1 / 9

MEMORIU DE PREZENTARE AL JUDETULUI GORJ

PLANUL JUDETEAN DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR, FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTELOR LA CONSTRUCTIILE HIDROTEHNICE SI POLUARI ACCIDENTALE AL JUDETULUI G O R J - 2006. MEMORIU DE PREZENTARE AL JUDETULUI GORJ.

afra
Download Presentation

MEMORIU DE PREZENTARE AL JUDETULUI GORJ

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. PLANUL JUDETEAN DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR, FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTELOR LACONSTRUCTIILE HIDROTEHNICE SI POLUARI ACCIDENTALE AL JUDETULUI G O R J - 2006

  2. MEMORIU DE PREZENTAREAL JUDETULUI GORJ Inundatiile constituie fenomene naturale si sunt o componenta a ciclului hidrologic natural al Pamantului. Inundatiile si in special marile inundatii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat si marcheaza profund dezvoltarea societatii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai raspandite dezastre de pe glob si totodata si cele mai mari producatoare de pagube si victime omenesti.

  3. Planul Judetean pentru aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale a fost intocmit in conformitate cu prevederile Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si Administratiei si Internelor nr. 638/12.05.2005 si nr. 420/11.05.2005, privind «Regulamentul pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale». Planul Judetean pentru aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale este intocmit pentru perioada 2006-2009 pentru intreg teritoriul administrativ din judetul Gorj aferent bazinului hidrografic Jiu.

  4. FLUXUL INFORMATIONAL Centrul Meteorologic Regional Craiova primeste de la Administratia Nationala de Meteorologie avertizari meteorologice, pe care le transmite la Centrul Operativ (dispecerat) al Sistemului de Gospodarire a Apelor Gorj si la Centrul Operational al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Gorj, iar Inspectoraul pentru Situatii de Urgentale transmite comitetelor locale pentru situatii de urgenta. Sistemul de Gospodarire a Apelor Gorj asigura pe plan judetean prin dispeceratul propriu, informarea operativa cu date si prognoze hidrologice a organelor judetene si avertizeaza localitatile si obiectivele amplasate in puncte critice, inventariate de personalul S.G.A. Gorj.

  5. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICA:Judetul Gorj se gaseste in partea de sud-vest a tarii, respectiv in partea de nord a Olteniei.Suprafata judetului Gorj este de 5 600 kmp.Limite geografice:La Nord: Parangul Mare delimitat in partea de paralela 45 38' latitudine nordica.La Sud: paralela 45 38' latitudine nordica trece prin sudul localitatii Tantareni. La Est: limita localitatilor Alimpesti si Polovragi marcata de meridianul 22 39' 40", longitudine estica.La Vest; varful Dobru din masivul Godeanu delimitat de meridianul 22 27' 30".

  6. Relieful: La Nord, lantul Carpatilor Meridionali reprezentat de muntii Godeanu alcatuieste ramura muntoasa nordica, calcaroasa, caracterizata prin pesteri si sohodoale.In continuare se regasesc gruiurile piemontane, formate din aluviunile aduse din zona montana. Dealul Ciocadia-Sacel si dealul Targului alcatuiesc Subcarpatii interni La Nordul lor se gasesc depresiunile Subcarpatice interne: Polovragi, Novaci, Bumbesti-Jiu, Stanesti, Arcani, Pestisani si Tismana.Urmeaza dealurile Subcarpatice interne, iar la Sudul lor se gaseste depresiunea Targu-Jiu Campu-Mare, marginita de Subcarpatii externi pe aliniamentul Dealul Bran. Spre Sud se continua dealurile ce apartin podisului Getic Bujorascu Carbunesti pana la Capu Dealului. Subcarpatii si podisul Getic sunt ferestruiti de vaile retelei hidrografice care au format terase si lunci cu soluri aluvionare pentru agricultura, iar pe interfluvii au fost plantate livezi de pomi fructiferi si vita de vie. Relieful se prezinta in trepte de la Nord la Sud cu altitudini de 2518 m (varful Parangul Mare), 1870 m (varful Straja), iar dealurile sunt cuprinse intre 400-250 m. Albia raului Jiu are cota 100 m, deci diferenta de nivel cea mai mare intre Nordul si Sudul judetului este de 2418 m.

  7. REGIMUL METEOROLOGIC :Clima : • Clima este temperat continentala cu influente submediteraniene la nord-vest si nord-est, temperaturi moderate si precipitatii abundente de 500-700 mm/an. • Datorita reliefului variat, circulatia generala a maselor de aer determina fenomene atmosferice, astfel in perioadele de toamna, iarna si primavara sunt frecvente inversiunile termice cu ceata, ploi si bruma. • Temperatura medie anuala este de -2º C la cota de 2400 m altitudine si 7º C la cota de 600 m. In nord s-au inregistrat valori medii de 10ºC, iar in sudul judetului de 11ºC.In luna ianuarie, temperatura medie este de -2.5ºC, iar in luna iulie de 20.7ºC. • Cea mai joasa temperatura s-a inregistrat in luna ianuarie 1942 -31ºC, iar temperatura maxima s-a inregistrat in luna iulie 1946 de 40ºC. • Caracteristicile zonei sunt vanturile funice din depresiunile din Sud-Vest, vantul “Saracila” si brizele de munte.

  8. RETEAUA HIDROGRAFICA: Reteaua hidrografica a bazinului Jiu aferente judetului Gorj este foarte bogata.Majoritatea afluentilor Jiului confluiaza in zona Rovinari aval; pe dreapta: Susita, Jalesul, Bistrita si Tismana, iar pe stanga Amaradia cu afluentii sai Zlasti si Cioiana si raul Gilort cu afluent principal Galbenu.In afara judetului, Jiul primeste raul Motru, iar pe stanga Amaradia de Hurezani.

  9. EVOLUTIA INUNDATIILOR PRODUSE IN JUDETUL GORJ: Analizand evolutia inundatiilor produse in bazinul hidrografic Jiu, cele mai mari inundatii au fost produse in anul 1972. Aceasta viitura s-a produs ca urmare a ploilor cazute in luna octombrie 1972 si a avut un caracter general pe intreg bazinul raului Jiu. Cantitatile de precipitatii cazute au depasit de peste 5 ori valorile medii ale lunii octombrie. Astfel, nivelurile majoritatii cursurilor de apa din bazin, au depasit cotele de aparare si s-au mentinut ridicate o perioada de 12 zile. In anul 2004, in zilele de 8-9 si 14-15 noiembrie, in bazinele superioare ale raurilor Jales is Bistrita au cazut precipitatii de peste 150 l/mp formandu-se pe raul Jales cea mai mare viitura din ultimii 50 de ani (136 m3/s la Stolojani). In cursul anului 2005 si inceputul anului 2006, in judetul Gorj s-au produs datorita cantitatilor de precipitatii mari, alunecari de teren. Cele mai afectate comune fiind: Rosia de Amaradia (satele Seciuri si Rosia de Amaradia), Albeni, Berlesti, Danciulesti, Bustuchin, Alimpesti, Bustuchin, Runcu.

More Related