sunt solicitaţi compus la torsiune + încovoiere. • Arbori drepţi (fig 1) • Arbori flexibili (fig 2) • Arbori cotiţi (fig 3, fig 4) • Arbori cu came (fig 5)

9. ANIMAŢII ARBORI ŞI OSII • Arbore_ • Arbore cotit • Osii_

10. Materiale folosite • În general arborii şi osiile se confecționează din oţel carbon obișnuit (OL 42, OL 50, OL60). • Se mai pot folosi oțeluri laminate de calitate (OLC 25, OLC 35) la care se aplica tratamente termice pentru creșterea rezistenței în zona de sprijin. • Pentru solicitări speciale și gabarite reduse se recomandă oțeluri aliate de îmbunătățire (41 MoCr 11, 41 CrNi 12). • Pentru arborii cu forme complexe (realizați prin turnare) se recomandă fonta.

11. 2.Lagăre • Lagăre cu alunecare • Elemente componente • Tipuri constructive • Lagăre cu rostogolire • Noțiuni generale • Lagăre radiale • Lagăre axiale • Lagăre radial axiale • Montarea lagărelor cu rostogolire

12. 3. cuplaje Cuplajele sunt organe de legătură și de antrenare care au rolul de transmitere a mișcării de rotație de la un arbore la altul sau de la un organ de mașină la altul. Animație Transmisia se face fără modificarea valorii parametrului transmis sau a sensului mișcării. Condiții pe care trebuie să le îndeplinească cuplajele: • să lucreze cu uzură cât mai mică • să fie silențioase • să aibă întreținere ușoară • montarea, demontarea și schimbarea pieselor componente să se facă ușor • să compenseze devierile unghiulare, radiale si axiale din timpul exploatării • să nu introducă solicitări suplimentare axiale, radiale sau forțe de frecare • să asigure securitatea muncii

13. Clasificareacuplajelor Clasificarea cuplajelor se face după mai multe criterii, și anume: A) După modul în care se realizează transmisia momentului de torsiune și a mișcării de rotație: 1.   cuplaje mecanice- la care transmisia momentului de torsiune și a miscării de rotație se realizează prin elemente mecanice, folosind forța de frecare, transmisii dințate sau gheare 2.   cuplaje hidraulice- la care transmiterea momentului de torsiune și a mișcării de rotație se face prin intermediul fluidelor, folosind: a) presiunea - cuplaje hidrostatice; b) energia cinetica - cuplaje hidrodinamice; 3. cuplaje electromagnetice- la care momentul de torsiune se transmite prin intermediul fortelor electromagnetice.

14. B) După modul în care se realizează legătura între capetele arborilor: 1. cuplaje permanente- sunt cele la care legătura se stabilește sau se întrerupe numai prin montare sau demontare, deci ele nu pot fi desfăcute în timpul funcționării lor. Aceste cuplaje se pot împărți în: a)    cuplaje fixe- la care arborii sunt legați rigid, ei funcționând ca unul singur; (Cuplaje permanente fixe) b)  cuplaje mobile- la care arborii au posibili­tatea sa realizeze mici deplasari relative, axiale, radiale sau unghiulare. (Cuplaje permanente mobile) Cuplajele permanente se deosebesc între ele după poziția relativă a celor doi arbori între care se face transmisia mișcărilor; din acest punct de vedere avem: •  cuplaje coaxiale- la care arborii au aceeași axa; •  cuplaje articulate- la care axele celor doi arbori sunt concurente. 2.cuplaje intermitente- cu aceste cuplaje legătura dintre arbori poate fi stabilită sau întreruptă în repaus sau în timpul funcționării prin comanda exterioară sau automată, fără a fi necesară demontarea componentelor. Aceste cuplaje se mai numesc ambreiaje. (Cuplaje intermitente)

15. Din grupa cuplajelor intermitente fac parte si cuplajele de siguranță, care se desfac la depășirea unor valori ale turației sau solicitării, precum și cuplajele cu acționare rapidă,ce realizează un număr mare de cuplări și decuplări în unitatea de timp și care sunt frecvent utilizate în construcțiile de mecanică fină și automatică. După modul în care funcționează, cuplajele intermitente pot fi: •  comandate- la care acționarea și întreruperea legăturii dintre arbori se face cu ajutorul unei comenzi exterioare; •  automate - la care acționarea sau întreruperea legăturii se face la depășirea valorii unui parametru funcțional, cum ar fi: turație, moment, viteza. Comanda cuplajelor pentru stabilirea sau întreruperea legăturii dintre arbori se poate face în mai multe moduri, iar din acest punct de vedere cuplajele comandate se împart în: •  cuplaje cu comanda mecanica; •  cuplaje cu comanda electrica; •  cuplaje cu comanda hidrostatica; •  cuplaje cu comanda pneumatica.

16. 4. GHIDAJE • Sunt alcătuite din suprafeţele de contact între partea fixă (batiu) al MU şi partea mobilă (sanie, unitate avans). • Rolul sistemului de ghidare estede a materializa traiectoriile rectilinii sau circulare necesare generării suprafeţelor pieselor de prelucrat.

17. CARACTERISTICI NECESARE PENTRU BUNA FUNCȚIONARE: Ghidarea trebuie să asigure: • precizia descrisă iniţial • să fie rigidă • să aibă rezistenţă la uzură • să permită deplasarea subansamblelor mobile cu viteză mare

18. CLASIFICAREA GHIDAJELOR • După forma traiectoriei: • rectilinii • Circulare • După profilul perpendicular pe direcţia de mişcare • În A

19. În V Cu profil dreptunghic Cu profil cilindric În coadă de rândunică

20. După forma constructivă: • grupa A = ghidaje cu frecare de alunecare • frecare lichidă (uleiul, apa, lichidul de răcire) • frecare gazoasă • frecare mixtă • grupa B = ghidaje de rostogolire • Cu role, bile, ace • Închise sau deschise • grupa C = ghidaje mixte

21. Montarereductor • http://www.youtube.com/watch?v=JaLbEuAHLGI&feature=player_detailpage