STRATEGII FINANCIARE

1. STRATEGII FINANCIARE • DIAGNOSTICUL STRATEGIC AL LICHIDITATII. DEZECHILIBRE FINANCIARE • STRATEGII FINANCIARE GLOBALE • ACTIVITATEA PERMANENTA (DURABILA) • ACTIVITATEA CURENTA • DIAGNOSTICUL CORELAT AL VOLUMULUI DE ACTIVITATE, RENTABILITATII SI LICHIDITATII Eduard Dinu

2. ANALIZA LICHIDITATII FIRMEI Fluxuri de lichiditati generate de rentabilitatea activitatii desfasurate (sau fluxuri de lichiditati cu originea in contul de rezultate) si fluxuri de lichiditati aferente activitatilor “patrimoniale” (sau fluxuri de lichiditati cu originea in situatia patrimoniala a firmei): - aferente capitalului de lucru - aferente imobilizarilor Eduard Dinu

3. ANALIZA LICHIDITATII FIRMEI Eduard Dinu

4. ANALIZA LICHIDITATII FIRMEI Eduard Dinu

5. ANALIZA LICHIDITATII FIRMEI Eduard Dinu

6. DEZECHILBRE FINANCIARE PIERDERI REDUCEREA CAP. PERMAN RAMBURS. IMPRUMUT. REDUCEREA FR INVESTITII CRESTEREA IMOBILIZ. IMOBILIZ. FINANCIARE REDUCEREA TREZORERIEI CRESTERE STOCURI CRESTEREA ACTIV. CRT. CRESTERE CLIENTI CRESTEREA NFR DIMINUARE FURNIZORI REDUCEREA PASIV. CRT. DIMINUARE OBLIGATII Eduard Dinu

7. CAUZE SECTORIALE REDUCEREA VANZARILOR REDUCERE PRETULUI REDUCEREA MARJELOR CRESTEREA CONCURENTEI REDUCEREA COTELOR IMOBILIZ. FINANCIARE REDUCEREA RENTABILIT SALARII CRESTEREA CHELT. VAR. MATERII PRIME CRESTEREA COSTURILOR SALARII CRESTEREA CHELT. FIXE CHELT. GESTIUNE REDUCEREA RENTABILITATII Eduard Dinu

8. ACTIVITATEA PERMANENTA • CORELAREA CAPACITATII DE PRODUCTIE CU: • EVOLUTIA SECTORULUI DE ACTIVITATE AL FIRMEI (CICLUL DE VIATA AL ACESTUIA) • POZITIA CONCURENTIALA DETINUTA • EVITAREA UNUI GRAD DE UTILIZARE A CAPACITATII REDUS DEOARECE ANTRENEAZA COSTURI SUPLIMENTARE (COSTUL SUBUTILIZARII, ETC.) Eduard Dinu

9. ACTIVITATEA CURENTA • ESTIMAREA CORELATIEI DINTRE VOLUMUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI (CIFRA DE AFACERI) SI CAPITALUL DE LUCRU • CAPITALUL DE LUCRU = ACTIVE CURENTE (STOCURI SI CREANTE) – PASIVE CURENTE (FURNIZORI SI DATORII FISCALE SI SOCIALE) Eduard Dinu

10. STRATEGIA DE FINANTARE OBIECTIVOPTIMIZAREA (MINIMIZAREA) COSTULUI CAPITALULUI TOTAL UTILIZAT (exprimat procentual) C.M.P. = gac x A.C. + gap x A.P. + gd x D gac – ponderea finantarii prin actiuni comune (non-preferentiale) A.C. – rata de remunerare sperata de act. comuni gap – ponderea finantarii prin actiuni preferentiale A.P. – rata de remunerare sperata de act. preferentiali gd – ponderea finantarii prin datorii financiare D – rata dobanzii Eduard Dinu

11. Capital social Capital propriu Capital permanent rezerve + fonduri Fond de rulment - Datorii pe termen mediu si lung Rezultatul exerc Active imobilizate Trezoreria neta a perioadei - Cifra de afaceri (volumul de activitate) Necesar de fond de rulment Pragul de rentabilitate CORELATIA CIFRA DE AFACERI - RENTABILITATE - ECHILIBRU FINANCIAR Eduard Dinu

12. CORELATIA CIFRA DE AFACERI - RENTABILITATE • este pusa in evidenta de pragul de rentabilitate: determinarea volumului minim al vanzarilor (CA) ce trebuie realizat pentru ca firma sa inregistreze profit • necesita departajarea cheltuielilor operationale in fixe si variabile Date comparabile: 1999 si 2000 exprimate in preturi 1998 • dinamica diferita a cifrei de afaceri si profitului net obtinut • semnifica erodarea pozitiei concurentiale a SICOMED • cresterea profitului pe seama diminuarii cheltuielilor variabile (in special a celor materiale) ca efect direct al retehnologizarii societatii Eduard Dinu

13. CORELATIA CIFRA DE AFACERI - ECHILIBRU FINANCIAR • volumul de activitate (comensurat prin cifra de afaceri) influenteaza direct marimea necesarului de fond de rulment (capitalul de lucru) si, prin aceasta, echilibrul financiar al firmei Date comparabile: 1999 si 2000 exprimate in preturi 1998 • evolutia cifrei de afaceri este contrara celei a necesarului de fond de rulment, ceea ce poate genera, pe termen lung, dezechilibre financiare • cresterea necesarului de fond de rulment se explica prin majorarea semnificativa a creantelor Eduard Dinu

14. CORELATIA RENTABILITATE - ECHILIBRU FINANCIAR • capacitatea firmei de a obtine profit influenteaza favorabil marimea capitalurilor proprii (contribuind la cresterea rezervelor, a fondurilor proprii si eventual a capitalului social) si implicit valoarea fondului de rulment al societatii Date comparabile: 1999 si 2000 exprimate in preturi 1998 • se constata o crestere substantiala a profitului net in anul 2000 fata de 1998, ceea ce a determinat o dinamica favorabila si a trezorerie nete • dinamica superioara a trezoreriei nete se explica prin majorarea capitalului social al SICOMED prin aport in numerar Eduard Dinu

15. CONCLUZII • IN TERMENI REALI CIFRA DE AFACERI A SICOMED S-A DIMINUAT CU CCA. 20 %. FIRMA ISI MENTINE POZITIA DE LIDER IN CADRUL SECTORULUI, DAR COTA DE PIATA DETINUTA S-A DIMINUAT DATORITA PATRUNDERII DE NOI CONCURENTI (IMPORTURI) SI A POLITICII AGRESIVE DE MARKETING PRACTICATE DE CEI EXISTENTI (EX. EUROPHARM) • EVOLUTIA SUB ASPECTUL PROFITABILITATII A FOST FAVORABILA, FIIND GENERATA DE DIMINUAREA COSTURILOR OPERATIONALE OBTINUTA PRIN PUNEREA IN FUNCTIUNE A UNOR CAPACITATI MODERNE DE PRODUCTIE (CEEA CE A CONDUS LA DIMINUAREA CONSUMURILOR SPECIFICE DE MATERII PRIME SI UTILITATI) Eduard Dinu

16. CONCLUZII • DINAMICA RAPORTULUI DINTRE CIFRA DE AFACERI SI NECESARUL DE FOND DE RULMENT ESTE NEFAVORABILA, FIIND EXPLICATA DE CRESTEREA SEMNIFICATIVA A CREANTELOR IN 2000 FATA DE 1998. ACEST LUCRU SE DATOREAZA SISTEMULUI DE DECONTARE A ACHIZITIILOR DE PRODUSE FARMACEUTICE DIN ROMANIA (BLOCAJE LA NIVELUL SPITALELOR, DECONTAREA LENTA A RETETELOR COMPENSATE, ETC.) • TREZORERIA NETA A CRESCUT DE CCA. 4 ORI IN INTERVALUL ANALIZAT ATAT CA EFECT AL CRESTERII PROFITULUI NET CAT SI PRIN APORTUL DE CAPITAL SUPLIMENTAR REALIZAT DE CATRE ACTIONARII SICOMED Eduard Dinu