Nutritia in cresterea si dezvoltarea structurilor orale
Download
1 / 36

Nutritia in cresterea si dezvoltarea structurilor orale - PowerPoint PPT Presentation


  • 178 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Nutritia in cresterea si dezvoltarea structurilor orale. Dieta, nutritia si dintii Nutritia si parodontiul. Compozitia structurilor orale. Smaltul : - cel mai mineralizat tesut al org. - 96 % minerale ( osul 60%)- Ca, Mg, P, CO 3 - 3 % apa

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha

Download Presentation

Nutritia in cresterea si dezvoltarea structurilor orale

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Nutritia in crestereasidezvoltareastructurilororale

Dieta, nutritia si dintii

Nutritia si parodontiul


Compozitia structurilor orale

  • Smaltul:

    - celmaimineralizattesut al org.

    - 96 % minerale (osul 60%)- Ca, Mg, P, CO3

    - 3 % apa

    - 1% material organic (keratina, mucoproteine, colagen, peptide, fosfolipide, colesterol)

    - structuracristalina- hidroxiapatita

    - spredeosebire de os nu se remodeleazadupaformare

    - esteinfluentat de nutritiasistemicadoarinainte de eruptie

    - dupaeruptieinfluentadieteiestedoartopica-demineralizare-cariidentare


Compozitia structurilor orale

  • Dentina:

  • 70% minerale, 20% organica, 10% apa

  • Compozitie similara cu osul

    - Mai putin Ca, P, mail mult Mg, CO3, decat smaltul

  • Colagenul-responsabil de 18 % din matricea organica

  • Lipide, mucopolizaharide, proteine

  • Cementul- structura similara cu osul, dentina

  • Osul alveolar- 60% minerale, 25%- organic, 15 % apa


Importantanutritiei in cresteresidezvoltare

  • Functie de momentul in care se produce deficienta nutritionala in timul dezvoltarii structurilor dentare- reversibile sau nu

  • In timul formarii celulare initiale- hiperplazie-ireversibile ex. malnutritia in amelogeneza- defecte permanente ale smaltului

  • In faze avansate- crestere celulara, regenerare-hipertrofie- reversibile ex, gingivita scorbutica- deficit vit. C- vindecare in aport suficient de vit.C


Efectelenutritieiasupradezvoltariiorale

  • Dintii temp.-6 sapt.i.u.

  • Mineralizarea 3-4 lunii.u. la locul de dezv. al germenuluidentarcelule se diferentiaza din lamina dentara

  • Formareacoroaneiincepe – matriceadentara –fibre de colagen- aport de minerale

  • Dupaformareaprimuluistrat de dentinaincepeformareasmaltului

  • La nastere –coroaneleincisivilortemporarisuntformate, caniniisimoalriitemporari – coroane 1/3-1/2 edificate

  • La 1 an coroana mol 2 temporarcompletformata


l

  • Odata erupt in cavitatea orala mineralizarea continua tot restul vietii la nivelul suprafetelor dentare- topic

  • 2 diferente majore intre tes. mineralizate ale org. si dinti:

    • Smaltul nu contine capilare, vase limfatice care sa asigure transportul nutrientilor, posteruptiv, schimburile chimice in smalt au loc doar la suprafata, in contrast la nivelul dentinei tubii dentinari transporta sangele sistematic

    • Ca o consecinta, smaltul nu dispune de mijloace reparatorii ( cu exceptia remineralizarii externe- in contrast cu osul –remodelare continua)


  • Malnutritia- crestere maxilara intarziata, dezvoltare dentara intarziata, modificarea paternului de eruptie

  • Defecte de smalt- hipoplazia – asociata cu caria dentara

  • Nutritia prenatala , sanatatea femeii gravide- impact important asupra mineralizarii , susceptibilitatii la carie a dintilor temporari


Vitamina A

  • retinozi – precursorul vit. A - alimente orig. animala/ carotenoizi- legume, fructe

  • retinoizii – retinal, retinol, acid retinoic

  • Functii:

  • -diferentiere celulara, epitelizarea

  • -dezvoltarea oaselor, dintilor

  • -sistem imun


Vitamina A –surse alimentare

  • Cereale , legume, fructe – portocale, dovleac, cartof, morcov, spanac ,mango

  • Lactate, produse din carne

  • Stabila in procesarea alimentelor


Vitamina A

  • Deficit:

  • Diferentierecelularainadecvata, vindecare, regeneraredeficitara, descuamareamucoaseiorale

  • Keratoza

  • Candidoza

  • Hipertrofiegingivala

  • Leukoplazia

  • Xerostomia

  • Hipoplazie de smalt

  • Forma severa- formareaneregulata a tubilordentinari –risccarioscrescut


Vitamina A

  • Exces:

  • Toxicitate defecte la nastere, anomalii fata, buze, maxilare,

  • Integritatea tes. epitelial si vindecarea tes. parodontal

  • Pigmentarea pielii , tes. moi- gingie, palat moale

  • Pacientii –surse alimentare de vit. A nu din suplimente alimentare


Vitamina D

  • D3- epunerea la soare a 7-dehidrocolesterol din piele

  • D2- expunerea la ultraviolete a ergosterolului din plante

  • Poate fi sintetiza in totalitate in organism

  • Surse : 90 % din piele ; 10 % din alimente

  • Stocata in organism –f.imp. Expunerea la soare

  • La varstnici- suplimente alimentare- produse lactate cu aport crescut de calciu- la 80 ani -1/2 din vit. D sintetizata la 20 de ani

  • Este stabila in timpul pastrarii, procesarii


Vitamina D


Vitamina D (calciferol)

  • Rol esential in mineralizarea dintilor, tes. osos

  • Deficit

  • Regenerare osoasa anormala

  • Rahitism-copil

  • Osteomalacia-adult

  • Osteoporoza

  • Calcificare incompleta a dintilor si osului alveolar

  • Exces

  • Calcificari pulpare, hipoplazii de smalt,


Vitamina E

  • Deficit de vit. E –rar

  • Copii prematuri, deficit de absorbtie a grasimilor

  • Functii: imunitate, antioxidant

  • Necesarul creste odata cu ingestia de acizi grasi polinesaturati

  • Sursa alimentara: cereale integrale, uleiuri

  • Excesul in asociere cu aspirina – sangerare gingivala


Vitamina K(qinona)

  • Descoperita in 1930-coagulare

  • Deficitul – rar, medicamente antagoniste -anticoagulante

  • Risc hemoragic crescut, candidoza

  • Surse alimentare: legume cu frunze


Vitamina B/C

  • Solubile in apa-se dizolva in apa, transportateprinmecanismactivsaupasiv in sistemul portal si nu suntstocate in organism

  • Pot fioxidate de caldura/lumina

  • Proprietatile se pierdprinpreparare

  • Toxicitateaprinexces –rarintalnita

  • Vit. B complex- 8 vit.

  • Vitamineeliberatoare de energie-productia de ATP(B1, B2, B3)

  • Vitaminehematopoetice (B6, B12, folatul)


Deficitul de vit. B complex

  • Cheiloza angulara, leucoplazie, atrofie papilara, glosita, pierderea gustului

  • B2 (riboflavin)- cheiloza angulara, atrofia papilelor filiforme, largirea papilelor fungiforme, stomatita angulara, glosita

  • B3(niacin)- cheilita angulara, mucozita, stomatita, ulceratie, glosita

  • Acid folic- identic B3 , creste riscul de candidoza, ulcere aftoase


Vitamina C –acid ascorbic

  • Structurachimicasimilara cu glucoza

  • Plantelesimajoritateaanimalelor pot sintetizavit. C direct din glucoza

  • La om- sursa de vit. C aportalimentar

  • Functii:

  • Formareacolagenului (componentaprimara a matriceidentinare)

  • Vindecarearanilor

  • Deficitul-

  • moderat- risccrescut la infectii, fragilitatecapilara, hiprtrofie, sangeraregingivala,

  • Sever- gingivitascorbutica- gingierosie, tumefiata, friabila, sangerare la provocare, distructieparodontala-crestereamobilitatiidentare, exfoliere, ulceratii ale tes. moale, atrofiaodontoblastilor-defectedentinare


Vitamina C-sursealimentare


Mineralele si structurile orale

  • F- deficit- scaderearezistentei la carie

  • Excesul- usor- smaltulpatat- mottled enamel- petealbe- rezistentacrescuta la carie, moderat- petemaronii-rezistentacrescuta la carie, severa-hipoplaziasmaltului cu scaderearezistentei la carie

  • Fe- deficit- cheilozaangulara, paloareamucoaselor , buzelor, atrofia, denudareapapilelorfiliforme, glosita, cresteriscul de candidoza

  • Ca- deficit- calcificareincompleta, rahitism, osteomalacia, resorbtieexcesivasifragilitateosoasa, osteoporoza, tendinta la hemoragie, crestereamobilitatiidentare, pierderidentare premature


Dieta si caria dentara

  • StudiulVipeholm- 1945-1953- Suedia- 6 grupeexperimentale-aceasiratiezilnica de carbohidratidar in formesi cu frecventavariata

  • Concluziilestudiului:

  • Crestereafrecventeiconsumului de zahar-crestereaincidenteicarioase

  • Crestereaincidentei- zaharulconsumatintr-o forma retentivaintremese

  • Cantitatea de zaharconsumata nu estecriticaatuncicand se consuma cu ocaziameselorprincipale

  • Nu numicantitatea, darsi forma simomentulingestiei au influentaasupracarieidentare


Dieta si caria dentara

  • StudiulHopewood House-15 ani ;

  • 2 grupuri-1 dietalactovegetariana , 1 –dietarafinata

  • In absentaunuitratamentdentar-dietarafinata-crestereaindicelui de carie

  • Studiul Turku sugar- Finlanda 1976- 3 grupeexperimentale- alimenteindulcite cu sucroza, fructoza, xilitol

  • Dupa 1 an –incidentacarioasa la grupul cu xilitolnesemnificativafata de celelalte 2,

  • Dupa 2 ani- grupul cu sucroza- maimultelez. carioasedecatcel cu fructoza.


Carbohidratiifermentabili- risccariogen major

  • Cresterea consumului de zahar va creste numarul ocaziilor cu care ph-ul placii devine acid

  • Expunerea frecventa-placa bacteriana se dezvolta-polizaharide extracelulare - sursa energetica pt. productia de acid intre mese

  • Limitarea nr. de mese in care se consuma zahar-factor important in controlul ratei demineralizarii


Testarea potentialului cariogen

  • Cariogenitatea absoluta a unui aliment –determinata prin administrarea alimentului izolat pt. o perioada suficienta -2 ani- contravine normelor etice.

  • Alternativa-studiul ph-ului placii- curba lui Stephan (1940)

  • Ph-ul scade la o valoare minima la 5 min. de la expunerea la carbohidrati, redevine neutru dupa 40 min.

  • Teste pentru masurarea potentialului acidogen-ph placii,

  • Studii pe animale-soareci


Recomandari

  • Reducereafrecventeiconsumului de alimentesibauturi - carbohidratifermentabili, in special intremese

  • Finalizatioricemasasauaport de lichide cu un aliment saubautura cu proprietaticariostatice

  • Combinatialimentele, intr-o maniera care saintensificemasticatia, productia de saliva si clearance-ul oral. Ex. Dupa un aliment cu un potential cariogen se recomandaguma de mestecat cu xylitol

  • Consumatilichidedulcisiacidogene in timpulmeselorsigustarilor care continalimentecapabilesaneutralizezeefectulcariogenicsiacidogenic.


Nutria si parodontiul

  • Statusul nutritional- raspunsul imun al oraganismului- boala parodontala

  • Malnutritie –deficit proteic- alterarea raspunsului la infectie- scaderea raspunsului inflamator al gazdei la agresiunea bacteriana

  • Reducerea activitatii celulelor albe (neutofile)- diabetici, SIDA, cancer- se poate asocia cu boala parodontala , parodontite refractare la tratament


Nutritia si parodontiul

  • Etiologia bolii parodontale: placa bacteriana- sursa energetica primordiala alimentatia

  • Consumul crescut de glucoza in stadiile initiale ale formarii biofilmului – crestere a populatiilor bacteriene

  • Legatura dintre consumul carbohidratilor alimentari –bacteriile anaerobe, Gram – implicate in etiopatogenia bolii parodontale –nu este pe deplin cunoscuta


Rolulnutritiei in boalaparodontala

  • Nutritiadeficitara- nu initiazaboalaparodontala

  • Statusul nutritional- factor conditionantsaumodificator in progresiasivindecareabolii.

  • Studiateasociereadintrevit.C, proteine- boalaparodontala.

  • Deficitulvit. C- gingivitascorbutica- tumefactie, inflamatie, gingivala, pierdereaatasamentuluiepitelial, mobilizaridentare

  • Asociereadintregingivita/parodontitaulcerativanecrotica –nutritiadeficitara –putinstudiata, factor predispozantalaturi de igienaoraladeficitara, gingivitapreexistenta, fumat


ad
  • Login