Monica Şerban, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii Bucureşti, 26 ianuarie 2012

1. Al treilea val de migraţie roma: mobilitate şi migraţie internaţională la populaţia de romi din România Monica Şerban, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii Bucureşti, 26 ianuarie 2012

2. Structura prezentării: • Despre date • Cei care au fost plecaţi şi au revenit • Cei plecaţi • Viitorul... • Discuţii

3. Despre date: • Bazele utilizate: • Baza de gospodării (N=1109) • Baza de indivizi (N=5548) • Limite: • date culese exclusiv la origine • date limitate de design-ul studiului

4. Cei care au fost plecaţi şi au revenit: experienţa deplasării în străinătate la nivel individual

5. Cei care au fost plecaţi şi au revenit: experienţa deplasării în străinătate la nivel individual(ctd) 5% 8% 15%

6. Cei care au fost/sunt plecaţi: experienţa deplasării în străinătate la nivelul gospodăriei • Peste o treime din gospodării au experienţa deplasării unui membru în străinătate după 1990 • Majoritatea gospodăriilor care au experienţa deplasărilor în străinătate sunt gospodării “noi”, cu câştigarea unei asemenea experienţe după 1 ianuarie 2007 • Odată intrate în circuitul deplasărilor în străinătate, gospodăriile continuă să păstreze strategia

7. Cei care au fost plecaţi şi au revenit: experienţa deplasării în străinătate la nivel individualdupă 1 ianuarie 2007 • Pentru marea majoritate, cea mai recentă plecare în străinătate are loc începând cu 2008 • Motivul principal: munca • Pattern de migraţie bazat pe plecări şi reîntoarceri frecvente: • Trei pătrimi din cei care au experienţa deplasării în străinătate după 1 ianuarie 2007, au revenit acasă după 6 luni sau mai puţin, majoritatea a locuit mai puţin de 3 luni în străinătate

8. Cei care au fost plecaţi şi au revenit: experienţa deplasării în străinătate la nivel individualdupă 1 ianuarie 2007 • Revenirile din perioada 2007 până în prezent se fac preponderent din 5 ţări: Spania şi Italia, urmate de Franţa, Germania şi Ungaria. • Pentru cea mai recentă deplasare în străinătate, romii care se aflau în momentul sondajului în România se orientaseră preponderent către o singură destinaţie (indiferent de ţară).

9. Cei plecaţi: • numai 5% dintre cei 5548 de indivizi despre care s-a cules informaţie erau, indiferent de motiv, perioada de timp sau destinaţie, plecaţi din gospodărie. Cea mai mare parte a plecărilor sunt externe (peste trei pătrimi) • Aproape jumătate dintre cei plecaţi sunt în străinătate de mai mult de 1 an de zile. • Preponderenţa clară a economicului printre motive • Destinaţiile actualilor migranţi sunt mai clar segregate decât cele ale foştilor migranţi : Italia, Spania şi Franţa concentrează împreună peste 75% din populaţia de romi români aflată în străinătate

10. Cei plecaţi(ctd): • Aproape 65% dintre cei plecaţi au vârste cuprinse între 18 şi 39 de ani • Majoritar, cei plecaţi sunt cei căsătoriţi sau aflaţi în uniuni consensuale (concubinaj) • Proporţii apropiate ale bărbaţilor şi femeilor • Populaţia mai degrabă educată (în raport cu cei rămaşi) este plecată în străinătate

11. Viitorul:

12. Viitorul (ctd) • A munci motivează marea majoritate a indivizilor care se gândesc să plece • Aproximativ jumătate din cei care îşi doresc să plece sunt siguri sau foarte siguri că un asemenea plan va fi transformat în realitate. • Cei care sunt siguri şi foarte siguri că vor pleca în străinătate în următorul an sunt, în proporţie ridicată, în măsură să menţioneze ţara către care se vor deplasa. Opţiunile reproduc destinaţiile deja asociate migraţiei populaţiei roma • O proporţie deloc neglijabilă (33%) iau însă în calcul două sau trei opţiuni legate de destinaţie.

13. Viitorul (ctd) Cine sunt cei care intenţionează să plece pentru a munci în străinătate: • Mai ales bărbaţii, prin comparaţie cu femeile • Previzibil, intenţia de migraţie pentru muncă se concentrează la nivelul populaţiei tinere • Mediul de rezidenţă (rural/urban) nu contribuie la diferenţieri consistente

14. Viitorul (ctd) Cine sunt cei care intenţionează să plece pentru a munci în străinătate: • Experienţa plecării/lucrului în străinătate condiţionează puternic intenţia de migraţie • Mai degrabă indivizii care nu sunt purtătorii elementelor culturale specifice (nu sunt vorbitori de limba romani) includ în planurile lor de viitor un stagiu de muncă în străinătate • Mai degrabă cei care s-au simţit discriminaţi cel puţin o dată în decursul ultimului an au tendinţa de a adopta o strategie de mobilitate internaţională.

15. Discuţii: • Creştere graduală a implicării romilor în mobilitatea internaţională, pe măsură ce costurile şi riscurile asociate deplasărilor în afara graniţelor României se reduc; • Revenirile din străinătate indică perioade scurte de şedere la destinaţie, informaţiile legate de persoanele plecate în străinătate sugerează mai degrabă stagii lungi; • Deplasările în străinătate sunt legate de câteva destinaţii europene: Italia, Spania, Germania, Franţa: • Intenţiile de plecare în străinătate se menţin la nivel ridicat. Precaritatea deplasărilor şi lipsa resurselor pentru deplasare reduc şansele ca intenţii le să fie transformate în comportament