1 / 10

FIZICA TENISULUI

FIZICA TENISULUI. FORTU DELLIA.

aran
Download Presentation

FIZICA TENISULUI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. FIZICA TENISULUI FORTU DELLIA

  2. Multi istoriciconsideraca origineatenisuluidateaza din secolul 12 in Franta, insamingea era atuncilovita cu palma. Rachetelede tenis au intratînuzin secolul 16sijocul a începutsa fie numit "de tenis." Acesta a fost popular în Anglia siFranta, desijocul a fostjucatdoar in salaundemingeaputeafilovita de un perete. Tenisul – sportulrege Etimologiacuvintului «tenis», provine de la francezul «tenez» (tine!) cu care jucatoriiisianuntauadversarii ca aruncamingeapentruserviciusipe care englezii, preluand in secolul XV «jocul cu palma», l-au numit «tennis». Denumitmultavremesi «sportul alb» (datoritaechipamentului alb obligatoriu al sportivilor), tenisulcunoaste, dupa 1968, introducereaechipamentuluicolorat, care a trebuitsa fie acceptatsi de catreorganizatori, mai ales datoritatransmisiunilorteleviziunii.

  3. •In 1872 a fostfondatprimul club de tenis din lume in orasulLeamington Spa. • Primulturneu de tenisde la Wimbledon, Londra in anul 1877. TENISUL DE CÂMP - Originar din Anglia, la sfârşitul secolului al XIX-lea, tenisul s-a răspândit mai întâi în lumea engleză, în special la persoanele bogate din clasele superioare. • Jocul de tenis a fost, de asemenea, popular înFranţa, undeOpenulFrancez (French Open) a fostorganizatpentru prima data in 1891. Astfel, Wimbledon, US Open, Open-ulfrancez, iar la Australian Open (care dateaza din 1905) au devenitsi au ramascelemaiprestigioaseevenimenteîntenis. Impreuna, acestepatruevenimentelesuntdenumiteturnee de Mare Slem.Cupa Davis, un concurs anualîntreechipelenationale masculine, dateaza din 1900. 

  4. In tenis au loc fenomenefizice: miscarisiciocniri. După ciocnirea aproximativ elastică cu solul,mingea de tenis este “aruncată” în sus cu acelaşi impuls (produsul dintre masacorpului şi viteza lui) cu care s-a ciocnit, deci cu aceeaşi viteză cu care a ajuns jos.Ca urmare, mingea se va ridica aproximativ la aceeaşi înălţime ca cea de la care acăzut. Într-o ciocnire perfect elastică corpurile revin exact la forma iniţială, deci energia înmagazinată în deformare se va restitui integral corpurilor, sub formă de energie cinetică. Sunt aplicabile legile de conservare a energiei cinetice cât şi a impulsului. La ciocnirea cu un perete, dacă aceasta nu este frontală, se va trece la descompunerea vectorului impuls şi se va ţine cont că peretele afectează numai componenta normală a impulsului. Astfel, se produce o reflexie a corpului în urma ciocnirii cu peretele rigid.

  5. Intr-o ciocnire un obiect sufera o forta un anumit timp care provoaca in masa sa o schimbare de viteza si implicit de impuls. Sint implicate patrumarimi in enuntul anterior: forta, timp, masasiviteza. Legea a 2- a alui Newton arata ca fortadepinde de durataciocnirii.In tenispentru a mariipreciziareturuluiceimai multi jucatori "conduc" mingea la loviremarindtimpulciocniriisireducindfortele. Pentruspectacolestechiarinterzisacindesteevidentaaceasta "conducere". Dacaracheta se rotestescurtsirepede in timpulloviriicresteviteza de raspuns, aceastadeoarece o parte din viteza de rotire se transmitemingiei. Ceamaireusitalovitura ca viteza de raspunsestesaconducimingea cu o forta cit mai mare sisaefectuezisiscurtarotire in timpullovirii.

  6. Servirea in tenis

  7. Comportarea rachetei si amingii este guvernata de legea a 3-a a lui Newton. Racheta de tenis are un punctdulcecare daca e lovit de mingefortatransmisamainiiestesuficient de mica de a realizalovitura cu usurinta. Dacamingealovesterachetadeparte de acestpunct(sweet spot),jucatorulvasimtivibratii ale mainii. Punctuldulceeste un punct nodal de vibratie, localizataproape de centrulcorzilor. Alt punct potential dulceestecentrul de percutie, notatpefigura COP. Dacamingealovesteracheta in punctul mort (dead spot) aceasta nu sare, deaorecetoataenergiasa se transmiterachetei. Dacamingealovesteracheta in punctul mort (dead spot) aceasta nu sare, deaorecetoataenergiasa se transmiterachetei. Similar, dacarotimracheta ca salovimmingeace se afla in punctul mort, toataenergiaestetransmisamingii. Celmai bun punct de a lovi o mingeestesa fie langapunctul mort. Celmai bun punct de a servimingeaestecelaflat in best bounce, pefigura.

  8. Fortelepemanaprovin din treimiscariindependente ale mainii, numite de rotatie, translatiesivibratie ale manerului. Componentavibrationalalipsestedacamingeaatingenodulsidacamanerulestestransbine. Dacamingeaajunge la aceeasiviteza ca siracheta, atunci nu vafigenerata o miscare de rotatie ( topspin), vezifilmul.

  9. Are loc rotatiamingiidatoritaefectului Magnus , care aparedatoritadiferentei de presiune.

  10. Datoritavascozitatii (Fortei de frecare) corpulantreneazastraturile de fluid din vecinatateasa, in sensulmiscarii sale de rotatie. În pct. A (jos) vitezafluiduluivafimai mare decat in B, undecilindrul se roteste in sensinverscurgeriifluidului. Conform teorieilui Bernoulli, presiuneastaticalateralaasupracilindruluivafimai mare in B decat in A, astfelincatapare o fortarezultantatransversalaspreparteaundevitezafluiduluiestemai mare. AcestaesteEfectul Magnus. Ca regulapractica, corpulesteimpins transversal din regiunea cu liniile de curent rare spreregiunea cu liniile de curentdese.

More Related