ROMÂNIA
Download
1 / 31

ROMÂNIA ÎNCOTRO? Anul 2012 R aport anual de analiză şi prognoză - PowerPoint PPT Presentation


  • 75 Views
  • Uploaded on

ROMÂNIA ÎNCOTRO? Anul 2012 R aport anual de analiză şi prognoză Societatea Academică din România 5 aprilie 2012 Spaţiul Public European. Marile Dileme. Schimbare reală în politică sau doar alegeri? Întoarcerea la recesiune sau doar încetinire relansare?

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' ROMÂNIA ÎNCOTRO? Anul 2012 R aport anual de analiză şi prognoză ' - aizza


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

ROMÂNIAÎNCOTRO?

Anul 2012

Raport anual de analiză şi prognoză

Societatea Academică din România

5 aprilie 2012

Spaţiul Public European


Marile dileme
Marile Dileme

  • Schimbare reală în politică sau doar alegeri?

  • Întoarcerea la recesiune sau doar încetinire relansare?

  • Destul de competitivi pentru a ne alătura zonei euro în 2015? Sau când?

  • E realist să sperăm că vom dezvolta România cu fondurile europene?

  • Se poate reforma Sănătatea printr-un larg consens social?





Imaginea rii a 3 a din europa la nr tiri corup ie raportate din total tiri reuters
Imaginea ţării – a preferenţial 3-a din Europa lanr. știri corupţie raportate din total știri Reuters


Riscurile politice ale anului
Riscurile politice ale anului preferenţial

  • Prezenţă foarte slabă la vot

  • Probleme de imagine internă şi externă din cauza pecepţiei favoritismului guvernamental

  • Băsescu nu mai poate convinge pe nimeni că a câştigat bătălia cu anticorupţia, şi asta va avea impact electoral şi post-electoral




DILEMA 1 – preferenţial

EURO,

MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU?

Florin CÎȚU


Cre terea economic trimestrial
Cre preferenţialșterea economicătrimestrială


Balan a comerc i al intra eu
Balan preferenţialța comercială (intra-EU)





Randament obliga iuni 10 ani
Randament obliga preferenţialțiuni (10-ani)


Concluzii
Concluzii preferenţial

  • România are şanse săîndeplinească criteriile nominale de convergenţă pentru 2015

  • Este imposibil ca până atunci să facem progrese semnificative în procesul de convergenţă reală

  • Exemplul PIIGS arată că restructurarea în interiorul zonei euro este dificilăşi cu costuri foarte mari

  • Pentru a evita o soartă similară România trebuie să reducă diferenţa de productivitate pânăîn momentul aderării


Valentina d imulescu raluca pop

Valentina preferenţial DIMULESCU Raluca POP

II.

CU CE NE ALEGEM DIN FONDURILE EUROPENE PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI DE CE?


Polul de jos al dezvolt rii din europa
Polul de jos al dezvoltării din Europa preferenţial

276 regiuni la nivelul UE, media UE = PIB 100:

- Bucureşti-Ilfov (locul 75, PIB 113,1)

- Vest (locul 249, PIB 50,7)

- Centru (locul 258, PIB 44,5)

- Nord-Vest (locul 262, PIB 41,5)

- Sud-Muntenia (locul 267, PIB 39)

- Sud-Vest (locul 269, PIB 38,7)

- Sud-Vest Oltenia (loc 271, PIB 36,2)

- Nord-Est (loc 275, PIB 28,8)

(Eurostat regional yearbook 2011: Gross domestic product, nivelul NUTS II)


Impact fonduri regionale 4 ani
Impact fonduri regionale 4 ani preferenţial

Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Raportul Anual de Implementare POR (2010), p9


Probleme n planificarea por i stabilirea obiectivelor
Probleme în preferenţialplanificareaPORşistabilirea obiectivelor

  • Lipsa de corelare a obiectivelor formulate între nivel regional şi nivelul naţional al POR atrage deresponsabilizare publică şi ridică dificultăţi de planificare a implementării

  • CRESC-urile au pierdut în 2008 dreptul de a evalua strategic şi de prioritiza proiectele depuse la nivel regional. Consecinţa: agenţiile nu au putut prioritiza în funcţie de nevoile regionale & nu se face o corelare între rezultatele POR şi obiectivele PND

  • Elaborarea/modificările manualului de instrucţiuni au condus la decalarea startului


Probleme n implementare
Probleme în preferenţialimplementare

  • Planurile de Dezvoltare Regională nu sunt asumate de autorităţi.

  • Alocările financiare acordate de către MDRT prin contractele de Asistenţă Tehnică au ajuns târziu la nivel regional.

  • Fluxul de numerar dinspre MDRT şi Ministerul de Finanţe către ADR-uri este greoi


Probleme n etapele de monitorizare i evaluare a implement rii por
Probleme în preferenţialetapele de monitorizareşi evaluare aimplementării POR

Nu se face o evaluare strategică la nivel regional a proiectelor depuse.

Anumiţi indicatori de rezultat nu pot fi cuantificaţi & capacitate redusă de colectare a datelor.

Evaluarea activităţii Agenţiilor de Dezvoltare Regională este dificilă pentru ca nu au fost formulaţi din start indicatori anuali de rezultat la nivel regional


Recomand ri
Recomandări preferenţial

Implementarea recomandărilor existente în rapoartele de evaluare - ştim ce e de făcut, dar nu facem

Descentralizare de la programe naționale la regiuni

Rapoartele de activitate să respecte un model unic care să impună transmiterea unor informaţii clare în ceea ce priveşte implementarea POR.

Transparenţă totală, online, de la planificarea planificării la rambursare


Dr sorin paveliu

Dr. Sorin Paveliu preferenţial

III.

O REFORMĂ A SĂNĂTĂȚII PRIN LARG CONSENS SOCIAL


Cheltuielile totale cu s n tatea n unele ri membre ue n ppp capita
Cheltuielile totale cu sănătatea preferenţialîn unele ţări membre UE (în $ PPP/capita)

Sursa: WHO Department of Health Statistics and Informatics (May 13, 2011). "World Health Statistics

2011". Geneva: WHO. http://www.who.int/whosis/whostat/EN_WHS2011_Full.pdf Descărcat în februarie2012.


Cheltuielile totale cu s n tatea exprimate ca procent din pib n unele ri membre ale ue
Cheltuielile totale cu să preferenţialnătatea exprimate ca procent din PIB în unele ţări membre ale UE

Sursa: WHO Department of Health Statistics and Informatics (May 13, 2011). "World Health Statistics

2011". Geneva: WHO. http://www.who.int/whosis/whostat/EN_WHS2011_Full.pdf

2012.


Fondul asigur rilor sociale de s n tate n miliarde lei
Fondul asigurărilor sociale de preferenţial sănătate, în miliarde lei

Sursa: http://www.cnas.ro/informatii-publice/bugetul-fnuass/evolutia-fnuass


Evolu ia pie ei farmaceutice n rom nia n e uro
Evoluţia pieţei farmaceutice în România preferenţial(în Euro)

Sursa: Centre de Gestion, de Documentation, d’Informatique et de Marketing (Cegedim)

Financiar http://www.zf.ro/companii/piata-de-medicamente-a-spart-pragul-de-2-5-mld-cresterea-a-fost-de-30-in-t4-din-2011-9221913 - descărcat în februarie 2012


Cheltuielile cu medicamentele per capita n e uro ppp i exprimate ca pib 2008
Cheltuielile cu medicamentele per capita ( preferenţialîn Euro PPP) și exprimate ca % PIB, 2008


ad