Luni * mic dejun – ______ *pranz – 1 sandvish *cina – 4 mere 956 kcal

1. Luni *mic dejun – ______ *pranz – 1 sandvish *cina – 4 mere 956 kcal Marti *mic dejun – pateu de ficat (200g) 522 kcal,ceai,paine alba 100 kcal *pranz – pilaf ,paine alba 274 kcal,1 mar 67 kcal *cina – salata orientala,paine alba 274 kcal Miercuri *mic dejun – salam 560 kcal,paine alba 75 kcal,ceai de plante,cascaval 283 kcal Calorii Consumate Intr'o Saptamana

2. *pranz – piure de cartofi,paine alba274 kcal,ciorba de legume,1 para 80 kcal *cina - ______ Joi *mic dejun – ceai de plante,paine alba 75 kcal,salam 560 kcal,unt *pranz – paine alba 274 kcal,1 mar 79 kcal,branza grasa de vaca 155 kcal,smantana 300 kcal,4 sarmale *cina - ______ Vineri *mic dejun – kaizer,paine alba 75 kcal,ceai de plante *pranz – musaca,paine alba 274 kcal,prajitura, *cina – rasol,paine graham 256 kcal.

3. Sambata *mic dejun - ___________ *pranz – peste,paine graham 274 kcal, *cina - ___________

4. Produsele alimentare sunt alcatuite dintr-un amestec complex de substante organice si anorganice, unele necesare pentru corpul omenesc, altele indiferente sau chiar daunatoare. h4d17deSubstantele necesare se numesc trofine si se clasifica astfel:-substante cu rol plastic, regeneratoare de celule si tesuturi (proteinele).-substante cu rol energetic care prin oxidare furnizeaza energia calorica necesara in desfasurarea proceselor vitale organismului (lipidele si glucidele).-substante cu rol biocatalitic care accelereaza viteza de desfasurare a reactiilor chimice (vitaminele si substantele minerale).In functie de varsta, sex si marimea efortului depus, necesarul de trofine este diferentiat. Pentru femei si barbati intre 18 si 25 ani:-pentru un efort mediu 3300 kcal. (pe care le putem lua din 105g proteine, 105g lipide, 480g glucide, 1,2g calciu, 1,5g potasiu).-pentru un efort mare 3500 kcal. (din 110g proteine, 115g lipide, 500g glucide, 1,2g calciu, 1,5g potasiu).-pentru un efort foarte mare 4500 kcal. (125g proteine, 170g lipide, 620g glucide, 1,3g calciu, 2,2g potasiu).Substantele necesare organismului nu sunt asimilate complet, deoarece gradul de asimilare depinde de natura alimentului, gradul de prelucrare tehnologic si proprietatile fizico-chimice.Componentele esentiale ale valorii nutritive sunt:

5. Componentele esentiale ale valorii nutritive sunt:-valoarea psihosenzoriala data de valoarea organoleptica si valoarea estetica.-valoarea biologica data de continutul in aminoacizi esentiali, vitamine si substante minerale.-valoarea energetica - numarul de kcal. rezultat prin arderea in organism a glucidelor, lipidelor si protidelor.-valoarea igienico-sanitara data de raportul dintre substantele utile si cele indiferente si absenta impuritatilor si a unor substante nocive.Proprietatea produselor alimentare de a nu constituii un pericol pentru organism se numeste inocuitate.Determinarea valorii nutritive se poate realiza folosindu-se o metodologie specifica prin care sa se puna in evidenta raportul dintre trofine si potentialul nutritiv a 100g produs, la produse care prin destinatia lor trebuie sa aiba in principal valoare nutritiva, cu exceptia produselor gustative.Aceasta metodologie este eficienta mai ales pentru produsele alimentare obtinute din mai multe materii prime. Pentru a o putea folosi trebuie sa avem in vedere:-reteta produsului si randamentul fiecarui element pe unitatea de produs.-compozitia chimica a fiecarui produs.-gradul mediu de asimilare al principalelor substante din produsul finit.-coeficientii calorici pentru principalele substante energetice.-necesarul zilnic de protide, lipide si glucide; necesarul zilnic energetic; necesarul zilnic de substante biologice vitamine si saruri minerale.-eventualele pierderi cantitative in timpul fabricatiei sau inactivarii partiale ale unor substante valoroase din punct de vedere biologic.

6. STAREA CALITATII PRODUSELOR ALIMENTARE • Complexitatea produselor alimentare si diversitatea caracteristicilor lor de calitate determina folosirea unor incercari si determinari ce apartin metodelor de analiza senzoriala fizico-chimice si microbiologice, asociate cu metode statistico-matematice.Aprecierea si verificarea calitatii produselor alimentare necesita utilizarea unor metode rapide si precise, care sa permita evaluarea exacta a calitatii reale a marfurilor alimentare.Analiza senzoriala inseamna examinarea produselor alimentare facuta cu ajutorul organelor de simt de catre persoane testate in prealabil, in privinta acuitatii senzoriale, a capacitatii de apreciere si al preciziei rationamentului acestora, urmata de exprimarea si evaluarea impresiilor senzoriale.Degustatorii utilizaeaza notiuni si categorii specifice. Astfel: un stimul care actioneaza asupra unui organ receptor nu provoaca senzatie decat daca este suficient de intens, ceea ce inseamna ca exista o limita cantitativa sau un prag de percepere. Acesta este numit pragul absolut al senzatiei si arata cea mai mica valoare a unei stimulari, in stare sa provoace o senzatie. Este variabil de la om la om sau in conditii diferite chiar la aceeasi persoana.Sensibilitatea senzoriala este capacitatea de a percepe stimulii veniti din mediul exterior sau intern si de ai transforma in senzatii. Este o marime care caracterizeaza capacitatea de a reactiona la diferiti analizatori si este invers proportionala cu pragul senzorial (cu cat o persoana percepe concentratii mai slabe dintr-o substanta, cu atat sensibilitatea sa este mai mare).Pragul diferentiar reprezinta cea mai mica diferenta dintre stimuli, in stare sa determine o diferentiere de senzatii. Sensibilitatea diferentiala pentru anumiti stimuli exprima finetea cu care o persoana deosebeste stimulii respectivi si este invers proportionala cu pragul diferentierii.

7. Factorul sensibilizat in perceperea stimulilor este temperatura (ex: pentru perceperea stimulilor gustativi si transformarea lor in senzatii gustative, intervalul de temperatura optim este intre 30-40 grade C).Pentru a imprima un caracter de obiectivitate metodelor de examinare senzoriala, este necesar ca degustatorul sa delimitaze constatarea obiectiva care este in cea mai mare masura de ordin fiziologic, de aprecierea propriu-zisa psihologica si senzoriala.Principalele tipuri de examinari senzoriale sunt:1.Aprecierea - este examinarea senzoriala prin care degustatorul descopera diferite nuante ale insusirilor senzoriale prin utilizarea unui produs etalon. Incadrarea pe clase de calitati se face in felul acesta mai precis, deoarece nu numai ca se stabilesc diferentele, dar chiar pot fi si masurate. La acest tip de incercari trebuie sa fie degustatori experimentati. Se aplica la receptia calitativa a loturilor de produse si controlul fabricatiei produsului.2.Compararea - examinarea senzoriala care se efectueaza plecand de la o proba definita ca element de referinta, bine cunoscuta de degustator. In rapot cu aceasta, degustatorii stabilesc insusirile senzoriale deosebite ale probelor necunoscute. Se aplica in controlul permanent de fabricatie al produsului.3.Selectia - inseamna examinarea senzoriala care se manifesta prin eliminare sau alegere, refuz sau preferinta. Se intocmeste un clasament al esantioanelor considerate ca inferioare sau superioare prin raportarea uneia fata de cealalta, sau prin raportarea la o proba etalon. La acest tip de incercare degustatorul intervine ca un judecator, dupa propriul sau gust, putandu-se manifesta anumite preferinte in functie de decizia fiecarui individ.