1 / 44

Calitatea mediului în Bucureşti în opinia cetăţenilor.

Calitatea mediului în Bucureşti în opinia cetăţenilor. IRSOP Market Research & Consulting Ltd. Octombrie 2009 Bucureşti. Cuprins. Pag. 1. Introducere 3 2. Calitatea mediului 6 3. Agenda public ă 9 4. Cauzele 15 Influenţarea individului 17 Influenţarea comunităţii 22

artie
Download Presentation

Calitatea mediului în Bucureşti în opinia cetăţenilor.

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Calitatea mediului în Bucureşti în opinia cetăţenilor. IRSOP Market Research & Consulting Ltd. Octombrie 2009 Bucureşti

  2. Cuprins Pag. 1. Introducere 3 2. Calitatea mediului 6 3. Agenda publică 9 4. Cauzele 15 • Influenţarea individului 17 • Influenţarea comunităţii 22 • Recrutarea aliaţilor 26 • Concluzii şi recomandări 29

  3. 1. Introducere

  4. Detaliile sondajului • Sondajul a fost realizat de IRSOP pentru proiectul „Întărirea Guvernării de Mediu în Municipiul Bucureşti”, proiect derulat în parteneriat de către: APDD – Agenda 21, Primăria Askim din Norvegia, Primăria Municipiului Bucureşti şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. • Proiectul este finanţat din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei, prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creştere economică şi dezvoltare sustenabilă în România. • În perioada 16-22 septembrie 2009, IRSOP a intervievat un eşantion de 517 persoane, reprezentativ pentru populaţia de 1,6 milioane adulţi în vârstă de peste 18 ani din Bucureşti. • Interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). • Toleranţa de eşantionare a sondajului este de ± 4.4%. • IRSOP este un institut de cercetare socială şi de marketing fondat în 1990.

  5. Piaţa de referinţă Populaţia totală 1,94 mil. 756,000 gospodării Bucureşti Populaţia ţintă 18+ 1,66 mil. Sursa: INS Bucureşti, 2009 (date rotunjite)

  6. 2. Calitatea mediului

  7. % Bună4 Acceptabilă25 Destul de proastă29 Foarte proastă42 Bună Proastă Viziune dramatică a publicului despre calitatea mediului în Bucureşti Pe baza întrebării “Cum apreciaţi situaţia din Bucureşti din punctul de vedere al mediului înconjurător?” Opinia despre calitatea mediului Proastă 71% Bună 29% Baza 517

  8. Majoritatea cred că mediul s-a deteriorat şi continuă să se deterioreze Pe baza întrebărilor “Faţă de acum doi-trei ani situaţia mediului din Bucureşti a rămas la fel, s-a mai îmbunătăţit sau s-a înrăutăţit?” şi “Peste un an consideraţi că situaţia mediului în Bucureşti va fi la fel, va fi mai bună sau mai rea?” Peste un an Comparativ cu acum 2-3 ani Baza 517 Baza 517

  9. 3. Agenda Publică

  10. Problema cea mai acută Gunoiul, dispariţia spaţiilor verzi şi poluarea sunt marile problemele de mediu ale oraşului Pe baza întrebărilor “Din punctul dvs. de vedere, care consideraţi că este problema de mediu înconjurător cea mai serioasă din Bucureşti?” şi “Şi ce alte probleme mai are Bucureştiul pe linie de mediu înconjurător?” Clustere cheie Obţinute prin gruparea problemelor în "familii" de probleme, conform codurilor de culori Baza 517 Răspunsuri multiple

  11. Poluare aer Spaţii verzi Gunoi Maşini Importanţa diverselor problemele de mediu diferă în funcţie de segmentele demografice • Mai preocupaţi • Tinerii • Persoanele cu educaţie superioară • Persoanele cu venit ridicat • Mai preocupaţi • Vârstnicii • Persoanele cu educaţie superioară • Persoanele cu venit ridicat • Mai preocupaţi • Bărbaţii • Tinerii • Mai preocupate • Femeile

  12. În locuinţe, oamenii se tem de surse de îmbolnăvire şi suferă din cauza zgomotului excesiv Pe baza întrebărilor “În blocul sau imobilul în care locuiţi vă confruntaţi cu aceste probleme?” şi “Care dintre aceste probleme vă deranjează cel mai tare?” Problemele cele mai deranjante Baza 517

  13. Animalele abandonate, gunoaiele şi poluarea aerului afectează spaţiile din vecinătatea locuinţelor Pe baza întrebărilor “În jurul blocului sau imobilului în care locuiţi vă confruntaţi cu aceste probleme?” şi “Care dintre aceste probleme vă deranjează cel mai tare?” Problemele cele mai deranjante Baza 517

  14. Strada, pieţele şi mijloacele de transport sunt locurile cele mai poluate ale oraşului Pe baza întrebării “Cum apreciaţi calitatea mediului înconjurător în aceste locuri din Bucureşti – foarte proastă, proastă, bună sau foarte bună?” Calitatea mediului Bună Proastă Baza 517 Diferenţa până la 100% = Nu ştiu

  15. 4. Cauzele

  16. Majoritatea cred că originea problemelor de mediu se află în atitudinea greşită a indivizilor Pe baza întrebării “Care sunt după părerea dvs. cauzele care determină problemele de mediu în Bucureşti?” • Primitivism • Ignoranţă • Indiferenţă • Lipsă de educaţie • Ineficienţă • Incompetenţă • Lipsă de fonduri • Corupţie • Insuficientă • Permisivă Baza 517 Răspunsuri multiple

  17. 5. Influenţarea individului

  18. Doi din trei consideră că deteriorarea mediului este inevitabilă, iar o treime cred că nu se mai poate face nimic Pe baza întrebării “Vă citesc câteva opinii şi vă rog să-mi spuneţi dacă aceşti oameni au dreptate sau nu au dreptate?” Baza 517

  19. Pentru bucureşteni îmbunătăţirea mediului înseamnă "sănătate plus …" Pe baza întrebării “În afară de sănătate, îmbunătăţirea mediului în Bucureşti ar putea avea şi alte efecte. Vă citesc câteva şi vă rog să-mi spuneţi care dintre ele ar fi cel mai important pentru dvs.?” Baza 517

  20. Importanţa beneficiilor diferă în diferitele grupuri sociale *Venit scăzut = sub 1500 Ron Venit mediu = Între 1500 – 3300 Ron Venit ridicat = Peste 3300 Ron

  21. Surse de informare Încredere în sursă Televiziunea este sursa principală prin care oamenii află despre problemele de mediu din Bucureşti Pe baza întrebărilor “În afară de experienţa proprie, de unde aflaţi cele mai multe informaţii despre problemele de mediu din Bucureşti?” şi “Şi în care dintre aceste surse aveţi cea mai mare încredere că prezintă în mod corect şi documentat problemele de mediu din Bucureşti?” Încredere în sursă Baza 517

  22. 6. Influenţarea comunităţii

  23. Eforturile de creare a spaţiilor verzi şi de îmbunătăţirea curăţeniei nu au rămas neobservate Pe baza întrebărilor “În ultimul an aţi remarcat vreo acţiune iniţiată de cineva – indiferent cine, autorităţi, cetăţeni etc. – pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din Bucureşti?” şi “La ce anume vă referiţi?” Acţiuni % Amenajare spaţii verzi / parcuri 48 Curăţenie 32 Funcţionalizarea spaţiului 17 Acţiuni de reciclare deşeuri 10 Locuri pentru animale 2 Curăţarea apelor 2 Biciclism / acţiuni sportive 2 Nu ştiu 5 Baza sunt cei care au remarcat acţiuni (n=282) Răspunsuri multiple Au remarcat acţiuni pentru mediu Nu 45% Da 55% Baza 517

  24. Ce acţiuni comunitare pentru mediu sunt considerate eficiente Pe baza întrebării “Consideraţi că următoarele iniţiative ale cetăţenilor pentru îmbunătăţirea mediului în Bucureşti sunt eficiente sau sunt o pierdere de timp?” Eficiente Ineficiente Baza 517

  25. Încrederea în puterea comunităţilor de a determina schimbări în favoarea mediului prin … Pe baza întrebării “Consideraţi că dacă cetăţenii se organizează în grupuri de acţiune pentru probleme de mediu au şanse sau nu au şanse să determine …?” Spun “Da” Sceptici 10% 25% 29% 30% 36% 38% Baza 517

  26. 7. Recrutarea aliaţilor

  27. Mult Puţin Deloc Cine sunt aliaţii actuali şi unde trebuie să căutăm noi aliaţi? Pe baza întrebării “Din observaţiile dvs. credeţi că … se ocupă de îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în Bucureşti – mult, puţin sau deloc?” Se ocupă de mediu Puţin/deloc Mult Baza 517

  28. Oamenii cred că un “ambasador” pentru calitatea mediului în Bucureşti ar trebui să fie un artist sau o persoană din cultură Respondenţii au fost rugaţi să numească personalităţi. Au rezultat cca. 200 de nume grupate de noi în 3 domenii mari. Baza 517 Răspunsuri multiple

  29. 8. Concluzii şi recomandări

  30. Concluzii şi implicaţii Mediul oraşului • Calitatea mediului în Bucureşti este considerată dramatică de majoritatea populaţiei (71%). • Predomină sentimentul că situaţia va continua să se deterioreze (38%)sau va rămâne neschimbată (35%). • Locurile publice ale oraşului unde mediul are calitatea cea mai scăzută sunt strada (67%), pieţele alimentare (56%) şi mijloacele de transport (43%).

  31. Ameninţări • Impact asupra sănătăţii. • Deteriorarea calităţii vieţii. • Ataşament scăzut al locuitorilor faţă de oraş. Oportunităţi • Posibilităţi mai mari de mobilizare a cetăţenilor pentru acţiuni de mediu, datorită consensului larg cu privire la situaţia negativă a oraşului. • Segmentul majoritar de oameni nemulţumiţi include o diversitate mare de nemulţumiri şi deci, posibilitatea de a găsi sprijin public pentru o arie largă de acţiuni în favoarea mediului. • Publicul aşteaptă inclusiv abordări noi în materie de mediu, din moment ce intervenţiile de până acum au avut o eficienţă limitată.

  32. Problemele cetăţenilor Generale • Poluarea aerului 79% • Gunoiul 49% • Sufocarea oraşului de către maşini 38% În imobilele de locuit • Apa murdară la robinet 49% • Zgomot excesiv 34% • Gândaci 24% În vecinătatea locuinţei • Animalele fără stăpân 74% • Praful 69% • Zgomotul excesiv 43% • Gunoiul 40%

  33. Ameninţări • Mulţi oameni nu se simt în siguranţă în locuinţele lor datorită expunerii la factori de risc pentru sănătate. • Problemele se agravează pentru că la baza lor nu se află o singură cauză ci cauze multiple: ineficienţa autorităţilor, comportamentul indivizilor şi comportamentul comunităţilor. Oportunităţi • Cetăţenii care trăiesc în blocuri de locuinţe şi au aceleaşi probleme reprezintă grupuri structurate care pot fi abordate mai uşor prin metode de intervenţie comunitară.

  34. Problemele cetăţenilor Generale • Poluarea aerului 79% • Gunoiul 49% • Sufocarea oraşului de către maşini 38% În imobilele de locuit • Apa murdară la robinet 49% • Zgomot excesiv 34% • Gândaci 24% În vecinătatea locuinţei • Animalele fără stăpân 74% • Praful 69% • Zgomotul excesiv 43% • Gunoiul 40%

  35. Cauze • În opinia publicului, de vină pentru situaţia mediului din Bucureşti sunt: • Comportamentul cetăţenilor 78% • Instituţiile slabe 43% Riscuri • Opiniile oamenilor favorizează o poziţie intervenţionistă la nivelul individului. Această intervenţie este mai dificilă, mai costisitoare şi mai puţin eficientă decât intervenţiile bazate pe mobilizarea comunităţilor. Oportunităţi • Procent încurajator de cetăţeni care consideră că problemele de mediu sunt un rezultat al slăbiciunii autorităţilor responsabile.

  36. Individul • Importanţa problemelor de mediu diferă în funcţie de caracteristicile demografice şi sociale ale locuitorilor din Bucureşti.

  37. Sunt destul de răspândite trei tipuri de convingeri care pot constitui bariere pentru mobilizarea individului la acţiuni de mediu 1. Pesimism • “Problemele de mediu sunt preţul civilizaţiei” (67%) • “În Bucureşti nu mai e nimic de făcut” (33%) 2. Negativism • “Nu e chiar aşa grav” (20%) • “Nici Occidentul n-a reuşit să rezolve problemele” (10%) 3. Optimist raţionalist • “Lucrurile se rezolvă de la sine pentru că oamenii se vor deştepta” (19%) • Oamenii cred că în afară de sănătate, îmbunătăţirea mediului în Bucureşti ar face ca viaţa lor să fie mai bună şi mai puţin stresantă. • Mass media reprezintă o sursă majoră de completare şi susţinere a informării cetăţenilor despre problemele de mediu din Bucureşti.

  38. Oportunităţi • Diferenţierea agendelor de mediu în cadrul publicului oferă suport pentru targetarea mai bună a acţiunilor de mediu. Ştim cui trebuie să ne adresăm dacă vrem să obţinem suport pentru o anumită acţiune. • Oamenii stabilesc o legătură puternică între îmbunătăţirea mediului şi îmbunătăţirea vieţii. Această legătură poate sta la baza creării unor mesaje comunicaţionale convingătoare. În acelaşi timp, legătura semnalează sprijin public pentru investiţii majore în acţiuni de mediu. • Mass media poate juca un rol extrem de important în mobilizarea individului şi a comunităţii în favoarea mediului.

  39. Comunitatea • Eforturile făcute de autorităţi şi grupuri comunitare pentru îmbunătăţirea mediului nu au rămas neobservate (55% vizibilitate). • Au fost remarcate îndeosebi: • Amenajările de spaţii verzi (48%) • Acţiuni de curăţenie (32%). • Majoritatea locuitorilor din Bucureşti consideră că intervenţiile comunitare bazate pe informare, dezbateri şi acţiuni concrete sunt eficiente.Oamenii cred mai puţin în acţiuni comunitare bazate pe sesizări, proteste, confruntări cu autorităţile sau donaţii de bani pentru cauze de mediu. • Există o încredere destul de mare în forţa comunităţilor de a schimba lucrurile. Dar, oamenii cred mai mult în puterea comunităţilor de a atrage atenţia asupra situaţiilor de mediu prin intermediul presei (90%), decât de a schimba lucrurile prin legi noi şi politici sociale (62%).

  40. Oportunităţi • Există condiţii pentru mobilizarea comunităţilor. • Crearea spaţiilor verzi sunt acţiuni apreciate şi remarcate de cetăţeni. Bariere • Încrederea mai scăzută în puterea comunităţilor de a genera schimbări structurale, ca de pildă iniţierea de noi legi etc.

  41. * După opinia publicului. Recrutarea aliaţilor • Opiniile măsurate semnalează o discrepanţă între urgenţa problemelor de mediu şi gradul în care se implică instituţiile care ar putea produce schimbări pozitive. Primarul Bucureştiului şi mass media sunt consideraţi ceva mai activi. Dar, oamenii nu cred că au aliaţi puternici pentru îmbunătăţirea mediului în rândul acestor instituţii şi persoane.

  42. Recomandări pentru acţiune Obiective prioritare pentru Bucureşti • Înlăturarea gunoiului • Crearea de spaţii verzi • Soluţii pentru supraaglomerarea traficului automobilistic • Apa de la robinet • Animalele fără stăpân • Praful • Controlul surselor de zgomot • Acţiuni de dezinsecţie/deparazitare • Controlul surselor de poluare a aerului (altele decât traficul rutier).

  43. Pârghii • Reevaluarea şi schimbarea abordărilor de intervenţie, întrucât cele de până acum nu par a funcţiona eficient. • Implicarea mai puternică a autorităţilor responsabile. • Recrutarea de aliaţi din rândul politicienilor, organizaţiilor voluntare, serviciilor publice, firmelor economice şi personalităţilor din ştiinţă, artă şi cultură. • Mobilizarea comunităţilor structurate la nivel de blocuri de locuit, străzi, şcoli, instituţii etc. • Spaţiile publice abordate cu prioritate trebuie să fie strada, pieţele agroalimentare şi mijloacele de transport.

  44. Crearea unui program de comunicare pentru influenţarea individului şi pentru stimularea intervenţiei comunităţilor. Utilizarea concluziilor studiului pentru crearea mesajelor. • Întărirea colaborării dintre ONG-urile care se ocupă de îmbunătăţirea mediului şi autorităţile responsabile din Bucureşti. • Încurajarea formării de asociaţii, grupuri, organizaţii ale publicului pentru rezolvarea unor probleme punctuale de mediu. • Multiplicarea canalelor de comunicare între cetăţeni şi Primărie pe teme de mediu. • Colaborarea asociaţiilor cetăţeneşti cu mass media pentru întărirea eficienţei intervenţiilor comunitare. • Desemnarea unei celebrităţi ca promotor al acţiunilor pentru un Bucureşti curat şi prietenos. Sfârşitul prezentării

More Related