EVALUAREA PRIMAR
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 24

EVALUAREA PRIMAR Ă A COPILULUI CU STARE CRITICĂ Dr. N.NISTOR Clinica I pediatrie UMF Iaşi PowerPoint PPT Presentation


  • 111 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

EVALUAREA PRIMAR Ă A COPILULUI CU STARE CRITICĂ Dr. N.NISTOR Clinica I pediatrie UMF Iaşi. STARE CRITICĂ. stare clinică care poate duce la oprirea respiraţiei şi / sau cordului sau la complicaţii neurologice severe ( fără referire la o afecţiune bine precizată ) ( Tan GH - 1998 )

Download Presentation

EVALUAREA PRIMAR Ă A COPILULUI CU STARE CRITICĂ Dr. N.NISTOR Clinica I pediatrie UMF Iaşi

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Evaluarea primar a copilului cu stare critic dr n nistor clinica i pediatrie umf ia i

EVALUAREA PRIMARĂ A COPILULUI CU STARE CRITICĂ

Dr. N.NISTOR

Clinica I pediatrie UMF Iaşi


Stare critic

STARE CRITICĂ

  • stare clinică care poate duce la oprirea respiraţiei şi/ sau cordului sau la complicaţii neurologice severe (fără referire la o afecţiune bine precizată)(Tan GH-1998)

  • pacient care necesită atenţie imediată şi tratament pentru a corecta o stare fiziologică instabilă sau iminentă de deces (Wheeler DS- 2004)


Evaluarea primar a copilului cu stare critic dr n nistor clinica i pediatrie umf ia i

  • PÂNĂ LA PROBA CONTRARIE, ORICE COPIL CARE SE PREZINTĂ ÎN URGENŢĂ TREBUIE CONSIDERAT ÎN STARE CRITICĂ !!

  • Este necesar a fi cunoscute şi tratate precoce situaţiile care pot conduce la stop cardiac, ţinând cont că faţă de adult la care bolile cardiace ocupă primul loc, la copil prima cauză de stop cardiac este reprezentată de afecţiunile respiratorii

    ( Leclerc F. et al-2008)


Triunghiul de evaluare pediatric

Aspectul

Copilului

Respiraţie

Circulaţie

TRIUNGHIUL DE EVALUARE PEDIATRICĂ

  • COMPONENTE


Aspectul copilului truc mnemotehnic ticls dieckmann ra 2006

ASPECTUL COPILULUI-TRUC MNEMOTEHNIC TICLS( Dieckmann RA-2006)


Evaluarea primar a copilului cu stare critic dr n nistor clinica i pediatrie umf ia i

Respiraţie

CĂI AERIENE

  • permeabile şi pot necesită

    fi menţinute pipă orofaringiană

    spontan ? sau IOT ?


Evaluarea primar a copilului cu stare critic dr n nistor clinica i pediatrie umf ia i

Respiraţie

  • FRECVENŢA

    RESPIRATORIE EFICACITATEA

  • EFORTUL RESPIRAŢIEI

    RESPIRATOR


Frecven a respiratorie

FRECVENŢA RESPIRATORIE

DV= VC x FR

  • POLIPNEEA

  • BRADIPNEA

  • FR trebuie bine monitorizată: O SCĂDERE BRUTALĂ A FR POATE PRECEDE CU PUŢIN TIMP STOPUL CARDIAC( Leclerc F- 2008)


Efortul respirator

EFORTUL RESPIRATOR

TIRAJUL intercostal şi subcostal, supra şi substernal→intensitatea DR

•sugar →complianţă > a toracelui

•copil > 5 ani→ semnificaţie gravă( Landry S-2009)

GEAMĂT arată o afecţiune pulm. severă careafectează spaţiul alveolar (Pn, Az, EPA)

UTILIZAREA MUSC. ACCESORII

este de asemeni proporţ. cu imp DR

BĂTĂILE ARIPILOR NAZALE:mai

ales la sugari

RESPIRAŢIA PARADOXALĂ:expans. abd.şi

retracţia toracelui în inspir→puţin eficace

ZGOMOTELE RESPIRATORII

•Stridorul

•Expirul prelungit→wheezing.

Imp. lor nu este legată de severitatea afecţ. respiratorii


Zgomotele respiratorii interpretare dieckmann ra 2006

ZGOMOTELE RESPIRATORII-INTERPRETARE(Dieckmann RA-2006)


Eficacitatea respira iei

EFICACITATEA RESPIRAŢIEI

  • APRECIEREA INTRĂRII AERULUI

    • ascultaţia toracică : torace silenţios→ f.grav !!

    • observarea expansiunilor toracice (sau abdominale la sugar)

  • PULSOXIMETRIA

  • EFECTUL RESPIRAŢIEI INADECVATE ASUPRA ALTOR ORGANE ŞI SISTEME:

    •ALURA VENTRICULARĂ

    • CULOAREA TEGUMENTELOR

    •STAREA DE CONŞTIENŢĂ


Efectul respira iei inadecvate asupra altor organe i sist eme

EFECTUL RESPIRAŢIEI INADECVATE ASUPRA ALTOR ORGANE ŞI SISTEME

ALURA VENTRICULARĂ

• la sugari mai > şi copii răspunsul iniţial la hipoxemie → TAHICARDIA dar hipoxemia prelungită este cea mai frecventă cauză de BRADICARDIE (la n.n şi sugarii mici hipoxemia poate induce de la început bradicardie )

CULOAREA TEGUMENTELOR

• expresia hipoxemiei la nivelul pielii→ PALOAREA

• CIANOZA de cauză respiratorie apare tardiv preterminal → imp. pulsoximetriei

• Cianoza centrală la un copil cu DR are mai frecvent o cauză cardiacă şi în acest caz nu este ameliorată de oxigenoterapie

STAREA DE CONŞTIENŢĂ

• copilul cu hipoxie sau hipercapnee poate fi agitat sau somnolent uneori e doar “schimbat”


Evaluarea st rii cardiocirculatorii

EVALUAREA STĂRII CARDIOCIRCULATORII

  • Frecvenţa cardiacă (FC)

  • Tahicardia → modul de răspuns cel mai obişnuit al copilului la stresul de diverse cauze: febră, anxietate, hipoxie, hipercapnie, durere sau hipovolemie. FC trebuie evaluată ţinând cont de vârstă .

  • Dacă prin creşterea FC nu se obţine o perfuzie satisfăcătoare, hipoxia tisulară care se gravează şi acidoza ,preced bradicardia şi stopul cardiac care este iminent.

  • Rar, bradicardia constituie prima modalitate de răspuns la hipoxie ( excepţie n.n şi sugarul mic)(Leclerc F-2008).


  • Evaluarea st rii cardiocirculatorii 2

    EVALUAREA STĂRII CARDIOCIRCULATORII (2)

    Tensiunea arterială (TA)

    • Pentru menţinerea perfuziei organelor, intervin mecanismele compensatorii la nivel cardiac (tahicardie şi creşterea contractilităţi miocardice) şi la nivel vascular (vasoconstricţie sistemică prin activarea căilor simpatice şi reglarea mecanismelor endocrine) (Landry S-2009).

      • Dacă aceste mecanisme suntdepăşite, apare hipoTA, pacientul aflându-se în stare de şoc decompensat .

    • Evaluarea TA trebuie să ţină cont de vârstă


    Evaluarea st rii cardiocirculatorii 3

    EVALUAREA STĂRII CARDIOCIRCULATORII (3)

    • Volumul pulsului

  • Deoarece tahicardia este puţin specifică iar hipoTA este tardivă, trebuie căutate alte criterii ptr. a stabili un dg. precoce.

  • Volumul de ejecţie sistolică (VES) poate fi evaluat prin palparea pulsului la nivelul vaselor mari: dacă VES diminuă, amplitudinea pulsului este mai slabă.

  • Amplitudinea pulsului periferic (branhial, radial, tibial) diminuă mai precoce decât pulsul central încât compararea între ele este utilă. Pulsul periferic poate fi diminuat prin vasoconstricţie (febră, frig, frică), în timp ce diminuarea pulsului central este semn ce anunţă iminenţa stopului cardiac .


  • Evaluarea st rii cardiocirculatorii 4

    EVALUAREA STĂRII CARDIOCIRCULATORII (4)

    • Presarcina

  • Evaluarea sa permite diferenţierea şocului cardiogenic de alte tipuri de şoc.

  • Normal venele jugulare sunt greu vizibile iar ficatul este palpabil la maxim 2-3 cm sub rebordul costal .

  • În caz de presarcină prea crescută, venele jugulare devin turgescente şi apare hepatomegalie; de asemenea se pot asculta raluri caracteristice edemului pulmonar (Dieckmann RA-2006).


  • Evaluarea st rii cardiocirculatorii 5

    EVALUAREA STĂRII CARDIOCIRCULATORII (5)

    • Perfuzia periferică

      Rezistenţa vasculară sistemică poate fi evaluată prin măsurarea:

  • TRC

  • a TA diastolice

  • şi a temperaturii cutanate .

    Date recente arată că măsurarea TRC nu are aceeaşi semnificaţie ca intensitatea pulsului iar valoarea sa predictivă este slabă (Leonard PA -2004).


  • Evaluarea neurologic primar

    EVALUAREA NEUROLOGICĂ PRIMARĂ

    Se face numai după evaluarea şi corectarea tulburărilor:

    • A (căi respiratorii)

    • B(respiraţie)

    • C(circulaţie)

    • Afectarea respiraţiei şi circulaţiei poate influienţa activitatea SNC , dar şi invers ( ex. ECA, meningita, status epilepticus )


    Evaluarea st rii de con tien

    EVALUAREASTĂRII DE CONŞTIENŢĂ

    • Hipoperfuzia cerebrală, în funcţie de durata şi importanţa hipoxemiei, antrenează simptome neurologice mergând de la confuzie sau iritabilitate la comă severă cu convulsii. Pentru evaluarea stării de conştienţă se foloseşte cunoscutul scor Glasgow şi cel de evaluare rapidă AVPU


    Starea de con tien scorul avpu modificat dup leclerc 2008

    STAREA DE CONŞTIENŢĂ- scorul AVPU(modificat după Leclerc -2008)


    Postura

    POSTURA

    • Copilul în comă prezintă de obicei HIPOTONIE

    • HIPERTONIA este semn de suferinţă cerebrală majoră:

      • rigiditate de decerebrare

      (braţele şi mb.inf. în extensie)

      •rigiditate de decorticare

      ( braţele şi mb. inf. în flexie)


    Pupilele

    PUPILELE

    • Multe afecţiuni /toxice

      pot influienţa dimensiunea

      şi reactivitatea pupilară.

      Trebuie căutate

      •midriaza

      •mioza

      •inegalitatea

      •areactivitatea


    Efectele asupra altor aparate i sisteme

    EFECTELE ASUPRA ALTOR APARATE ŞI SISTEME

    • EFECTE ASUPRA RESPIRAŢIEI : HIC poate determina diverse tipuri de respiraţie mergând de la hiperventilaţie la respiraţie Cheyne- Stokes şi apnee

    • EFECTE ASUPRA CIRCULAŢIEI :apariţia HTA şi bradicardiei în cadrul HIC severe datorită compresiei bulbului de către amigdalele cerebeloase care herniază prin foramen magnum stadiu preterminal


    Priorit ile evalu rii primare ini iale

    PRIORITĂŢILE EVALUĂRII PRIMARE INIŢIALE

    COPILUL ESTE STABIL?

    COPILUL ESTE INSTABIL?

    •începerea investigaţiilor şi tratamentul specific

    •reevaluare frecventă

    •detresă respiratorie

    ∙insuficienţă respiratorie

    ∙ şoc compensat

    ∙ şoc decompensat

    ∙ insuf. cardiopulmonară : şoc asociat cu insuficienţă respir.


  • Login