Adaptarea la piața unică europeană.
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 28

Adaptarea la piața unică europeană. Experiența agricultorilor din România Daniela Giurca PowerPoint PPT Presentation


  • 51 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Adaptarea la piața unică europeană. Experiența agricultorilor din România Daniela Giurca. Cum asigurăm implementarea cu succes a Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană în agricultură 16 Octombrie 2014, Chisinău. Cuprins.

Download Presentation

Adaptarea la piața unică europeană. Experiența agricultorilor din România Daniela Giurca

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

Adaptarea la piața unică europeană.

Experiența agricultorilor din România

Daniela Giurca

Cum asigurăm implementarea cu succes a Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană în agricultură

16 Octombrie 2014, Chisinău


Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

Cuprins

  • Experiența României în utilizarea fondurilor publice pentru sprijinirea sectorului privat în atingerea standardelor UE din sectorul agroalimentar – exemplul SAPARD

  • Implicațiile adoptării Organizării Comune de Piață și a standardelor de siguranță alimentară în România – exemplificare sectorul lapte și produse lactate


Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

UE decide in 1999 să includă un capitol nou în buget: instrumente de preaderare pentru perioada 2000-2006 (anual 3,1 miliarde Euro)

  • 3 instrumente:

  • unul mai vechi PHARE

  • două noi: ISPA și SAPARD dedicate ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est pentru a le sprijini în procesul de aderare la UE;

  • România a avut alocată o sumă de 640 milioane de Euro nerambursabili + cofinanțarea națională 100-150 milioane Euro

  • Programul SAPARD un program multianual pentru;

    • sprijinirea agriculturii și dezvoltării rurale

    • pentru a le pregăti pentru implementarea PAC și implicit a investițiilor necesare pentru a atinge standardele impuse de rigorile PAC;

    • România a fost a doua beneficiară de fonduri ca valoare, după Polonia


Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

0

265mil. €/an

400-440mil. €/an

240-260mil.€/an

320-360mil. €/an

150-160mil. €/an

Din anul 2000 Romania a dispus de 3 instrumente financiare de pre-aderare

2000-2003

  • Phare

2004-2006

  • Ispa

2000-2003

2004 -2006

  • Sapard

2000-2006


Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

Experiența Programului Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală -SAPARD

  • Obiectivele programului au fost specificate, pentru toate ţările candidate, în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999;

  • În anul 2002 a fost acreditată Agenţia SAPARD (2002/638/EC) ca autoritate competentă pentru implementarea Programului SAPARD în România – târziu comparativ cu celelalte state candidate

  • Priorităţile României pentru dezvoltarea durabilă a spaţiului rural au fost grupate pe 4 axe astfel:

    • Axa 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi a competitivităţii produselor agricole procesate;

    • Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şI agricultură;

    • Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale;

    • Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane.

  • S-au finanţat 2 categorii de proiecte:

    • proiecte private (generatoare de venit)

    • proiecte publice (negeneratoare de venit).

  • Regulile de co-finanţare au fost diferite: beneficiarii privaţI 50% - 70% din valoarea proiectului iar cei publici (de exemplu comunităţi locale) au putut beneficia de finanţare de 100% nerambursabilă a proiectului lor, cu condiţia ca acestea să nu genereze venituri


Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

Măsurile alese de România

  • România a selectat 11 măsuri specifice fiecărei axe prioritare:

    • Măsura 1.1. Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole;

    • Măsura 1.2. Îmbunătăţirea structurilor de control al calității, control veterinar şi fitosanitar și al calității alimentelor și protecţia consumatorilor;

    • Măsura 2.1. Dezvoltarea şi îmbunătățirea infrastructurii rurale;

    • Măsura 2.2. Managementul resurselor de apă pentru agricultură

    • Măsura 3.1. Investiţii în exploatațiile agricole;

    • Măsura 3.2. Înființarea grupurilor de producători;

    • Măsura 3.3. Metode de producție agricolă destinate să protejeze mediul și să menţină peisajul rural;

    • Măsura 3.4. Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative;

    • Măsura 3.5. Silvicultura;

    • Măsura 4.1. Îmbunățirea pregătirii profesionale;

    • Măsura 4.2 Asistență tehnică


Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

Limitări financiare ale măsurilor din cadrul programului SAPARD (1,5 mld Euro fonduri UE)

Sursa: Giurca D. Luca L, G . Hurduzeu "Scenarii privind impactul măsurilor de dezvoltare rurală asupra structurilor agricole româneşti după aderarea la Uniunea Europeană", Institutul European 2006


Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

Implementarea lentă……..

  • Primele măsuri acreditate şi implementate în anul 2003:

    • 1.1 “Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole”

    • 2.1 “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”

    • 4.2 “Asistenţă tehnică”.

  • La sfârşitul anului 2003 au fost acreditate şi au început să fie implementate:

    • 3.1 “Investiţii în exploataţiile agricole”

    • 3.4 “Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice”

    • 4.1 “Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”.

  • Alte patru măsuri 1.2., 3.2, 3.3 şi 3.5. s-au acreditat succesiv la sfârşitul anului 2005 şi au început să se implementeze în 2006.

  • Practic cei peste 184 milioane EURO alocaţi acestor măsuri în perioada 2000-2006 s-au angajat în anul 2006.

  • Măsura 2.2. „Managementul resurselor de apă” a fost  anulată, bugetul alocat iniţial acesteia a fost transferat altor masuri din aceeasi categorie.

  • Fondurile alocate submăsurii 4.2.2. au fost şi ele transferate altor măsuri.


Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

Care au fost problemele ……..(I)

  • Întârzierea acreditării unor măsuri importante (3.1 3.4 şi 4.1) precum şi rezerva băncilor şi potenţialilor beneficiari în asumarea riscului, au determinat absorbţia scăzută a fondurilor până în 2005.

  • Eficacitatea scăzută a absorbţiei fondurilor SAPARD la sfârşitul anului 2005 s-a datorat și cerinţelor conform cărora, respectarea în totalitate a standardelor UE trebuia realizată într-o singură fază de implementare a proiectului, mai ales pentru măsura 3.1, şi capacitatea redusă a sectorului privat de cofinanţare a proiectelor

  • Aceste cerinţe ridicate comparativ cu cerinţele naţionale din acel moment referitoare la standardele de calitate au făcut neatractive respectivele investiţii pe termen scurt. Actorii mari din sectorul agroalimentar fiind singurii care şi-au putut permite cofinaţarea unor investiţii de proporţii la standarde europene.

  • Acreditarea succesivă și târzie a măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5 la sfârşitul anului 2005, au comprimat timpul rămas pentru cheltuirea fondurilor alocate acestor măsuri creând o puternică presiune la nivel instituţional şi o cerinţă acută de stimulare prin politici naţionale a absorbţiei fondurilor rămase neangajate.

  • Cu toate că la sfârşitul anului 2005 prognozele referitoare la capacitatea de absorbţie a fondurilor alocate prin SAPARD nu erau optimiste, sumele au fost angajate integral în anul 2006 cu 5 luni înainte de data limită – 31 decembrie 2006, contractarea şi cheltuirea sumelor angajate urmând să se facă gradual


Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

Care au fost problemele ……..(II)

  • 60% din fondurile SAPARD au fost angajate în perioada 2005-2006, iar 40% în 2002-2004

  • În 2005 s-a decis implementarea unui program național “FERMIERUL” care promova şi susţinea investiţiile efectuate în agricultură şi în sectoarele de procesare, depozitare, conservare şi valorificare a produselor în scopul aceelerării absorbției fondurilor SAPARD. A fost un instrument important de creditare pentru investiţii (cu o dobândă avantajoasă de 5%) destinat:

    • acordării de credite;

    • acoperirii costurilor întocmirii documentaţiei tehnico-economice pentru acordarea creditelor;

    • acordării de granturi, calculate ca procent din volumul creditului acordat beneficiarilor de credite;

    • completării sumelor necesare cofinanţării proiectelor de investiţii finanţate din fonduri nerambursabile (SAPARD) in cadrul unor programe comunitare sau in completarea creditelor acordate de instituţiile de credit din surse proprii.

  • Implementarea acestuia a fost dificilă la început dar ulterior, amaximizatangajarea sumelor disponibile prin SAPARD;

  • S-au depus mai multe cereri eligibile de finanţarecare nu au mai putut fi onorate din SAPARD:

  • Pentru aceste proiecte s-a propus crearea unui program „SAPARD românesc” care să finanţeze în 2007-2008 proiecte în valoare de 100 milioane EURO (pentru anumite categorii de proiecte în domeniul abatorizării, al înfiinţării de ferme vegetale şi zootehnice şi în domeniul serviciilor neagricole, ca acvacultura şi turismul rural):

  • “Sapard-ul românesc” trebuia să asigure din bugetul național partea de cofinantare de 50% care trebuia acoperită din fonduri UE;


  • Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    • Agenţia SAPARD s-a transformat “din mers” în 2006 în Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), creată pe scheletul fostei instituţii care a devenit alături de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a doua agenţie de plăţi pentru sectorul agroalimentar şi rural din România.

    • Aceste agenţii gestionează fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală din 1 ianuarie 2007 și au continuat derularea programului SAPARD , din anul 2014 APDRP functioneaza sub de;


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Eficiența unor măsuri… 1.1.

    • a fost foarte eficientă, absorbție de 92%.

    • a fost puțin eficace privind atingerea grupului țină vizat - s-au realizat 459 de proiecte ceea ce a reprezentat 24% din planificare:

      • sub 50% chiar în cazul submăsurilor cu capacitate ridicată “Cereale” și “Carne, produse din carne și ouă

      • valoarea medie /proiect 765 mii Euro;

      • venitul exploatațiilor a crescut simțitor iar investițiile au determinat numeroase îmbunătățiri considerabile ale calității produselor, au condus la creșterea producției, crearea de noi locuri de muncă și creșterea valorii adugate a produselor agroalimentare

      • a sprijinit creșterea nivelului de conformitate a produselor românești față de normele de procesare și siguranță alimentară impuse de UE;


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Eficiența unor măsuri…1.2.

    • a avut o eficiență bună 78% din fondurile alocate (mai puțin decât media proiectului SAPARD

    • a atins toți beneficiarii estimați 20 (100%) beneficiarii au fost laboratoarele instituțiilor publice autorizate pentru activități sanitar –veterinare și fitosanitare

    • valoarea medie/proiect – 1,46 milioane euro

    • demonstrează că în România existat un sistem eficient de control sanitar pentru producția zootehnică și vegetală și a venit în întâmpinarea nevoilor identificate inițial în ceea ce privește armonizarea produselor românești standardele de calitate fito-sanitară și de siguranță alimentară conform rigorilor UE

    • a contribuit la consolidarea unui cadru instituțional sustenabil în domeniul controlului sanitar, veterinar și fitosanitar


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Eficiența unor măsuri….3.1.

    • a avut o eficiență bună 93% din fondurile alocate

    • 1935 de proiecte (18% din beneficiarii estimați) valoarea medie/proiect – 123 mii euro

    • rezultate bune asupra creării de locuri de muncă (menținerea a 11000 de job-uri și crearea a 2500 de locuri noi de muncă și creșterii veniturilor agricultorilor cu peste 50%

    • a creat condițiile sustenabilității intervențiilor finanțate concetrându-se pe reorientarea producției, creșterea calității produselor obținute prin aplicarea de noi tehnologii și îmbunătățirea condițiilor de igienă și bunăstare a animalelor

    • a fost importantă pentru adoptarea acquis-ului comunitar și adecvarea produselor românești la standardele UE


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    În anul 2007 …..in sectorul procesarii produselor animale

    • Nivelul de conformitate cu normele UE indica:

      • din totalul de 425 de unități de procesare a cărnii, doar 123 respectau normele UE, fiind autorizate să participe în comerțul intracomunitar, restul de 302 de unități au primit aprobarea de a-si continua activitatea pentru o perioadă de tranziție (stipulată în Tratatul de Aderare la 31 decembrie 2009);

      • în sectorul laptelui și produselor lactate, dintr-un total de 259 unități, doar 52 erau conforme normelor UE, fiind autorizate pentru schimburile comerciale intracomunitare, celelalte 207 au fost admise pentru perioada de tranzitie ( cf Tratatului de Aderare până la 31 decembrie 2009).

    • Ulterior, perioadele de tranzitie prevăzute în Tratatul de aderare s-au prelungit de mai multe ori …..ultimul termen decembrie 2013


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Modul în care a evoluat viziunea pentru agricultură si dezvoltare rurală în perioada 1990-2013

    • Viziune de dezvoltare incoerenta – amprente electorale

    Sursa: Strategia de Dezvoltare a Sectorului Agroalimentar pe termen mediu și lung, MADR, tabel adaptat după Cioloş, Luca şi Giurca, “20 de ani în căutarea unei coerenţe în politicile agricole din România (2010)”


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Bugetul cheltuit în agricultură vs. balanța comercială cu produse agroalimentare

    Sursa: Giurca D., Luca L. ” Coerența în politicile agricole din România”prezentare la Conferința RURAL’EST‐SFER "20 YEARS OF FARMING AND RURAL TRANSITION IN EASTERN EUROPE: WHAT HAVE WE LEARNED?”, Dijon, oct 2011


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Evoluţia gradului de autoaprovizionare al României cu produse agroalimentare (%)

    Sursa: Luca L, Cionga C., Giurca D, Consolidarea exploatațiilor agricole, 2012,

    Studiu pentru Comisia Natională de Prognoză și CEROPE


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Deficitul comercial al României din comerţul cu lapte şi produse lactate, 2007-2010

    Sursa: Institutul Naţional de Statistică


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Derogări temporare pentru sectorul zootehnic stipulate în Tratatul de Aderare:

    • o perioadă de tranziție de 3 ani ….până la 31.12.2009, pentru modernizarea și retehnologizarea unităților de abatorizare și alinierea la cerințele europene a unităților de procesare a cărnii (26 unități);

    • o perioadă de tranziție de 3 ani…. până la 31.12.2009, pentru modernizarea și retehnologizarea unităților de procesare a cărnii de pasăre (2 unități);

    • o perioadă de tranziție de 3 ani…. până la 31.12.2009, pentru modernizarea și retehnologizarea unităților de procesare a laptelui (28 unități) și pentru organizarea centrelor de colectare și a celor de standardizare lapte;

    • o perioadă de tranziție de 3 ani ….până la 31.12.2009, pentru conformarea la cerințele comunitare a fermelor de producție de lapte si la calitatea laptelui crud obținut


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Sistemul de certificare a calităţii laptelui materie primă:

    • Laptele conform (se încadrează în criteriile de igienă valabile pe piaţa comunăprevăzuţi în Reg(CE) nr.853/2004 pentru 2 parametrii astfel:

      • A) 100 000 de germeni/mililitru (NTG), această valoare reprezentând media geometrică pe o perioadă de două luni, cu cel puţin două analize efectuate în fiecare lună;

      • B) numărul celulelor somatice (NCS) nu trebuie să depăşească 400 000 pe mililitru, această valoare reprezentând media geometrică pe o perioadă de trei luni, cu cel puţin o analiză efectuată In fiecare lună.

    • Produsele lactate obţinute prin procesarea de lapte conform sunt eligibile pentru piaţa comună

    • Cum se pot atinge aceste standarde?

      • prin utilizarea unor tehnologii adecvate de exploatare;

      • prin păstrarea sănătăţii ugerului;

      • prin efectuarea mulsului mecanic;

      • prin procesarea primară corectă (răcirea la o temperatură de 2-4grade C a laptelui, imediat după muls)


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Sistemul de certificare a calităţii laptelui materie primă :

    • Laptele neconform este cel care nu se încadrează în parametrii ceruţi de regulament iar produsele obţinute din procesarea acestuia pot fi vândute exclusiv pe piaţa naţională;

    • România a solicitat prelungiri ale perioadelor de tranziție negociate astfel că mai poate procesa lapte neconform până la sfârșitul anului 2013;

    • Laptele materie primă preluat pentru procesare de la fermieri poate fi conform sau neconform (în funcţie de încadrarea în parametrii prevăzuţi pentru NTG şi NCS), obligaţia procesatorului fiind aceea de a evidenţia modul de prelucrare (cu separare sau fără separare);

    • preţurile oferite de procesatori diferă pentru laptele conform faţă de cel neconform


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Evoluţia calităţii laptelui livrat spre procesare

    Sursa: ANSVSA analiza lapte crud

    • Controlul calităţii parametrilor NTG şi NCS ai laptelui crud se face în:

      • 41 de laboratoare ale Direcţiei Sanitare Veterinare si Siguranţa Alimentară (DSVSA) ce folosesc metode de referinţă;

      • 34 de laboratoare uzinale aparţinând unităţilor de procesare lapte;

      • 9 laboratoare independente;

      • LNR-Institutul de Igienă şi Sănătate Publică


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Câtevaprobleme ale sectoruluilaptesiproduse lactate

    • oferta de lapte este foarte dispersată (majoritatea efectivelor sunt în ferme mici);

    • majoritatea fermierilor nu sunt organizaţi în cooperative şi nu au putere de negociere astfel că procesatorii sau cei care colectează laptele impun preţul de achiziţie la un nivel cât mai scăzut);

    • calitatea laptelui colectat este încă scăzută, deoarece condiţiile de igienă mai ales în fermele foarte mici sunt deficitare;

    • lipsa infrastructurii și a apei curente este o mare problemă în multe sate din România;

    • fragmentarea puternică existentă la nivelul producătorilor, şi ponderea foarte mare a exploataţiilor familiale, fac ca productia de lapte realizată la nivel naţional, sa fie în proporţie de 40% destinată autoconsumului, 36% destinată vânzării directe şi doar 22% din producţie să ajungă la procesare;

    • foarte puţini dintre producători pot juca un rol activ pe piaţă, pot negocia condiţiile la încheierea contractelor comerciale cu procesatorii, aceștia sunt producătorii care dețin exploatații mari


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Cateva concluzii ..dupa 7 ani de la aderare

    • Sectorul lapte si produse lactate s-a restructurat dar nu suficient ( sistemul de cote a fost benefic);

    • Încă persistă specificiatea producței de lapte cu % ridicat de autoconsum și ferme fărâmițate;

    • Fermierii care nu produc lapte conform au inceput sa dispara din piata chiar de pe piața națională ..pentru aceștia trebuie soluții alternative – lanturi scurte procesare ,,,

    • Chiar dacă s-au făcut investiții importante prin SAPARD și PNDR acestea trebuie continuate și în următorii ani deoarece încă nu au rezolvat problemele de competitivitate ale sectorului;

    • 2014-2020 – continuarea investitiilor in sector – disparitia cotei de lapte va afecta micii producatori


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    Câteva recomandări …din experiență

    • Negocieri realiste bazate pe analize statistice riguroase:

    • Perioade de tranziție adecvate realităților locale - să permită ajustarea sectorului

    • Prioritizarea investițiilor în infrastructură (agricolă și procesare) și în sector în strânsă conexiune cu potențialul de ofertă pentru materia prime;

    • Informare și pregătire profesională;

    • Accesul pe Piața Comună reprezintă o oportunitate dar și o constrângere în același timp


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    în loc de concluzii….

    • Procesul de aderare la UE este unul dificil mai ales din punct de vedere al îndeplinirii standardelor și armonizării cu acquis-ul comunitar, investițiile necesare fiind uriașe ……dar…..în acest parcurs UE te sprijină….este important ca țara să utilizeze cât mai eficient sumele disponibile, funcție de prioritățile identificare și ținând cont de experiența altor țări pentru a evita unele greșeli

    • Prioritizarea măsurilor – CRUCIALĂ – mai putine măsuri cu buget adecvat si monitorizare


    Adaptarea la pia a unic european experien a agricultorilor din rom nia daniela giurca

    MULȚUMESC


  • Login