1 / 13

BRAINSTORMINGUL

BRAINSTORMINGUL. Solutii de aplicare pentru grupuri de elevi. Prin 1930, Alex Osborn a elaborat o tehnica de “group creativity” numita brainstorming , creata pentru a creste productivitatea grupurilor intrunite pentru solutionarea de probleme. Etapele metodei Stabilirea problemei

albin
Download Presentation

BRAINSTORMINGUL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. BRAINSTORMINGUL • Solutii de aplicare pentru grupuri de elevi

  2. Prin 1930, Alex Osborn a elaborat o tehnica de “group creativity” numita brainstorming, creata pentru a creste productivitatea grupurilor intrunite pentru solutionarea de probleme.

  3. Etapele metodei • Stabilirea problemei • Selectarea participanţilor • Selectarea participanţilor • Desfăşurarea întrunirii • Proces • EvaluareRiscuri

  4. Stabilirea problemei • Este important stabilirea problemei, aceasta trebuie să fie clară şi nu prea mare, cum ar fi ”ce avantaje are o casa alimentata cu energie regenerabila”. Dacă problema este prea mare, moderatorul trebuie s-o împartă pe componente.

  5. Selectarea participanţilor Profesorul elaborează planul brainstormingului, alege participanţii şi moderatorul, cinci sau mai puţin membri sunt în general mai productivi decât grupurile mari. Structura sugerată • Câţiva elevi cu experienţă, care şi-au dovedit valoarea • Câţiva elevi care sunt familiarizaţi cu problema • Un moderator/profesor sau eelv care înregistrează ideile şi care asigură continuitatea întrunirii

  6. Lista de întrebări stimulatoare Uneori creativitatea grupului poate scădea, în astfel de momente este recomandat ca moderatorul să citească una din întrebările stimulatoare, ca de exemplu: „ putem combina aceste idei?” sau „ ce-ar fi să privim din altă perspectivă?”. Este de preferat să scriem această listă înainte ca întrunirea să înceapă.

  7. Desfăşurarea întrunirii Moderatorul conduce întrunirea şi se asigură care din regulile de bază sunt respectate.De obicei activităţiile sunt următoarele: • un interval de timp va fi alocat acomodării începătorilor la atmosfera lipsită de critică şi se propune o problemă simplă ca pentru încălzire, cum ar fi: „ce v-ar stimula in activitatea de cercetare pe tema aleasa?” sau „care credeti ca sunt utilizarile efectului termic al Legii lui Joule?” • moderatorul prezintă problema şi dă alte explicaţii dacă este cazul. • moderatorul cere să se exprime ideile • dacă nimeni nu se exprimă, moderatorul va pune o întrebare stimulatoare • fiecare îşi exprimă ideile şi acestea sunt înregistrate/notate • dacă sunt prezentate mai multe idei, moderatorul va acorda prioritate ideii celei mai apropiate de subiect. • participanţii încearcă să dezvolte ideea şi să o îmbunătăţească. • spre sfârşit moderatorul organizează ideile pe baza subiectului în discuţie şi încurajează continuarea dialogului întrucât alte idei mai pot fi sugerate. • ideile sunt categorizate. • întreaga listă este revizuită şi ideile nepotrivite sau irealizabile sunt înlăturate. • moderatorul le mulţumeşte pentru participare şi îi răsplăteşte cu un mic cadou pentru deranj.

  8. Proces Participanţii care au o idee, dar nu au posibilitatea s-o prezinte sunt sfătuiţi s-o noteze şi s-o prezinte mai târziu. Moderatorul ar trebui să numere ideile şi să încerce să le mărească numărul. De exemplu: „ avem 44 de idei, hai să le facem 50!” Moderatorul ar trebui să repete ideea prin cuvintele autorului, astfel încât să se recunoască meritul acestuia sau să altereze ideea originară. În caz de multe idei care survin în acelaşi timp cel care are ideea cea mai asociată are prioritate. În timpul întrunirilor de brainstorming este descurajată participarea superiorilor, deoarece aceasta poate inhiba participanţii şi să reducă efectul celor patru reguli de bază, mai ales generarea de idei neobişnuite.

  9. Evaluare Brainstorming-ul nu este doar un generator de idei pentru alţii, deobicei grupul va evalua şi selecta singur ideea finală. • Soluţia nu ar trebui să necesite aptitudini pe care membri grupului nu le au sau nu le pot obţine. • Dacă resurse sau aptitudini suplimentare sunt necesare atunci obţinerea lor ar trebui să facă parte din prima parte a soluţiei. • Trebuie să existe o metodă de a măsura progresul şi succesul • Paşii trebuie să fie clari tuturor şi treburile distribuite astfel încât fiecare să aibă un rol important. • La procesul de luare a decizilor trebuie să participe toţi astfel încât efortul să fie coordonat spre scopul stabilit.

  10. Riscuri Exista doua mari riscuri in ce priveste aplicarea tehnicii. Un prim risc apare in momentul utilizarii brainstormingului in lipsa unor cunostinte temeinice asupra tehnicii. Rezultatul final poate fi nu numai dezamagitor, ci totodata poate zdruncina increderea participantilor in utilitatea acestui instrument. Incercati asadar sa-l puneti in practica numai in momentul in care sunteti siguri ca puteti asigura cadrul propice desfasurarii si puteti respecta regulile pe tot parcursul sedintei. Celalalt risc major in cazul unei nereusite este scaderea increderii participantilor in tehnicile creative si in exprimarea ideilor originale. Este important in acest moment sa se identifice motivele pentru care prima sedinta nu a mers bine si o noua incercare sa fie facuta in incercarea de a restabili credibilitatea tehnicii.

  11. O sesiune de brainstorming ar trebui sa se desfasoare in general in urmatorii parametri: 1. Este necesara existenta unui moderator. Participantilor le sunt aduse la cunostinta regulile si sunt incurajati sa dea frau liber ideilor, fara sa analizeze critic ceea ce spun. 2. Moderatorul enunta si explica problema asupra careia se vor concentra ideile. In cazul dezbaterilor, este anuntata motiunea si sunt oferite explicatii de baza pentru termenii cheie. 3. Se incepe procesul de brainstorming. 4. Daca nu apar idei in primele secunde, moderatorul trebuie sa gaseasca o varianta de a da un imbold creativ. 5. Fiecare participant isi prezinta idea, urmand ca toate ideile sa fie inregistrata de o persoana special numita in acest sens.

  12. 6. Participantii trebuie incurajati sa completeze si sa modifice idei deja exprimate. 7. La expirarea timpului, moderatorul va organiza ideile in functie de modul in care se raporteaza la motiune si va incuraja discutii. 8. Ideile vor fi impartite in categorii (ex.: pro, contra, probleme de definitie etc.). 9. Intrega lista este revazuta pentru a se asigura ca toata lumea a inteles ideile. "Dublurile" si ideile lipsite de sens sunt inlaturate. 10. Moderatorul multumeste participantilor. Evident, in cazul unui club de dezbateri, munca nu se opreste aici. Ideile obtinute in urma brainstormingului sunt doar o prima faza in elaborarea de argumente si construirea unui caz.

  13. Există patru reguli în brainstorming, menite să reducă inhibiţiile care apar în grupuri şi prin urmare să stimuleze generarea de noi idei. Rezultatul aşteptat este o sinergie dinamică, care va mări în mod semnificativ creativitatea grupului. • focalizarea pe cantitate. Ideea este că din cantitate poate rezulta calitate, această regulă favorizează creativitatea divergentă, căci dacă ar creşte numărul de idei, ar creşte şi probabilitatea unei soluţii eficiente pentru problema existentă. • fără critici. Critica în această etapă este descurajată, în loc să se gândească la ce ar fi rău la aceea idee membrii sunt încurajaţi să se gândească la idei cât mai neobişnuite şi se creează o atmosferă constructivă. • ideile trăznite sunt binevenite. Pentru a se obţine o listă bună şi lungă de idei, ideile neobişnuite sunt binevenite întrucât ele ar putea inspira soluţii mai bune decât ideile obişnuite, de asmenea ele pot creea noi perspective sau diminua prejudecăţile. • combină şi îmbunătăţeşte ideile. Ideile bune pot fi combinate pentru a obţine o idee foarte bună, după cum sugerează şi sloganul "1+1=3". Această abordare conduce la idei mai bune şi complete decât lucrul individual şi se crede că stimularea ideilor se face prin asociere.

More Related