modul

1. Creativitate și talent Realizat de :Aionesei Georgeta Bresug Adina-Madalina Chiriac Dana Gradinaru Alexandra Prof.coordonator: Asist Dr. Labăr Adrian Vicenţiu

2. Cuprins • Creativitateşi talent • 1.1. Definiţiişiconcepte ale creativităţii • 1.2. Definiţiişiconcepte ale talentului • 1.3. Definiţiişiconcepte ale supradotării • 2. Teorii ale supradotării • 3. Categorii speciale de elevi cu aptitudini înalte • 4.Stimularea creativității și talentelor 5.Concluzie 6.Bibliografie

3. Creativitateşi talent Creativitateaeste un proces mental şi social care implicăgenerareaunorideisauconceptenoi, saunoiasocieri ale minţii creative întreideisauconcepteexistente. Creativitateaeste un concept multidimensional şi se poatemanifestaîn multiple domenii. Identificareaşicuantificareanaturiicreativităţiiconstituieobiectivedificile. Persoanele creative posedămultecaracteristici/trăsăturidistincte care le diferenţiazăsemnificativ de persoanelemaipuţin creative sauchiar noncreative.

5. Într-un portal de creativitate Robert Alan Black prezintădefiniţiile a "32 trăsături ale persoanelor creative". Cu cât o persoanădispune de maimultedintrecele 32 trăsături, cu atâtestemaicreativăsau are un potenţialsădevină, astfel: • Talentulesteaptitudineaceamairelevantă într-un domeniu specific. • Talentulestecapacitateauneipersoane de a manifestă un randament superior înoricedomeniu al comportamentuluiuman-social înariilimitate la "domeniiacademice", cum arfilimbilestrăine, ştiinţelesociale, ştiinţelenaturaleşimatematică; la "domeniiartistice", cămuzică, arteletelegraficeşiplastice, artelereprezentativeşimecanice, şi la relaţiileumane.

6. Supradotare Pentru a definiconceptul de supradotare, trebuiesăluămînconsiderarecâtevarepereteoreticeşi practice. DupăPendarvis ( Pereira, 1994), celemaiimportanteconsideraţiipragmatice din sistemulşcolarsunt: • tipurilede capacităţipe care sistemulesteinteresatsă le dezvolte cu prioritate. - fonduriledisponibilepentrueducareacopiilorsupradotaţi

7. Aceşticopiinecesităprgrameşi /sauservicii educative superioarecelor care se găsesc, de regulă, înprogramaşcolară, pentru a-şiaducepropriacontribuţieînsocietate. Este posibilcăaceşticopiicapabili de realizăriînaltesă nu-şifidemonstratîncăpotenţialulprintr-un randamentînalt. Ei pot aveapotenţialînoricaredintreurmătoarelearii, fie separat, fie încombinaţii: Capacitate intelectualăgenerală 1. Aptitudineacademicăspecifică 2. Gândirecreativăsauproductivă 3. Capacitate de lider 4. Arte vizualeşireprezentative 5. Capacitate psihomotorie

8. 2. Teorii ale supradotarii Teorii ”implicite” ale supradotarii Înaceastăcategorie se încadreazăteoriapsihosocialăelaborată de Tannenbaum, care explică nu numai un singur tip de supradotaresau o supradotareglobală, cipatrutipuri de talentespecificeadultului, nu însăşicopilului. Pornind de la premisacăierarhiaactivităţilorumanedeterminacriteriile de apreciere a talentelor , Tannenbaum a denumitastfelcelepatrutipuri de talent: raritateatalentelor, ”surplusul” de talent, ”cota”talentelor şi talenteleaşa-zisanormale. .

9. J.S.Renzulli(1978) : Teoria ”celortreiinele ale supradotarii

10. Monks (1992) criticăteoria ”celortreiinele” a luiReenzullipentrucă ea ignorăcaracterulinteractiv al dezvoltăriiumane, preferan o abordaremultidimensională a supradotariiîn care include, alături de factorii de personalitate, şipeceisociali. Scoala Colegii Familia Supradotare F.J. Monks (1992) : Modelulmultifactorial al supradotarii

11. Teoriapentagonalăimplicită a supradotariielaborată de Sternberg atrageatenţiaasupradiferenţelorculturaleşi a criteriilorînfuncţie de care suntrecunoscuteînsuşirileumane. Superioritate ValoareRaritate Demonstrabilitate Productivitate Supradotare R.S. Sternberg : Teoriapentagonalăimplicită a supradotarii

13. Teoriapsihanalitică Psihanalizăpoateficonsiderată o teorie cu implicaţiipentrucunoaştereapersoanei creative, darmai ales a procesuluicreativ.S. Freud explicăfenomenulcreaţieipornind de la teoriasublimării,considerândcăfenomenulcreaţieipoatefideterminat, generat de tensiuneacauzatădetendintele, impulsurilerefulateîninconştient, tendinţece pot apărea sub formedeghizate, înformerezistente la existenţasocială, acceptabile din punct de vederesocial. Înabordareapsihanalitică au apărut ulterior conceptenoi, importantepentruexplicareafenomenuluicreativităţii,şianume: • regresiaadaptativăesteprocesulprimar care asigurastimulareacreativităţiiprincombinareagândurilornemodulateînconştient, adică a gândurilorceaparîntimpulsomnului, întimpulunorstărimodificatealeconştiinţeisau a psihozelor;- • elaborareaeste un processecundar care asiguratransformareamaterialuluiobţinutîntimpulsomnuluipringândirerealistăşiconştientă

14. Teoriaasociaţionistă a creativităţii Definiţiape care o dauasociaţioniştiifenomenuluicreaţieiesteurmătoarea: un proces de asociaţieîntreanumiteelemente, care duce la apariţiaunorcombinaţiinoi,proces care estesubordonatanumitorexigenţesaufinalităţi(J. Maltzman, 1960, S.A.Mednick, 1962). Mednickdistingeamaimulteforme ale asociaţiilor de tip creativ, întâlniteindiversedomenii de activitate: • serendipitatea, prin care descoperirilepornesc de la asociaţiiîntâmplătoare; • asemănarea, estetipul de asociaţieîntâlnitînartă; • mediereaprinsimboluri, formăspecificămatematiciişichimiei.

15. Teoriagestaltistă Abordareagestaltistă, reprezentatăprin W. Köhler, M. Wertheimer,R. Arnheim, R. L. Mooney se raportează permanent la întreg, la structurainternă a fenomenuluirespectiv, la găsirearelaţieidintreformăşivolum. Înţelegereauneiprobleme are loc prinintuiţie (Einsight), nu pecaleraţională. Gândireacreativăeste o reconstrucţie a gestalturilor, a patternurilordeficienţe structural. Gândireacreativăîncepe cu o situaţieproblematica care esteabordatăcă un întregşiesterezolvatăprinconştientizareapermanentă a întregului. Noul se produce deodată(prininsight,intuiţie,iluminare) fiind un produs al imaginaţiei, nu al raţiunii,allogicii.

16. Teoriabehavioristă • C. F. Osgood, J. Rossman, J. Parnes, R. Hyman, explicăfenomenulcreator,pornind de la schemă S-R, astfel: pondereamajoritarăîndezvoltareacreativităţiiunuiindividestereprezentată de modalităţileîn care au fost stimulate, recompensate,manifestările sale creative. • Maltzman a demonstrat experimental ideeaeducabilităţiiconduiteioriginaleprinîntărireapozitivă; astfel, atuncicând au fostrecompensateasociaţiileoriginale,frecvenţalor a crescut.

17. Teoriaumanistă Existentialsti cum sunt A. Maslow, C. Moustakas, C. Rogers, R. May, E. G.Schachtelconsideraucăfiinţăumanăîşipoatevalorificaunicitateaprinfenomenulcreaţiei (A.Munteanu,1994). Creativitateaîipermiteindividuluisă–şisatisfacătrebuinţă de autorealizare,princonfruntareaindividului cu mediulînconjurător. Pentru R. May, înprocesulcreaţiei, nu esteimportantăraţiunea, ciangajareaautenticăînacestprocesprin care se realizeazăautoactualizarea. Pentru C. Rogers, condiţiilenecesare ale creativităţiisunt: 1. deschiderea la experienţă 2. locus-ul intern al evaluării 3. abilitatea de a se juca cu elementeleşiconcepţiile

18. Teoriacognitivă • Cognitivistiisuntpreocupaţi de diferenţeleexistenteîntrepersoaneleînalt creative şicei la care predominăgândireaconvergenţă, prinprismamoduluiîn care esteconfrundată cu solicitărilemediului exterior. Personalităţile cu nivelridicatalcreativitatiisuntcaracterizaţiastfel: • - au capacitateasă-şiasumeriscuri; • - suntdechisifaţă de informaţiilecevin din mediulînconjurător; • - îşi pot schimbă cu uşurinţăperspectiva de abordare. • Creativitateaesteconsiderată a ficonstituită din modalităţidiferite de abordareainformaţiilorşi de combinare a datelorîncăutarea de soluţii concrete.

19. Copii cu dotareaptitudinalăînaltă Înjurulnostruobservămînfiecarezioamenidiferiţi.Acestediferenţe nu se referădoar la înălţime,formăfizică,conturulfetei,culoareapielii,ci,mai ales la felul de manifestare al fiecăruia,laritmulactivităţii,lacalitateamunciisale.Deasemenea,acestediferenţesuntconstatateşi la nivelintelectual,nivel de care depindînceamai mare măsurăreuşităsaunereuşităuneiactivităţi. Cercetătorii nu s-au pus de acordînprivinţastabiliriicoeficientuluiintelectual(QI) al unuicopilsupradotat.Aceastăvaloareoscilează de la un studiu la altu,însălucrul cu care sunt de acordtoţiautoriiestefaptulcăaceşticopiisupradotaţi se situează la un nivelintelectualpestemedie.Ei au capacităţiintelectualepestemedie,dar au şinevoispeciale.

21. Coeficientul de inteligenţă rămâne un factor important în evaluarea copilului, deoarece ne oferă informaţii despre ritmul de învăţare şi necesitatea de a adapta predarea în funcţie de capacitatea sa. Acest lucru are o importanţă majoră, toţi copiii având acelaşi drept de a primi o educaţie optimă pentru dezvoltarea lor, indiferent dacă mâine ei vor fi un Einstein sau Picasso. într-o mare măsură vor depinde de educaţia primită, de caracteristicile temperamentale, motivaţie, creativitate şi de circumstanţele socioculturale.

22. Bibliografie • 1.Cucoş, C. (1997), Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iaşi • 2.Cucoş, C. (2008), Psihopedagogia pentru examenele de definitivat și grade didactice, editura Polirom, Iași • 3.Stanescu, M. (2002),Instruirea diferențiata a elevilor supradotați, Ed. Polirom, Iași • 4.Benito, I. (1993),Copii supradotați- educație, dezvoltare emoțioală și adaptare socială, Ed. Polirom, Iași

23. Vă mulțumim pentru atenție!