1 / 21

Depistarea precoce a cazurilor de copii cu tulburări în spectrul autistic, în grădiniţă

Depistarea precoce a cazurilor de copii cu tulburări în spectrul autistic, în grădiniţă. Ce nu ştiati poate despre autism • Potrivit estimărilor internationale, rata tulburărilor din spectrul autismului este de 1 la 166 de copii • 4 din 5 copii cu autism sunt băieţi

alena
Download Presentation

Depistarea precoce a cazurilor de copii cu tulburări în spectrul autistic, în grădiniţă

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Depistarea precoce a cazurilor de copii cu tulburări în spectrul autistic, în grădiniţă

  2. Ce nu ştiati poate despre autism • Potrivit estimărilor internationale, rata tulburărilor din spectrul autismului este de 1 la 166 de copii • 4 din 5 copii cu autism sunt băieţi • 4 din 5 cupluri cu copii cu autism divorţează • Intervenenţia psihologică timpurie (2-7 ani) este esenţială pentru o recuperere optimă; • Autismul nu se vindecă, dar prin terapie simptomele se pot ameliora, iar abilităţile cognitive, sociale şi limbajul pot fi îmbunătăţite;

  3. Abilităţi în primul an de viaţă: • Răspunde la zâmbet; • Urmăreşte persoanele cu privirea; • Priveşte faţa persoanei care îi vorbeşte; • Tresare la zgomote puternice; • Combină vocale şi consoane cum ar fi: mamamamama; • Răspunde la nume privind; • Priveşte în direcţia în care priveşte adultul; • Stă în funduleţ independent; • Răspunde la comenzi verbale simple: fă tai-tai înainte ca o altă persoană să facă acelaşi gest; • Înţelege interdicţia: nu-i voie! • Spune mama şi/sau tata intenţional, pentru a chema un părinte; • Se joacă cu un obiect ţinându-l cu două mânuţe, în mod independent; • Se deplasează independent pe covor pentru a ajunge la obiectul dorit; • Se deplasează în picioare ajutându-se de mobilă sau ajutat de altă persoană; • Comunică arătând sau întinzându-se după obiecte; • Întoarce paginile unei cărţi de plastic sau de carton; • Indică faptul că recunoaşte persoana familiară prin expresia facială şi prin apropierea fizică;

  4. Abilităţi în al doilea an de viaţă: • Merge independent; • Răspunde la comenzi simple: adu mingea; vino aici! • Răspunde la întrebări simple prin gesturi (da-nu, arată); • Arată obiecte, imagini, membrii familiei; • Imită cuvinte simple spuse de adulţi; • Îşi poate menţine atenţia 2-3 minute asupra unei jucării; • Are un vocabular de câteva cuvinte; • Mâzgăleşte cu un creion gros; • Este mai retras când se află persoane străine de faţă; • Joacă joculeţe simple cu adulţii, folosindu-şi mânuţele; • Caută un obiect într-un recipient după ce a văzut un adult aşezându-l acolo; • Indică câteva elemente ale feţei (ochii, nasul, gura); • Foloseşte obiectele adecvat, conform funcţiei lor, în joc (pune telefonul la ureche şi se preface că vorbeşte, piaptănă păpuşa cu piaptănul de jucărie, îi dă să mănânce); • Este încântat când este lăudat pentru ceea ce a făcut şi repetă comportamentul; • Îşi poate coordona utilizarea mânuţelor foarte bine ( într-o mână ţine o cutie şi cu cealaltă pune ceva în ea); • Imită acţiunile altui copil; • Construieşte un turn din 2-3 cuburi după ce a văzut pe altcineva făcând acest lucru; • Arată imagini familiare în carte la solicitare; • Aruncă mingea cu uşurinţă; • Combină cuvinte cu gesturi pentru a-şi face cunoscute dorinţele; • Îşi recunoaşte reflexia în oglindă şi îşi spune numele; • Poate spune despre sine dacă este băiat sau fată; • Înţelege semnificaţia lui 2 (poate să pună două răţuşte pe apă sau doi pompieri în maşină atunci când îi ceri asta);

  5. Abilităţi în al treilea an de viaţă: • Consolează o persoană când aceasta este tristă; • Înţelege întrebări care încep cu cine? sau unde?; • Încearcă să povestească ce i s-a întâmplat; • Poate pune obiectele unele în altele de la obiecte mici la obiecte mari. • Când este întrebat cum îl cheamă, îşi spune numele şi prenumele; • Foloseşte în jur de 300 de cuvinte familiar; Formulează propoziţii simple, de 2-3 cuvinte; • Devine gelos când i se oferă afecţiune altui copil; • Pune întrebări simple din 2-3 cuvinte: unde-i mama?, ce este asta?; • Poate plasa un obiect pe sau sub masă ( pune paharul pe masă, pune papucii sub pat); • Stă pentru câteva minute şi ascultă o poveste cu imagini; • Se joacă alături de un alt copil, îl imită dar nu se joacă împreună; • Poate îndeplini două comenzi legate între ele: adună jucăriile şi pune cutia la loc; • Indică culorile roşu, albastru, galben, verde; • Pune întrebări cu cine?, ce?, unde? , cum?, de ce?; • Ştie câteva poezioare scurte, cântecele; • Poate desena un cerc şi o cruce; • Îşi recunoaşte propriile emoţii ( tristeţe, bucurie, teamă, furie) şi poate să explice cauza pentru care se simte astfel (mi-a luat jucăria, sunt supărat); • Foloseşte cuvinte cu semnificaţie temporală (dimineaţa, seara, noaptea); • Se joacă de-a ... (de-a pompierii, de-a doctorul, de-a mama etc); • Ştie că prizele, aragazul, maşinile sunt periculoase şi păstrează distanţa; • În joc aşteaptă să-i vină rândul dacă i se aminteşte acest lucru; • Poate număra 3-5 obiecte; • În joc cooperează cu ceilalţi copii; • Foloseşte corect pronumele: al lui, al lor, noi, al nostru, al ei;

  6. Până la 18 luni:• Arată părţi ale corpului;• Are câteva cuvinţele cu sens;• Are joc simbolic (joc de-a...): se preface că un cub este maşină, se preface că toarnă ceai în ceşcuţa pentru păpuşă, se preface că vorbeşte la telefon);• Arată obiecte din jur;• Priveşte spre obiectele pe care adultul i le arată la distanţă (uite ursuleţul); Până la 24 de luni:• Foloseşte propoziţii de două cuvinte;• Imită acţiuni tipice pe care le fac părinţii (face curat, sterge praful, mestecă în oală, calcă);• Manifestă interes faţă de alţi copii; Adaptate după Siegel, 1991 în Clinical Practice Guideline, 1999.

  7. Simptome comportamentale ale autismului

  8. PROBLEME SOCIALE - Îi poate lipsi interesul faţă de jocul altor copii - Poate fi răutăcios cu fraţii săi - Poate sta singur în pătuţ plângând sau ţipând în loc să-şi cheme mama - Poate să nu observe când pleacă şi când se întoarce părintele de la serviciu - Îi poate lipsi interesul pentru jocuri precum „cucu-bau!” sau alte jocuri interactive - Se poate împotrivi puternic atunci când este ridicat în braţe, îmbrăţişat sau sărutat de părinţi - Poate să nu ridice mâinile pentru a fi ridicat în braţe din pătuţ, atunci când cineva se întinde către el pentru a-l lua în braţe

  9. PROBLEME DE COMUNICARE Nu conştientizează mediul Evită contactul vizual Ghidează mâna adultului

  10. COMPORTAMENTE STEREOTIPE / REPETITIVE • - Flutură mâinile • - Priveşte fix în tavan • - Se învârte • - Aliniază jucăriile • - Îi poate lipsi interesul pentru jucării, dar se poate ataşa de obiecte precum un radiator - Alege scamele în bătaia luminii - Poate să nu se joace adecvat cu jucăriile şi, în schimb, să se concentreze doar asupra unui aspect, cum ar fi învârtirea roţilor unei maşinuţe - Se leagănă

  11. COMPORTAMENTE STEREOTIPE / REPETITIVE - Stinge şi aprinde obsesiv lumina - Mănâncă lucruri neobişnuite, cum ar fi haine, saltele, draperii - Flutură degetele în faţa ochilor - Găseşte modalităţi prin care poate primi o presiune profundă aplicată asupra corpului - Împrăştie materiile fecale - Găseşte modalităţi prin care poate obţine un impact puternic asupra corpului

  12. PROBLEME MOTORII • - Deficite de motricitate fină • - Slabă coordonare • - Mers pe vârfuri • - Deficite de percepţie a adâncimii • - Echilibru excepţional / Neîndemânare - Incapacitate de a merge pe triciclete, camioane de jucărie - Salivare necontrolată

  13. PROBLEME SENZORIALE • - Dificultate extremă la tuns • - Nu poate tolera centurile de siguranţă • - Îi pot displăcea experienţele noi, cum ar fi lumânările de tort sau baloanele • - Poate fi aproape imposibilă îmbăierea • - Vomită la mirosuri obişnuite din gospodărie - Poate avea dificultăţi în a tolera muzica - Învârte obiecte în apropierea feţei - Poate părea surd, fără a se speria la zgomote puternice, dar alteori auzul pare normal - Poate avea dificultăţi în a purta îmbrăcăminte de exterior, iarna

  14. PROBLEME SENZORIALE - Se opune schimbării hainelor - Îşi poate rupe propriile haine, etichete sau cusături - În timpul verii poate insista să poarte îmbrăcăminte de iarnă

  15. COMPORTAMENT AUTO-AGRESIV - Se loveşte repetat cu capul de suprafeţe tari - Se muşcă fără a prezenta aparent durere - Se zgârie şi se loveşte peste mâini - Îşi smulge smocuri de păr din rădăcină

  16. PROBLEME DE SIGURANŢĂ • - Nu are simţul pericolului • - Nu recunoaşte situaţiile în care s-ar putea răni - Nu are frică de înălţimi

  17. Tulburări gastro-intestinale • - Diaree / Constipaţie • - Mâncare nedigerată în scaun • - Dietă alimentară autoimpusă extrem de limitată şi/sau sensibilitate la anumite alimente Tulburări de somn / Răspunsuri modificate la durere / Convulsii Impactul autismului asupra familiei Avand un copil cu autism, activităţile de rutină sau zilnice pot fi imposibile

  18. PROBLEME SENZORIALE - Se opune schimbării hainelor - Îşi poate rupe propriile haine, etichete sau cusături - În timpul verii poate insista să poarte îmbrăcăminte de iarnă

  19. Lista potenţialelor trimiteri 1. Specialist în dezvoltarea copilului 2. Evaluare realizată de Serviciul de Intervenţie Timpurie 3. Evaluare auzului 4. Logopedie 5. Fizioterapie 6. Terapie ocupaţională 7. Pediatru specializat în gastroenterologie (când copilul prezintă diaree / constipaţie / scaun însângerat / mâncare nedigerată în scaun / vomă frecventă) 8. Neurolog (dacă sunt prezente convulsiile) 9. Pedopsihiatru / Psiholog specializat în psihologia copilului 10. Asistent social / Consiliere de familie 11. Grupuri locale de suport pentru părinţi

  20. Lista potenţialelor trimiteri 1. Specialist în dezvoltarea copilului 2. Evaluare realizată de Serviciul de Intervenţie Timpurie 3. Evaluare auzului 4. Logopedie 5. Fizioterapie 6. Terapie ocupaţională 7. Pediatru specializat în gastroenterologie (când copilul prezintă diaree / constipaţie / scaun însângerat / mâncare nedigerată în scaun / vomă frecventă) 8. Neurolog (dacă sunt prezente convulsiile) 9. Pedopsihiatru / Psiholog specializat în psihologia copilului 10. Asistent social / Consiliere de familie 11. Grupuri locale de suport pentru părinţi

  21. Vă mulţumesc pentru atenţie! Köszönöm a figyelmet!

More Related