MAREA HOINĂREALĂ ÎN CLISURA DE JOS A DUNĂRII

1. MAREA HOINĂREALĂ Un tur de nouă zile al microregiunii de cooperare transfrontalieră DUNĂRE – NERA - CARAŞ în cadrul căruia Grupul Ecologic deColaborare Nerarealizează, în perioada iunie - septembrie a fiecărui an, ecoturism în parcurile naturale Cheile Nerei–Beuşniţa, Porţile de Fier, Semenic – Cheile Caraşului, Vršačke Planine (Munţii Vârşeţului), Đerdap şi Deliblatska Pesčara(Dunele Deliblata).

2. Microregiunea de cooperare transfrontalieră Dunăre - Nera - Caraş

4. Fii alături de noi în tururile ecoturistice pe care le organizăm în zona parcurilor naturale din sudul Banatului, apoi sigur vei putea să le spui tuturor: AM VĂZUT ACOLO O LUME MIRIFICĂ CARE TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ CURATĂ! Ai călătorit vreodată pe întregul traseu al Carstului Bănăţean de la Oraviţa la Orşovatrecând şi frontiera în Serbia?Ai văzut sălbăticia traseelor Cheile Nerei – Beuşniţa, Cheile Caraşului, Cheile Minişului, Munţii Vârşeţului, Dunele Deliblata sau a Defileului Dunării ?Ai luat masa la un sălaş din Valea Almăjului consumând produse curate, preparate după bucătăria tradiţională bănăţeană ?Ai ascultat în amurg, pe malul Dunării, murmurul de tamburină al melosului sârbesc savurând gustul ciorbei depeşte ? Ai o extraordinară ocazie să vezi această lume mirifică, încă curată precum apa Nerei şi a Minişului deoarece ea are un prieten loial: GRUPUL ECOLOGIC DE COLABORARE NERA

5. Ziua a VIII-aDe la Moldova Nouă la BerzascaCălătorie cu bicicleta ( opţional cu microbuzul ), pe o distanta de 30 km, pe ruta locaţiilor de cazare –Modova Nouă – Coronini - BerzascaObiective: peştera Gaura cu Muscă şi peştera Gura Chindiei II (Coronini); stânca Babacai (Coronini), ruinele cetăţii Ladislau (Coronini), cetatea Golubac de pe malul sârbesc (în dreptul localităţii Coronini), ruga de Sf. Ilie (20 iulie) şi carnavalul Făşancului de la Coronini, ruga de Rusalii şi festivalul anual de măşti „Turcii” de la sfârşitul lunii februarie de la Sicheviţa, muzeul satului Gornea (comuna Sicheviţa), ruinele castrului roman ( comuna Sicheviţa), centrul de informare ecologică (Berzasca), biserica ortodoxă Sf. Arhangheli Berzasca, ruga din 13 – 14 iulie de la Berzasca, festivalul minorităţilor de la Bigăr din luna august ( comuna Berzasca), ruinele cetăţii Drencova (comuna Berzasca), moara de lemn cu ciuturi şi butoni de pe râul Liubcova (comuna Berzasca), muzeul etnografic Gornea (comuna Sicheviţa), cină la un sălaş dîn Munţii Locvei cu meniu tradiţional format din: găigană (omletă) din ouă, cârnaţ afumat şi brânză de oaie; pâine coaptă în ţest; răchie (ţuică) de prune, băutură răcoritoare din flori de soc, suc de mere, Moldova Nouă Stânca Babacai Ruinele portului Drencova

6. Alte imagini din Clisura de Sus a Dunării Peştera Gaura cu Muscă de la Coronini Pe malul Dunării la cca. 3 km mai jos de Pescari Coronini) se află cea mai faimoasă peşterã din Clisura Dunării de Sus, peştera ,,Gaura cu Muscă”. Aceastã peşteră , în lungime totală de 254 m, a luat naştere prin infiltrarea apei în roca de tip calcaros.Peştera aprimit denumirea de ,,Gaura cu Muscã” deoarece,dupã o legendã, aicis-a nãscut teribilamuscã columbacã (culex columbacensis) dintr-un cap al balaurului cu 12 capete ucis de Iovan Iorgovan ,,braţde buzdugan”. În perioada evului mediu aceastã muscã a fãcut ravagii în rândul animalelor.

7. Grota Haiduciască de la Moldova Nouă

8. Rezervaţia naturală Valea Mare • Este o rezervaţie complexă situată lângă Moldova Nouă cu o suprafaţă de 1179 ha. Importanţa acesteia este dată de prezenţa în proporţie mare a plantei iedera mare. • Alte specii existente: • vegetaţie forestieră: fag, teiul argintiu teiul pucios , iedera , ghimpele, etc. • - tufărişuri alcătuite din: liliac, scumpie , mojdrean , vişin turcesc, garofiţe.

9. Stânca Babacai - Crăiasa tăcută a Dunării Babacai este o stâncă c u înălţimea de 7 m deasupra apei, în mijlocul Dunării, în apropiere de Coronini. În jurul acestei stânci s-au ţesut mai multe legende.Una spune că un voievod sârb şi-ar fi legat nevasta de el, spunându-i: „Babo, kaji se“, ceea ce ar însemna „Nevastă, căieşte-te“. Orgolioasă, în timp ce era scufundată în apă, aceasta, în ultima ei clipă de viaţă, ar fi ridicat degetul din apă în semn că rămâne neînduplecată. Ba mai mult, ea ar fi rugat vântul predominant în zonă, Coşava sau Gorniacul, să sufle mai tare şi să le aducă astfel aminte oamenilor că i-au făcut o mare nedreptate. De atunci, Coşava a pus mereu în dificultate, în dreptul stâncii, vasele care treceau pe-aici.O altă legendă aduce în prim-plan un căpitan al cetăţii Coronini, care ar fi răpit o cadână din haremul paşei din Golubaţ, de pe celălalt mal al Dunării, şi ar fi fugit cu ea pe malul stâng. Numai că, în dreptul stâncii Babacai el ar fi fost prins şi scurtat de cap. La rândul său, fata a fost ţintuită de stâncă şi lăsată pradă corbilor, cu capul iubitului atârnându-i de gât.

10. RezervaţiaarheologicăPeşteraGauraChindiei II Este situată la 3 km in aval de Gaura cu Muscă, într-un abrupt din strâmtura Coronini - Alibeg,la circa 80 m altitudine faţă de Dunăre. Declarată din 1973 rezervaţie arheologică, aici se ascunde un monument de artărupestrăunicîn România.Pepereţi seaflă motive picturale deculoare roşie:păsări şi motive florale,semne şisimboluri singulare sau grupate,însemnări cu caractere chirilice şi latine, etc.O parte din acestemotive (printre care păsările) sunt atribuite sfârşitului epipaleoliticului (acumaproximativ 14.000deani) şi începutului neoliticului.Altele (de exemplu motivele solare)aparţinepocii metalelor,probabil populaţiilor protodacice şi dacice.

11. Piatra Scrisă de la Coronini Plimbare cu barca cu vele Ciclism

12. Cetatea medievală Golubac (Golubăţ) pe malul sârbesc al Dunării Canoing Plimbare cu barca

13. Localităţi şi tradiţii Făşancul la Moldova Nouă

14. Moldova Nouă - Festivalul tradiţiilor culturale ale minorităţilor etnice din Clisura Dunării

15. Costum tradiţional bănăţean din Clisura Dunării

16. Muzeul etnografic din Gornea (com. Sicheviţa) vioară cu goarnă

17. Berzasca - festival cultural al cehilor din Clisura Dunării

18. Ziua a IX-a Cazanele Dunării Călătorie cu bicicleta (opţional cu microbuzul) de-a lungul Dunării pe un traseu minunat ce traversează rezervaţia naturală Cazanele Mici şi Cazanele Mari. Obiective: ruinele cetăţii Tricule, mânăstirea Mracuna, stânca sculptată cu chipul lui Decebal de la Valea Mraconiei, Cazanele Mari, Cazanele Mici, Tabula Traiana, peştera Dubova, mânăstirea Sf. Ana şi catedrala catolică de la Orşova, Insula Pescăruş, canyonig, paintball. Regele Decebal sculptură în stâncă Golful râului Cerna şi oraşul Orşova

19. Alte imagini din zona Cazanelor Intrarea Dunării în Cazane Canoing

20. Statuia regelui dac Decebal de la Valea Mraconiei Statuia regelui dac Decebal este înaltă de 40 m şi este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Se află pe malul stâncos al Dunării în apropiere de oraşul Orşova. Acolo este sculptat într-o stâncă uriaşă capu lui Decebal, ultimul rege al Daciei. Statuia lui Decebal este înaltă de 55 m şi lată de 25 m iar construcţia ei a fost finanţată de Iosif Constantin Dragan.

21. Croazieră pe Dunăre

22. Cazanele Mari Canoing Plimbări cu barca cu vele Alpinism

23. Nek-ul vulcanic Treşcovăţ Călărie Rafting

24. Stratificaţii cu incluziuni de oxid de fier la Dubova Tirolină

25. "Amfiteatrul" de la Şviniţa Alpinism pe Valea Mraconiei

26. În Valea Mraconei din apropierea comunei Ogradena Veche, este situată vechea mânăstire, numită “Mracuna". Vechiul lăcaş "stă" ascuns într-un loc pitoresc în faţa fostului drum roman de pe malul sârbesc, unde se află “TabulaTraiana". Dealungul anilor mânăstirea a fost cunoscută sub diferite denumiri: mânăstirea din Valea Dunării, mânăstirea din Valea Mracuna, mânăs-tirea de la Ogradena, sau de la Orşova Mânăstirea Mraconia

27. Tabula Traiana este săpată în stâncă , la ieşirea din Cazanele Mici pe malul sârbesc al Dunării şi consemnează drumul construit de împăratul roman Traian. În traducere, textul Tabulei sună astfel: “Împăratul Cesar Nerva Traian Augustul, fiul divinului Nerva, învingător al germanilor, cel mai mare dintre preoţi, având pentru a patra oara puterea tribuniciară  (anul 100 e.n.) părinte al patriei, consul pentru a treia oară, a refăcut drumul, după ce l-a adâncit în munţi şi i-a înlocuit podeaua". Tabula Traiana

28. Cetatea Tricule ce a fost ridicată în sec. al XV-lea pentru a opri expansiunea otomană spre vest, ruinele acesteia observându-se în apropierea localitaţii Şviniţa. Pe malul stâng al Dunării, la 4 km în aval de localitatea Şviniţa, se află 3 turnuri dintre care unul nu mai e vizibil, pentru că la începutul secolului trecut, gheţurile de pe Dunăre l-au năruit, iar ceea ce a mai rămas a fost acoperit de apele fluviului. Ruinele cetăţii Tricule

29. Mânăstirea Sf.Ana de lângă Orşova Mânăstirea Sf. Ana - ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil Şeicaru, cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", este asezată în imediata apropiere a municipiului Orşova pe Dealul Moşului. Deţine un pavilion cu spaţii de cazare (circa 10 camere) şi un muzeu memorial.

30. Catedrala romano - catolică din Orşova - a fost construită între anii 1972 - 1976, după planurile arhitectului Horst Fackelmann, ca urmare a strămutării Orşovei vechi pe actualul său amplasament. Catedrala este construită din beton finisat în cofraje şi lemn, având formă de cruce din orice punct ar fi privită. Catedrala romano-catolică Orşova

31. Insula Pescăruş de la Orşova

32. Flora şi fauna Rezervaţia naturală Cazanele Mari - Cazanele Mici Rezervaţia naturală Cazanele Mari – Cazanele Mici este situată între Valea Ogradena şi pârâul Ogaşul Turcului, unde Dunărea străbate două chei grandioase Cazanele Mari şi Cazanele Mici, separate de bazinetul de la Dubova. Aici, la baza abruptului, apar întinse arborete de fag, cărpiniţă, mojdrean, alun turcesc. Pe abrupturile inaccesibile creşte laleaua de Cazane, stânjenelul de stâncă, clopoţeii Cazanelor, săpunăriţa roşie.Vipera cu corn, vulturul de mare, lăstunul de stâncă, broasca ţestoasă de uscat sunt elemente reprezentative ale faunei locale.

33. Flora şi fauna Clopoţeii Cazanelor (Campanula crassipes)

34. Laleaua bănăţeană (Tulipa hungarica )

35. Ţestoasa lui Hermann (Testudo Hermanni) Testudo hermanni (ţestoasa de uscat bănăţeană. Lungimea carapacei 21-30 cm, coada 6 cm; greutatea pâna la 2 kg. Carapacea foarte convexă în partea centrală, cel mai adesea ovală (la adulţi) sau aproape circulară la tineri. Vertebrele la adulti şi tineri sunt bombate iar la batrâni turtite, roase si lustruite. Supracodala este dublă, la mascul îndoita în jos. Capul deasupra este solzos iar botul are un solz mare. Carapacea şi plastronul, la exemplarele mature sunt galbene-pai sau portocalii, iar la cele bătrâne galben-verzui şi chiar verzi-maslinii; plăcile carapacei pătate cu cafeniu-negricios în partea anterioară. Plastronul pătat cu negru numai pe margine. Pe linia mediană a supracodalei se observă, invariabil, o dungă galbenă. Ochii sunt negri-albaştri sau negri-cafenii.

36. Vipera cu corn (Vipera ammodytes) Vipera ammodytes (vipera cu corn). Lungimea totală lamascul 80-85 (obişnuit 72-73) cm, femela ceva mai mică;133-162 gastrostege; 24-40 urostege; anala întreagă; 9 (rar 10) supralabiale. Este cea mai mare specie deşarpe veninos din Europa, deosebindu-se prin cornul botului, moale şi acoperit cu solzi. Exemplarele complet negre se întâlnesc foarte rar. Modul de viaţă asemănator cu al celorlalte vipere de la noi, dar este iubitoare de căldură. Femela naşte prin august 10-20 pui, lungi de 15-20 cm. Exemplarele montane sunt mai puţin agresive; muşcăturaeste mai periculoasă decăt cea a viperei negre (Vipera berus).

37. Guşterul (Lacerta viridis) Aleargă, se urcă şi sare foarterepede. Este vânat de nevăstuici, păsări sălbatice, şerpi şi pârşi. Ierneazădin noiembrie până în februarie-aprilie încrăpături de stânci, printre pietre, sub rădăcinile copacilor.Prin mai-iunie, femela depune câte 6-12 ouă în nisip sau pământ moale. Ouălesunt albe-murdar, lungi de 15-18 mm şi cudiametrul de 8-11 mm. Clocirea variază, în funcţie de căldură şi umiditate, de la 2,5 la 3,5 luni. Pe partea dorsală puii sunt cenuşii-verzi sau cafeni întunecat cu reflexe metalice, cu 4 dungilongitudinale, din care două dorso-laterale şi douădiscontinue pe flancuri iar pe partea ventrală sunt galbeni-verzui şters cu reflexe metalice. Se reproduc după 3 ani, rar după 2. Deşi în natură sunt foarte agresivi, în captivitate se îmblânzesc uşor. Trăiesc până la 10 ani.

38. Linxul (Lynx lynx) Specie nordică, montană, la noi prezentă în Carpaţii Orientali. Predominant nocturn, singuratic şi retras. Foarte agil şi feroce. Consumă numai hrană proaspătă, la mare nevoie şi hoitul ucis de el. Atacă ciute de cerbi, căprioare, cocoşi de munte, iepuri şi chiar oi, juncane; când atacă, rupe arterele şi linge sângele; din corp mănâncă mai mult ficatul, rinichii, inima. Împerecherea prin februarie. După 9- 10 săptămâni, femela naşte 2-3 pui, orbi, care văd după 9 zile. Provocat sau rănit de om, atacă.

39. Hoinari pe traseeleecoturistice ale lumii mirifice din sudul Banatului Noiembrie 2007 - Ecoturism în zona Coronini împreună cu voluntari de la NVO Škola Plus din Bela Crkva şi Liceul de Chimie şi Medicina din Vršac. Iunie 2011- Monitorizarea poluării la iazul de decantare a apelor de mina Tăuşani - Boşneag din Moldova Nouă.

40. Iunie 2004 - Igienizare în zona portului Drencova lângă Berzasca August 2003 - Montarea primului panou cu punctul de informare ecoturistică de la Gaura cu Muscă Noiembrie 2007 -Competarea fiselor de monitorizare a Clisurii Dunării la cabana silvică Berzasca Iunie 2013 - monitoruzarea mediului deasupra Cazanelor Dunării

41. Septembrie 2012 - la Dubova spre peştera Ponicova Deasupra Cazanelor Dunării în septembrie 2012 Iunie 2004, tabara de vara de la Băile Herculane Pregătirea unei aplicaţii de monitorizare a mediului în Clisura Dunării Mai 2009 - aplicaţie practică de monitorizare a mediului în zona iazului Tăuşani Boşneag.

42. Iunie 2010 - Ecoturism la statuia regelui Decebal de la Dubova. Septembrie 2012 - În Cazanele Dunării Iunie 2013 - Ecoturim la Valea Mraconiei Iunie 2010 - Cazare cu înghesuială la cabana Dunărea de la Dubova ....dar e bine şi aşa

43. Călătorule ! Eşti în lumea mirifică din sudul Banatului ! La plecare, nu lua cu tine decât imaginile acestei lumi şi lasă aici doar urmele paşilor tăi !