Degradarea solului m suri de protec ie
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 20

Degradarea solului. M ăsuri de protecţie PowerPoint PPT Presentation


  • 68 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Degradarea solului. M ăsuri de protecţie. Profesor: CATAN SERGIU Colegiul Tehnologic din Chi șinău. Obiective Operaţionale:. O.1. Să explic esenţa noţiunilor geografice, în baza studierii unui fragment de text;

Download Presentation

Degradarea solului. M ăsuri de protecţie

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Degradarea solului m suri de protec ie

Degradareasolului. Măsuri de protecţie

Profesor: CATAN SERGIU

Colegiul Tehnologic din Chișinău


Obiective opera ionale

Obiective Operaţionale:

  • O.1. Să explic esenţa noţiunilor geografice, în baza studierii unui fragment de text;

  • O.2. Să identific funcţiile solului pentru mediul înconjurător, în baza studierii fragmentului de text;

  • O.3. Să caracterizez 2 tipuri de factori de degradare a solului, în baza completării schemei;

  • O.4. Să descriu impactul poluării solului pentru mediul înconjurător şi om, în baza studierii unui fragment de text;

  • O.5. Să argumentez măsurile de protecţie a solului, în baza completării tabelului;


No iuni cheie

Noţiuni – cheie

Degradarea solului – pierderea prin eroziune a stratului de humus, care afectează negativ fertilitatea sa.

Humus – substanţă chimică care se formează în rezultatul procesului de descompunere a resturilor organice în sol.

Fertilitate – proprietatea solului de a acumula, păstra şi furniza toate elementele nutritive (apă, aer, hrană) necesare dezvoltării plantelor.

Eroziune – degradarea resurselor funciare provocată de factorii naturali (apa, vînt) şi antropici, ca rezultat al căreia se distruge stratul fertil al solului, creîndu-se ravene.


Func iile solului

Funcţiile solului

  • Ecologică – reglează compoziţia atmosferei, hidrosferei, biosferei.

  • Economică – agricultură, produse alimentare, elemente nutritive pentru plante.

  • Energetică – formarea humusului, procesul de mineralizare.

  • Tehnico-industrială – infrastructură, drumuri, construcţii, aeroporturi, stadioane, telecomunicaţii.


Factorii degrad rii solului

Factorii degradării solului:

A – NATURALI:

Cutremure de pămînt, alunecări de teren, eroziunea solului, erupţii vulcanice, secetă, inundaţii.

B – ANTROPICI/ARTIFICIALI:

Defrişări, suprapăşunatul, irigaţii excesive, desecarea/asanarea lacurilor şi mlaştinilor, desţelenirea, extragerea iraţională a resurselor naturale, utilizarea îngrăşămintelor chimice în exces, arderea miriştilor, extinderea aşezărilor umane şi platformelor industriale.


Gradul de degradare a solurilor pe glob anul 2003

Gradul de degradare a solurilor pe Glob(anul 2003)


Degradarea poluarea fizic a solului

Degradarea – poluarea fizică a solului

Formele de degradare fizică a solului:

  • Deteriorarea structurii solului – distrugerea parţială/totală a structurii solului.

    Cauzele:

    1) Acţiunea uneltelor asupra prelucrării solului;

    2) Bătătorirea solului de către maşini;

    3) Lucrări agricole cu umiditate nepotrivită;

    4) Acţiunea ploilor.


Degradarea solului m suri de protec ie

  • Compactarea/îndesarea solului – influenţa utilajelor agricole, păşunatul intens.

  • Întărirea solului – proces de trecere a orizontului superior al solului din umed în uscat, într-o stare îndesată.

  • Crusta solului – întărirea masei de la suprafaţa solului (cauza – ploile).

  • Poluarea radioactivă – accidente de la Centralele Atomo – Electrice.


Degradarea poluarea chimic a solului

Degradarea – poluarea chimică a solului

  • Îngrăşăminte chimice în exces;

  • Experimentele ştiinţifice şi chimice;

  • Gazele de eşapament – mijloace de transport;

  • Ploile acide;

  • Nămolul de la complexele de creştere a animalelor;

  • Irigaţii cu ape uzate.


Degradarea poluare biologic

Degradarea – poluare biologică

  • Reducerea populaţiei de microorganisme – schimbarea numărului de organisme în sol – bacterii, ciuperci.

  • Poluarea cu agenţi patogeni – deşeurile (orăşăneşti, de la complexele de animale)


Degradarea complex a solului

Degradarea complexă a solului

  • Degradarea prin exces de apă – irigaţii incorecte, compactarea solului, defrişarea pădurilor, desţelenirea pajiştilor, precipitaţiile abundente, relieful accidentat.

  • Degradare prin salinizare şi alcalinizare – sărăturarea solurilor – ridicarea nivelului apelor freatice, irigaţii cu ape mineralizate.


M surile de protec ie a solurilor

Măsurile de protecţie a solurilor:

  • Includerea în asolament a plantelor amelioaratoare (graminee, leguminoase);

  • Creşterea conţinutului de humus din sol (încorporarea resturilor organice);

  • Reducerea riscului de eroziune eoliană (plantarea perdelelor forestiere);

  • Efectuarea unui control pentru aplicarea eficientă a măsurilor agro-tehnice, prelucarea corectă a pantelor;

  • Reducerea traficului de maşini agricole pentru evitarea bătătoririi/compactării solului;

  • Utilizarea pesticidelor pentru combatarea vătămătorilor şi maladiilor culturilor agricole;

  • Instituirea unui sistem de monitorizare a calităţii solului în zonele afectate de activitatea umană;

  • Efectuarea lucrărilor solului în condiţii de umiditate optimă şi evitarea arăturilor adînci.


Sarcin didactic

Sarcină didactică:

1) Organizează şi sistematizează informaţia vizînd tema lecţiei. În centrul tablei notează Degradare = SOL = Măsuri, iar în jurul conceptului înregistrează noţiunile, asociaţiile fenomenului cercetat.


Un pumn de lut

Un pumn de lut

“... Ci nu voi fi un lut obişnuit”

...arheologi din viitor -

Săpînd pămîntul chinuit,

Miraţi, găsi-vor sub ogor

Un pumn de lut îndrăgostit;

Şi căruia, şi atuncea încă,

Dup-un mileniu şi mai bine

Ce-or măcina izvor şi stîncă,

O să-i mai fie dor de tine;

O, vei vedea – vor prima oară –

Amestecîndu-l cu cazmale –

Un pumn de lut cum se-nfioară

L-atingerea ţărinei tale...

Nicolae Dabija


C u r i o z i t i

C u r i o z i t ă ţ i

O mînă de pămînt conţine circa:

100 de insecte

110 viermi

7.500.000 protozoare

12.500.000 alge

100.000.000 ciuperci

255.000.000 bacterii


  • Login